44,660 matches
-
de competență - cum se vede - nu ne putem îndoi!) să formeze, la rîndul lor, dacă nu o ,,școală", măcar cîțiva editori mai tineri? ,,Falanga de specialiști", de care vorbește Z. Ornea, se rezumă, în fond, la ,,vechii" noștri editori, iar șansele de a o spori cu tineri sînt minime. Lipsa de ,,spectaculozitate" a acestui tip de activitate vitală pentru orice spațiu cultural, necesitatea însușirii (prin studiu îndelungat) a normelor științifice, a asumării instrumentelor, cum se spune, alternativa (singura!) de a frecventa
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
pentru asta s-ar cuveni ca actualul premier să-și mai depășească prerogativele, pentru a cîștiga suficiente puncte în vederea confruntării cu adversarii de atunci. Guvernarea uzează, și de acest proces nu e ferit nici Adrian Năstase, încît pentru a avea șanse reale în 2004, dl Năstase trebuie să poată fi privit drept omul de neînlocuit, chiar dacă, la guvernare, n-a putut face cîte a promis. Nu mă îndoiesc că atît pentru unii dintre cei care trag sfori la Cotroceni cît și
Divergențele dintre Iliescu și Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15704_a_17029]
-
sculptura, artele decorative etc. sunt împreună în același moment și în același spațiu, întrebarea privind absența celorlalte genuri este una legitimă. întrebare la care se va primi un răspuns în cadrul edițiilor viitoare, pentru că, în mod sigur, această acțiune are toate șansele să facă o îndelungată carieră.
Salonul național de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15699_a_17024]
-
în deplasare, lucru care afectează și deteriorează imaginea montărilor pînă la a pune în discuție profesionalismul artiștilor. Nu am constatat aceste devieri în spectacole străine care ne-au vizitat țara de-a lungul timpului și pe care, unele, am avut șansa să le văd în locul de baștină. Construcția era intangibilă, la fel de încărcată emoțional și energetic. Mărturisesc că nu m-am simțit confortabil în aceste cinci zile, că îmi pun o seamă de întrebări și nu găsesc răspunsurile protocolare la mirarea acelor
Caragiale și teatrul contemporan (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15698_a_17023]
-
a amînat continuarea ei, ideologia extremistă din deceniul patru, pînă în 1995. N-a renunțat. Și nici compromisuri n-a făcut. L-a ajutat faptul că era un social-democrat convins. Multă vreme a fi un om de stînga reprezenta o șansă. în anii '70-'80, mai ales, a fi de stînga în comentariul ideologic devenise însă o neșansă. Alunecarea comunismului românesc spre naționalism confirma analizele lui Z. Ornea despre extrema dreaptă interbelică și făcea similitudinile atît de izbitoare, încît era mai
In memoriam by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15705_a_17030]
-
și atunci se estompează calitatea literară. Este incredibil că o carte foarte frumoasă s-a putut transforma în manifest. Revenind, în același eseu despre Noica, găsim și un alt păcat al portretizărilor: sărăcia argumentelor. Liiceanu susține că Noica ar fi "șansa unui început de istorie a filosofiei românești" și că, deocamdată, este un turn solitar, care nu a intrat în "dialog" cu un alt filosof român de anvergura lui, pentru simplul fapt că acesta din urmă nu există. Frumos, dar, în
Resemnare și declarații de dragoste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15691_a_17016]
-
II), Editura Trei, 2001, 262 p. Transhumanța ideilor între Blaga și Băncilă "Bărăganul este o realitate psihică certă", se încredințează Vasile Băncilă în Spațiul Bărăganului - volum a cărui alcătuire după notițe a căzut în sarcina editorului anului 2000, autorul neavând șansa să-și dezvolte notițele până la botezul tiparului. Ideea l-a urmărit însă vreme de decenii, primele însemnări recuperate datând încă din 1921. Replică și complement al celebrului Spațiu mioritic, față de care comparația se interpune irezistibil și generos (și, evident, de la
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
Giannaris (comedia tristă a mai multor familii tarate de lipsa comunicării reale) și În căutarea morfinei de Yannis Fragas (trecerea violentă a unei fetițe la condiția de femeie). Asociația elenă a dramaturgilor a acordat premiul pentru scenariu filmului Fantoma unei șanse de Vangelis Seitanidis (tribulațiile unui medicinist exmatriculat care-și încearcă norocul la ruletă unde se-ndrăgostește și are de-a face și cu mafia și cu un lider sindical). Premiul de popularitate a revenit documentarului Athanassios, Christopoulos, un poet uitat
Salonic 2001: satisfacții și frustrări by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15700_a_17025]
-
