14,879 matches
-
Șendrea din comunaUngureni (Lecca) și 120 ha pădure de la Florica Cantili din Viforeni, comuna Ungureni. Luncașii, clăcași desconsiderați de răzeșii din jur, au ajuns să-i concureze și să-i întreacă, schimbându-și statutul social, prin vrednicie, hărnicie, muncă și învățătură. Ei, luncașii, urmașii bejenarilor bucovineni, pot fi mândri de realizările înaintașilor care, neavând nicio palmă de pământ, au ajuns să stăpânească aproape toată vechea moșie Filipeni. De la 1907 și până după al doilea război mondial, luncașii au intrat în posesia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
susțin că folosirea limbii slavone a salvat ortodoxismul românilor, ceea ce poate fi adevărat, cum tot atât de adevărat este că folosirea acestei limbi ne-a condamnat la stagnare, înapoiere și neștiință de carte. Îndepărtarea poporului (oamenii de rând, dar și boierii) de învățătură a indusă în psihologia românilor ideea păguboasă că învățătura e treaba popilor, că prea mult învățătură te poate strica de cap. Dacă secol după secol poporul a fost îndepărtat de la învățătură, nu e de mirare că, prin secolul al XVIII
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ceea ce poate fi adevărat, cum tot atât de adevărat este că folosirea acestei limbi ne-a condamnat la stagnare, înapoiere și neștiință de carte. Îndepărtarea poporului (oamenii de rând, dar și boierii) de învățătură a indusă în psihologia românilor ideea păguboasă că învățătura e treaba popilor, că prea mult învățătură te poate strica de cap. Dacă secol după secol poporul a fost îndepărtat de la învățătură, nu e de mirare că, prin secolul al XVIII-lea ajunseseră în situația în care „Înu numai că
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
este că folosirea acestei limbi ne-a condamnat la stagnare, înapoiere și neștiință de carte. Îndepărtarea poporului (oamenii de rând, dar și boierii) de învățătură a indusă în psihologia românilor ideea păguboasă că învățătura e treaba popilor, că prea mult învățătură te poate strica de cap. Dacă secol după secol poporul a fost îndepărtat de la învățătură, nu e de mirare că, prin secolul al XVIII-lea ajunseseră în situația în care „Înu numai că nu sunt iubitori de învățătură, ci chiar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Îndepărtarea poporului (oamenii de rând, dar și boierii) de învățătură a indusă în psihologia românilor ideea păguboasă că învățătura e treaba popilor, că prea mult învățătură te poate strica de cap. Dacă secol după secol poporul a fost îndepărtat de la învățătură, nu e de mirare că, prin secolul al XVIII-lea ajunseseră în situația în care „Înu numai că nu sunt iubitori de învățătură, ci chiar le e urâtă aproape la toți. Chiar și numele meșteșugurilor cele frumoase și ale științelor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prea mult învățătură te poate strica de cap. Dacă secol după secol poporul a fost îndepărtat de la învățătură, nu e de mirare că, prin secolul al XVIII-lea ajunseseră în situația în care „Înu numai că nu sunt iubitori de învățătură, ci chiar le e urâtă aproape la toți. Chiar și numele meșteșugurilor cele frumoase și ale științelor nu le sunt cunoscute. Ei (moldovenii - n.a.) cred că oamenii învățați își pierd mintea...învățătura e treaba popilor; pentru un om de rând
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care „Înu numai că nu sunt iubitori de învățătură, ci chiar le e urâtă aproape la toți. Chiar și numele meșteșugurilor cele frumoase și ale științelor nu le sunt cunoscute. Ei (moldovenii - n.a.) cred că oamenii învățați își pierd mintea...învățătura e treaba popilor; pentru un om de rând este de ajunsă dacă știe să citească și să scrie, să-și scrie numele, să-și treacă în condica lui un bou alb, negru și cu coarne, caii, oile și alte dobitoace
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
iar Stolnicul Constantin Cantacuzino, la Padova, în Italia. Tot în secolul al XVII-lea, s-au remarcat ca oameni ai bisericii și ai culturii române, mitropoliții Varlaam și Dosoftei, primul, autor al unei opere de valoare națională „Carte românească de învățătură”, al doilea se încumetă la a scrie Psaltirea în versuri. Cu siguranță, în spațiul etnică românesc, în țara Românească, Muntenia și Ardeal au activat și alți oameni învățați care și-au dat seama despre unitatea limbii și a poporului român. Funcționarea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aveau cunoștințe de scris, citit și socotit. Ei înscriau populația în „sămi„ , catastife, pentru a se cunoaște valoarea dărilor impuse, între care „birul”, darea împărătească, tributul către Poarta Otomană, ocupa un loc central. Toți cei care aveau cunoștințe elementare de învățătură le-au însușit într-o mănăstire, cu vreun călugăr mai răsărit. Tot acolo se pregăteau și preoții care și-au însușit ceva „sârbie” , descifrau cărțile sfinte și, câteodată, făceau însemnări pe marginile acestor cărți. colile „înalte”, cu un nivel superior
