3,158 matches
-
aprobarea Regulamentului privind întocmirea și executarea Bugetului asigurărilor sociale de stat, publicată în C.H.D. nr. 34 din 3 iulie 1955, cu modificările ulterioare; - Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 2.022/1955 privind stabilirea tarifului abonamentelor de călătorie pentru salariați și școlari și a taxelor de călătorie pentru copii pe căile ferate forestiere și industriale, publicată în C.H.D. nr. 51 din 3 octombrie 1955; - Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 2.519 din 18 noiembrie 1955 privind exceptarea restaurantului Ministerului Afacerilor Interne de la
HOTĂRÂRE nr. 735 din 10 noiembrie 1997 privind declararea ca abrogate a unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119598_a_120927]
-
să spui, nu, nu-nțelegi, se-aude nașpa, da' mai am lume-n jurul meu aicia, ce vrei să-ți spun? Mitrache Mihaela și cu cealaltă, Ion îi frati-su, Gion, da, Ion, mișcarea vorbei este fojgăitul prin necurățenii, doi școlari navetiști, umbra din cetățean vorbele, de la "Loto" mai la deal, nu mai lucrează la "Iris" de mult, ei da, își găsește! lui Dan îi place foarte mult, nașul, pe partea care controlează, pe cealaltă apucă monezile, buzunarul din stînga, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
documentar încă de pe vremea marelui Ștefan Vodă. Părinții mei, Constantin și Veronica, țărani bucovineni, au primit o solidă instrucție și educație primară în școala generală centru cu predare în limbile română și germană, evident cu puternice accente austriece. Au fost școlari buni, având în principal note de “1”, nota maximă în sistemul de notare austriac. Deși au avut inclinații deosebite pentru carte, n-au avut nici norocul, nici posibilitatea de a urma școli secundare superioare. Au rămas cu dorința fierbinte de
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93305]
-
suferă modificări dramatice. Abecedariǔ pentru scólele începătóre, publicat în 1854 la Iași de către Nifon Bălășescu rămâne captiv paradigmei bucoavnei religioase. Este suficient de enumerat cuprinsul abecedarului pentru a convinge de saturația cu morală religioasă a textului: după ce sunt făcute cunoscute școlarilor " Literele" alfabetului chirilic, se trece la " Învățături culese din Sfânta Scriptură", preluate din surse biblice ("De la Matei", "De la Ioan", "De la Luca", "Din Epistole"). Urmează un capitol dedicat prezentării unor "Proverbe și regule morale", care concentrează înțelepciunea populară sub forma unor
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
obligațiilor civice (plătirea taxelor, respectarea moravurilor publice, îndeplinirea datoriilor creștine și mai ales prin "supunerea față de stăpânire"). Într-un climat saturat de religiozitate și de morala creștină, în care datoria profesorilor trasată de autoritățile statale era de a "a insufla școlarilor cucernicie către cele sfinte, respectul către pravilă și stăpânire" (Manolache și Pârnuță, 1993, p. 79), suflul naționalist nu și-a făcut loc. Acesta presupunea o ideologie revoluționară care perturba ordinea statală încetățenită, motiv pentru care autoritățile publice au manifestat precauție
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
394.774 au urmat cu regularitate cursurile școlii. De promovat anul școlar, au făcut-o doar 318.356. Cu totul frapantă este cifra care indică rata de absolvire a învățământului primar rural. Dintr-un efectiv total de 428.887 de școlari înscriși în anul 1905, peste cinci ani, cât dura învățământul rural, au absolvit în 1910 numai 31.702 (dintre care doar 6.541 fete), adică 7,4 la sută. Progresele făcute - mărunte dar aditive - sunt totuși însemnate. Dacă în 1893
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a portretelor suveranilor) cât și în ritualistica comemorativă (ziua de 10 mai, precum și aniversarea independenței, fiind intrinsec celebrări ale lui Carol I). El a fost însă oficializat prin Decisiunea din 2 Septembre 1902, care stipula, în art. 1, că toți școlarii au datoria de a saluta drapelul în orice situație l-ar întâlni, chiar și atunci când sunt singuri, iar în art. 2, că toți școlarii sunt datori să asculte imnul regal stând în picioare și cu capul descoperit, în orice loc
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fost însă oficializat prin Decisiunea din 2 Septembre 1902, care stipula, în art. 1, că toți școlarii au datoria de a saluta drapelul în orice situație l-ar întâlni, chiar și atunci când sunt singuri, iar în art. 2, că toți școlarii sunt datori să asculte imnul regal stând în picioare și cu capul descoperit, în orice loc s-ar afla. Cele două prevederi ilustrează cum nu se poate mai bine mariajul ideii naționale cu cea regală, rezultatul fiind un naționalism monarhic