acordate separat factorilor contrastanți amintiți, cînd nu ne apar drept captivi ai ironiei care descărnează actul liric, lăsînd osul gol a silogismului. Apelînd la concretul dens, la o imagistică groasă în voia căreia se lasă, Nicolae Țone beneficiază astfel de șansa unui paradoxal acces la impactul metafizic, ocultat de versificația de ,,poante", de ,,spirite" spectaculare, gen Prevert sau Sorescu. I se potrivesc vorbele lui Artaud: ,,Sîntem aici și ne trezim brusc în toiul luptei metafizice, iar partea împietrită a corpului aflată
Un postavangardist (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15692_a_17017]
-
muzicalitatea frazei, că nu mă interesează cum e scrisă cartea, că de fapt nu-mi place să citesc. Cele mai bune întrebări puse autorilor s-au iscat din remarcarea unei ambiguități, a unui cuvînt șocant, pe care nu ai nici o șansă să le descoperi dacă pui lectura pe același plan cu alergarea. Apoi, cînd cititul este o meserie, disponibilitatea vizuală și spirituală trebuie să fie maximă. Să ai timp, să nu grăbești sau să expediezi lectura. Să ai mintea limpede pentru
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
bancă din Brooklyn. Ia ostatici etc. Nu mai contează cum se descurcă, fiindcă n-am avut răbdare să mă uit pînă la capăt. Am căzut apoi peste un bărbat care are o nouă și promițătoare relație de amor și o șansă de bani, dar, cînd se și vede scăpat din orășelul de nimic unde își irosește tinerețea, intră într-un bucluc: e acuzat că a violat o minoră. N-am găsit în mine resursele necesare ca să duc filmul la, presupun, bun
Actualitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15730_a_17055]
-
buticurilor de toate tipurile. Lanțul de interese e larg și gros. Ditamai somitățile politice iau bani buni de la particulare care nu există legal. Studenții sînt dezinformați. Cred că se aleg cu o diplomă și apoi suflă din buze. Oricum, la șansa de a avea slujbe cînd absolvă nu mai contează că diploma nu e recunoscută la MEC. Universitatea la care mă refer are însă cîteva particularități. Că e condusă de un director general, pe nume Bogdan Dumitrașcu, despre care nu știm
Actualitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15730_a_17055]
-
sub acest aspect, prin oferirea unei palete largi de producții cinematografice unui public încă prea puțin familiarizat cu arta cinematografului mondial, dar avid după ultimele creații de gen. În 1960, acestui public, și nu numai lui, i s-a oferit șansa de a viziona creații de marcă ale anului 1959, prezentate în premieră în Austria, invitate fiind țări ,,exotice" la acea dată (India, Brazilia, URSS, Japonia), cu producții de excepție semnate, printre alții, de François Truffaut și Akira Kurosawa (care tocmai
Zilele vieneze ale filmului by Irina Horea () [Corola-journal/Journalistic/15736_a_17061]
-
poeților și publiciștilor": Nu există deci o concepție unitară a politicii și culturii, mai ales prin faptul că această cultură română este dominată de poeți și publiciști. Cîtă vreme poeții, publiciștii și romancierii vor domina, și nu omul de cultură, șansele progresului sînt minime. Aceștia, prin natura lor, simt nevoia să vorbească în primul rînd de ei, iar noi vorbim de valori și de principii generale românești". Așadar "poeții și publiciștii", ca și "romancierii", id est scriitorii, n-ar fi "oameni
Adrian Marino între lumini și umbre (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15745_a_17070]
-
număr acestei teme. Subiectul e dintre cele mai interesante, cu atît mai mult cu cît el n-a putut fi abordat timp de 50 de ani. în acest timp, diaspora a fost înzestrată cu toate calitățile posibile, transformată în ultimă șansă de salvare și oază de libertate și fericire, de către o țară pentru care dificultatea călătoriilor peste hotare făcea din străinătate paradisul terestru. Nu există însă deocamdată nici o analiză critică, demitizantă a exilului, care să privească pe de o parte modurile
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]
-
disponibil, în timp ce artistul din spațiul ex comunist, cel asiatic și cel din America Latină are o nevoie imperativă de cominicare, o dorință de afirmare aproape ultimativă și manifestă acea urgență în a răspunde la solicitare ca și cînd o a doua șansă nu s-ar mai ivi. Același tonus ridicat și aceeași lipsă de prejudecăți pot fi sesizate la artiștii americani și israelieni, prezenți în număr mare, cu lucrări diversificate și riguros gîndite în perspectiva finalității Salonului. Tot la acest nivel, al
Din nou despre gravura mică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15772_a_17097]
-