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
acestor cărți. colile „înalte”, cu un nivel superior de pregătire, care au funcționat în Moldova în timpul lui Despot Vodă (1563, „Academia” de la Cotnari), Academia lui Vasile Lupu, nu puteau fi frecventate decât de anumiți fii de boieri, cu plecare spre învățătură și științe. Antioch Cantemir, în timpul cât a fost domn al Moldovei, s-a îngrijit de organizarea și funcționarea școlilor, printr-un act domnescă care obliga toate mănăstirile să verse la mâna mitropolitului țării câte 120 ughi (moned de aur) pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și câte una în satele Nănești (comuna Parincea, la 10 km de Filipeni), Pusștiana, Luncani, Bogdana și Bogdănești. Aceste coli sătești trebuie să fi fost întemeiate prin grija locuitorilor, a comunelor, poate și a proprietarilor cu suflet și aplecare spre învățătură și școală. Tot în Bacău funcționa, prin 1862, un pension, urmat de fiii celor bogați. în plasa Berheci, inutul Tecuci, de care aparțineau satele viitoarei comune Filipeni, nu era nicio coală primară. Școli puteau fi la Tecuci, la Bârlad, la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe Daniel Justett drept mentor al său, lui Gheorghe Postoiu nu i-a fost greu, având în vedere structura sufletească a profesorului, altruist, cu vederi democratice, să-l convingă să-i susțină material pe elevii care se dovedeau silitori la învățătură. Despre modul în care erau răsplătiți elevii silitori mi-a povestit și tatăl meu, învățătorul Virgil Cernat, fost elev al lui Postoi. De asemenea, toți cei care au fost solicitați să răspundă la Chestionarul întocmit de Olimpia Bădăluță, menționează modul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
răsplătiți elevii silitori mi-a povestit și tatăl meu, învățătorul Virgil Cernat, fost elev al lui Postoi. De asemenea, toți cei care au fost solicitați să răspundă la Chestionarul întocmit de Olimpia Bădăluță, menționează modul deosebit de a stimula elevii la învățătură, instituit de Gheorghe Postoi, cu ajutorul lui Daniel Justett, dar și din veniturile moșiei Dobreana a fraților Sterian. în fiecare sâmbătă, relatează alt elev al lui Postoi, învățătorul Ghiță D. Iacobeanu, Daniel Justett, însoțit de un argat de la Curte, încărcat cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dar frecvența este mai slabă; părinții au nevoie de copii pentru ajutor în gospodărie. Chiar în timpul războiului au fost elevi care au vrut să urmeze școlile secundare și, inând seama de condiții, numărul acestora ne pot da dimensiunea dorinței de învățătură. În anul școlar 1942/1943, 15 elevi din Lunca urmează școli secundare: Numele și prenumele școala urmat 1. Boca Elena Liceul teoretică Bacău 2. Pintilescu Cornelia Liceul teoretică Roman 3. Păvăluță Teodorina Liceul ortodox Iași 4. Arbureanu Cecilia Școala Normală
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
stat din comună. Aspectul dominant, pozitiv în legea din 1948, constă în accesul neîngrădit, al fiecărui copil și tânăr la toate formele de învățământ, stabilind gratuitatea învățământului, anulânduse toate taxele școlare. Sistemul politică totalitar a exploatat cu abilitate dorința de învățătură a poporului român în întregul său (prea mult timp fusese îndepărtat de la „masa” instrucției și educației), a deschisă larg porțile școlilor, dar le-a deschisă și pe cele ale închisorilor, reprimând fără alegere pe „dușmanii” reali, potențiali sau imaginari. Evenimentele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lucrări scrise la limba română și aritmetică, dar și probe orale), primind certificat de 4 clase. Mulți dintre cei alfabetizați au continuat să învețe, au ocupat diferite servicii prin întreprinderi și pe șantiere. Era, îmi amintesc, o mare dorință de învățătură, acțiune care nu era îngrădită de nimic; biblioteca comunală era luată cu asalt nu numai de elevi, la fel cluburile și căminul cultural, situație care contrasta cu starea precară a condițiilor materiale. Erau și activiști de partid care învățaseră carte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