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1916), Barbu Ștefănescu Delavrancea clocotea oratoric despre necesitatea fatală de a intra în războiul sfânt de reîntregire a Patriei, a cărei ființă etnică era amputată politic atâta timp cât Transilvania, leagănul românismului, continua să fie sub stăpânire austro-ungară. Într-un discurs adresat școlarilor (Patria și patriotismul, 192-) [1915], ocazionat de sărbătorirea zilei de 24 ianuarie 1859, Delavrancea aduce un elogiu pătimaș ideii sacrosancte de Patrie și reclamă imperiozitatea unui abandon patriotic total al individului în numele realității supreme a națiunii române. Afundându-se într-
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
responsabilizat ca purtând povara morală pentru catastrofele armate ce au rupt în două rânduri țesutul civilizației europene prin cele două războaie mondiale. Deși există încă un ecart considerabil între valorile promovate prin noile politici educaționale și convingerile efective asumate de către școlari, discursul normativ desfășurat prin intermediul manualelor de educație civică produce efecte în credințele internalizate ale elevilor. Aceasta este arătată de studiul "Implicarea civică și politică a tinerilor", derulat de Fundația pentru o Societate Deschisă în 2010. Tabelul de mai jos relevă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de băieți și 6 fete) pentru cursul de iarnă, în cele două clase (32 elevi în clasa I și 28 elevi în clasa a II-a), dintre aceștia 26 erau moldoveni, 23 germani, 10 armeni și un evreu. În privința vârstei școlarilor ce frecventau cele două școli, aceasta varia între 6 și 12 ani pentru cei din clasa întâi și între 9 și 15 ani pentru cei din clasa a doua. După rapoartele lui Anton de Marki și ale lui Franz Augustin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
ca și plata învățătorilor, ale căror salarii lunare variau, în funcție de gradul școlii, între 5 și 24 florini. Învățătorii aveau sarcina să raporteze în fiecare an de Paști și de Sfântul Mihai, autorităților administrative, despre starea școlilor, despre frecventarea acestora de școlari și despre rezultatele la învățătură ale acestora. Autoritățile administrative aveau sarcina de a vizita trimestrial școlile, urmărind activitatea învățătorilor și conduita tineretului, fiind obligate în același timp de a asista la examenele publice anuale 135. După unirea Bucovinei cu Galiția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
la nivelul școlilor triviale (elementare) rurale, copiii să fie împărțiți în două clase. Cei mai mari și mai deprinși cu învățătura urmau să meargă la școală iarna, câte trei ceasuri, iar cei mai mici, câte două. Vara, situația se inversa, școlarii cei mici învățând câte trei ceasuri, iar cei mari câte două. Pentru absolvenții școlii triviale erau stabilite un număr de ore, "ceasurile cele pentru procitire celor ce au învățat", în care urmau să-și consolideze cunoștințele acumulate în școală 129
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
instrucție mult mai scăzut. Școala clericală din Bucovina, după ce a pornit în anii 1786-1788 cu un număr de 16 elevi 163, la finele secolului XVIII și începutul celui următor a ajuns să fie frecventată de un număr de 30 de școlari, repartizați în mod egal, câte zece, în cei trei ani de studiu 164. Toți elevii școlii primeau o bursă anuală de 66 de florini, dată din veniturile Fondului religios greco-neunit al Bucovinei. Anual absolveau școala un număr de zece clerici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
iarnă și a Anului Nou cuprindea obiceiuri tradiționale locale precum plugușorul, fiecare regăsindu-se în versurile compuse de însăși învățătorul Ioan Marcu, colinde, sorcove. Moș Crăciun (ulterior “reciclat” și rebotezat de tovarăși Moș Gerilă) era nelipsit, ascultându-i pe micii școlari care, cu emoție în glas îi recitau poezii, dansau și cântau, fiind apoi răsplătiți cu daruri. Dar și în cursul anului școlar erau organizate în școală expoziții cu lucrări ale elevilor, din obiectele executate cu migală și strădanie de micuții
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
consolidând legăturile între școală, familie și comunitatea locală. Prin conținutul lor tradițiile școlii dinamizau colectivul de elevi, canalizând petrecerea timpului liber într-un mod plăcut, util, formativ, lăsând în sufletele elevilor amintiri plăcute și trăiri afective intense ale vieții de școlar.