America decît acasă". * Cornel Nistorescu amintește în EVENIMENTUL ZILEI că România a mai fost primită cu onoruri și încredere în America: După mai multe vizite de succes sau vizite istorice, România a ajuns pînă la a nu mai avea vreo șansă pentru NATO și un fel de codașă a plutonului. Acum lucrurile s-au relansat. Întrebarea este dacă Adrian Năstase va repeta experiența nefericită a îmbătării cu apă rece. Știu că mulți se vor supăra, dar tentația mea este să răspund
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15756_a_17081]
-
mai important e că are în spate un partid pe care îl ține bine în mînă. Așadar, Năstase pare scutit de surpriza de a face la Washington promisiuni de care nu se poate ține la București. De asemenea, el are șansa de a nu fi privit cu invidie la Cotroceni - atît cît îngăduie politica autohtonă așa ceva. încît nu i se pun bețe în roate și nu trebuie să semneze la București bonuri de decont pentru succesele sale personale în străinătate. Problemele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15756_a_17081]
-
volum și continuă să fie acea "imagine a vieții lăuntrice ruse, morale și spirituale" de zi cu zi pe care a dorit-o Dostoievski, o reflecție a realității așa cum a fost percepută de scriitor. Dialogul permanent cu cititorii îi oferă șansa de a-și verifica și, la nevoie, de a-și îndrepta judecățile. Scriitorul primește la ziar scrisori, i se aduc mulțumiri sau este înjurat, reproduce lungi fragmente și răspunde la întrebări. Laudele îl măgulesc, cu cei care îl contrazic e
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]
-
uneia din ele! Disprețul d-lui Marino, și mai invederat în alte propoziții, față de porțiunea tradiționalist-spiritualistă a culturii noastre, înlătură, din păcate, putința unui "al treilea discurs", izvorît din armonziarea primelor două. Discursului inițial nu i se lasă, practic, nici o șansă. În genere, Adrian Marino vădește o mentalitate de asediat, un complex al izolării. Ceea ce la alți foști deținuți de conștiință s-a risipit, la d-sa stăruie sub chipul unei permanente impresii că nu e înțeles, că nu e îndeajuns
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
un personalism acut, plină pînă la sufocare de subiectivism, în care ideile nu au un mare prestigiu. Dacă cel care le exprimă nu este simpatic și monden, nu este și sociabil, nu este și telegenic, curtenitor, el nu are nici o șansă". Depinde pe ce latură abordăm chestiunea! Firește, ideile, atîtea cîte există în țara noastră "de un personalism acut" (ar fi oare preferabilă o țară în care personalitatea să nu fie disociată?), sînt exprimate, ca pretutindeni în lume, de ființe particulare
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
de cultul lui Stoica risca să provoace burzuluiala pelerinilor norocului. Te lapida norodul dacă te impingea demonul rațiunii să anticipezi falimentul fostului valutist. Mai tîrziu, români nevindecabili au băgat zeci de milioane în bilete de bingo, pentru a-și spori șansele la marile cîștiguri televizate. Pensionari strîmtorați rău, șomeri fără speranțe, dar și oameni cu venituri bunicele s-au îndatorat ori au consolidat afacerile caselor de amanet într-o vînătoare nebună după visul de aur de la bingo. Nu mai vorbesc de
Minuni, pelerinaje, moaște by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15807_a_17132]
-
o asemenea lume, așteptarea minunilor devine obligatorie. Icoanele se simt obligate să plîngă pentru a le face pe plac celor păcăliți de Stoica, celor sărăciți de investițiile la bingo și celor care așteaptă semnul numerelor cîștigătoare în lupta lor cu șansa la loterie. Mai sînt însă și adevărații nefericiți, bolnavii cronici, handicapații care își blesteamă zilele și cei care își văd îngustate, pe zi ce trece, șansele la o viață normală. Intelectuali înnebuniți de sărăcie, muncitori care nu mai au cui
Minuni, pelerinaje, moaște by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15807_a_17132]
-
investițiile la bingo și celor care așteaptă semnul numerelor cîștigătoare în lupta lor cu șansa la loterie. Mai sînt însă și adevărații nefericiți, bolnavii cronici, handicapații care își blesteamă zilele și cei care își văd îngustate, pe zi ce trece, șansele la o viață normală. Intelectuali înnebuniți de sărăcie, muncitori care nu mai au cui să-și vîndă munca, țărani care au capitulat, lăsîndu-și de pîrloagă pămîntul care nu le-a adus decît datorii. Cei care cred că milionul de pelerini
Minuni, pelerinaje, moaște by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15807_a_17132]
-
Ministerului Culturii și Comunicării din Franța, spectacolul ne oferă o sugestie: scriitorii și actorii români care au nevoie de o susținere financiară din partea unui minister al culturii o pot obține în afara României. în țahra lohr de ohrigine n-au nici o șansă.
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15803_a_17128]