uvoi de lavă. Acești mari anonimi ai satului și școlii românești au învățat să administreze capitalul de suferință al țăranului, acumulat în timp, și să facă din suferință un șirag de nestemate. Ei, marii anonimi, au crezut în puterea educației, învățăturii și în exemplul personal și, de cele mai multe ori, s-au rugat de părinți să-și lase copiii la coală și să-i trimită la școlile secundare din orașe. Marea lor mulțumire era să se vadă depășiți de foștii lor elevi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la 9 septembrie 1926 în fostul sat de răzeși Filipeni, care a dat numele comunei, într-o familie de țărani mai înstăriți și prin origine și prin hărnicie. S-a dovedit a fi un elev silitor, cu mare dorință de învățătură, fiind primul elev din Filipeni - Slobozia care răzbate spre coala Normală din Bacău, fără însă să se oprească din învățătură, urmând și Facultatea de Pedagogie a Universității din București. După o scurtă ucenicie ca învățător la școala din Slobozia, este
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai înstăriți și prin origine și prin hărnicie. S-a dovedit a fi un elev silitor, cu mare dorință de învățătură, fiind primul elev din Filipeni - Slobozia care răzbate spre coala Normală din Bacău, fără însă să se oprească din învățătură, urmând și Facultatea de Pedagogie a Universității din București. După o scurtă ucenicie ca învățător la școala din Slobozia, este chemat de directorul școlii din Lunca, Gh. Vraciu, să ocupe catedra de fizică de la ciclul II (clasele VVII), cum se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
surprindă: vorbescă toți limba română, au aceleași obiceiuri și tradiții la fel cu românii, au același port, au participat alături de toți ceilalți la apărarea patriei comune, au muncit alături de români, sunt integrați societății românești. În timp, căsătoriile mixte, accesul la învățătură, la piața muncii, la informare, au dusă la ștergerea deosebirilor, ei, țiganii, topindu-se în masa mare românească. Fenomenul nu este singular și nu-i de dat recentă, de după revoluție sau din timpul regimului comunist. Și în perioadele mai vechi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
izolat ar fi, care să nu fi dat, cel puțin în ultima sută de ani, câțiva oameni de seamă care s-au impusă în viața cultural-științifică, administrativ-politică a zonei sau chiar a țării întregi. La români, setea de cultură, de învățătură, de școală a fost proporțională cu lungimea perioadei de închistare în tiparul străvechi al satului. A fost de ajunsă să se deschid porțile școlilor, că sute și mii de însetați de învățătură au dat năvală ca la o poman de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
țării întregi. La români, setea de cultură, de învățătură, de școală a fost proporțională cu lungimea perioadei de închistare în tiparul străvechi al satului. A fost de ajunsă să se deschid porțile școlilor, că sute și mii de însetați de învățătură au dat năvală ca la o poman de proporții naționale. Nimeni nu a negat că poporul român e înzestrat cu inteligență nativă, cu capacitatea de a înțelege și a pătrunde până în cele mai ascunse locuri ale cunoașterii, însă, numai atunci când
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de Miniștri. Boca Elena, căsătorită Huțanu, moare la cutremurul din 1977, împreună cu soțul și unicul fiu. Locuiau la blocul „Scala”. Alte personalitșți din satul Lunca - Filipeni Dumitru Iacobeanu Dumitru Iacobeanu: fiu de țăran (cioban la stâna Virginiei Lambrino), silitor la învățătură, o inteligență vie, un povestitor. Învățătorul Gheorghe Postoiu găsește soluția de a-l ajuta. Băiatul Dumitru face curățenie în sala de clasă, mătură, face focul, iar banii primiți se adună pentru o călătorie la Bârlad și examenul de admitere la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu existau. În ciuda strădaniilor sale, nu-l simțea pe micul Julián ca fiind sînge din sîngele său și nici nu se recunoștea În el. În ce-l privea pe copil, nu păreau să-l intereseze prea mult nici pălăriile, nici Învățăturile catehismului. CÎnd sosea Crăciunul, Julián se distra recompunînd figurile din preajma ieslei și urzind intrigi În care pruncul Iisus era răpit de cei trei magi de la Răsărit În scopuri scabroase. În curînd, dobîndi mania de a desena Îngeri cu dinți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
circumstanțele agravante ale balului, Fumero s-a grăbit să-i indice sergentului de gardă că o asemenea (și citez vocabula În cea mai descărnată literalitate a sa, În pofida prezenței unei domnișoare, pentru valoarea ei documentară În raport cu Întîmplareaă poponăreală merita o Învățătură de minte și că ceea ce Îi trebuia ceasornicarului, adică lui don Federico Flaviá i Pujades, burbal și de obîrșie din localitatea Ripollet, spre binele său și al sufletului nemuritor al țingăilor mongoloizi a căror prezență era accesorie, dar determinantă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]