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
Învăluită În mister. Deși e cât se poate de firească: mica pisicuță Îi va acoperi, cu sfârâitul torsului ei, alte zgomote... În plus, Îi va ostoi zbuciumul generat de inaccesibilitatea unui caiet, a unei cărți, de lipsa liniștii de care școlarul are atâta nevoie. Și altele, dar care pot fi rezumate - și chiar atenuate compensator, În schimbul cultucului de pâine - În puțin suflet, adică ce spun poate obsesiv, despre rolul nostru de a transforma - evolutiv - substanța În informație. Toate Însă posibile doar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
noastre căci am văzut și m’au mirat multe la care nimeni n’a apucat să tragă cu urechea. La urmaurmei, pisica e considerată răutăcioasă; de ce să stric o prejudecată? Tot așa, nu-mi pare rău pentru zgârâieturi, căci și școlarul mai capătă o linie la palmă, spre binele pe care-l va Înțelege mai târziu. Căci, iarăși la urma-urmei, a găsi o relație amiabilă cu mediul e un drum cu multe hârtoape și cumplit de dureros, deși devenit cel mai
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
că el știa cu înlesnire slova veche chirilică și mai cu seamă cărți vechi vedeam în mâna lui. El îmi zise că acasă a deprins acestă slovă 51. Mai mult decât atât, Vasile Bumbac își aducea aminte că la Cernăuți școlarul cel năzdrăvan i-a recitat zemlich gut52 o poveste de Vasile Alecsandri, iar Leca Morariu afirma despre copilul Mihai că era naiv, veșnic râzând, și că recita pe de rost balade populare. Avea o memorie excelentă și era de toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
dacă s'a făcutu sau nu imbunetatire. 81. Registrulu de inspecțiune alu fie-carii scole va remane în archivulu scolei. Acestu registru snuruitu și sigilatu va sta afiptu pe masa cancelariei invetiatorelui sau instituturelui și va fi visibile pentru ori-cine afară de școlari. Nu voru pute însă înscrie într'insulu de catu persoanele ce au misiunea de a inspecta instrucțiunea. 82. Despre fie-care inspecțiune revisorele va tramite ministeriului unu reportu; asemenea voru urma și sub-revisorii către revisorii respectivi. 83. Cu cinci-spra dece dile
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
cari profesorulu ordinaru le va esecuta, și spre a lua ori-ce mesuri de imbunetatire, pe cari profesorulu ordinaru le va comunica consiliului. 113. În ceea ce privesce studiele, conferința se va ocupa a armonisa diferitele lecțiuni ale clasii, va alege pe școlarii de premiatu și'i va clasifică, vă oțări promoțiunile scolariloru dintr'o clase în alta. Profesorulu ordinaru va comunica directorelui tote aceste lucrări, precum și catalogele profesoriloru și ori ce alte acte ale clasii. 114. Obiectele clasii, modelurile de desemnu și
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
fie-care gimnasiu sau liceu împreună cu programa generale a invetaturiloru. III Despre admisiunea scolariloru, disciplina și esamine 120. Unu scolaru nu se va admite în gimnasiu, daca nu va ave etatea de dece ani celu putinu, si cunoscintele clasiloru primărie. 121. Școlarii cari voru ave atestate de la scole publice voru fi înscriși fără altu esamenu. Dacă atestatele voru fi de la scole private, școlarii se voru suppune la unu esamenu, ce se va ține înaintea unei comisiuni compuse de trei profesori numiți de
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
va admite în gimnasiu, daca nu va ave etatea de dece ani celu putinu, si cunoscintele clasiloru primărie. 121. Școlarii cari voru ave atestate de la scole publice voru fi înscriși fără altu esamenu. Dacă atestatele voru fi de la scole private, școlarii se voru suppune la unu esamenu, ce se va ține înaintea unei comisiuni compuse de trei profesori numiți de directoare. 122. Junele care vă voi să Intre într'o clase superioare, fără să fi trecutu prin cele inferiori, va fi
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
într'unu gimnasiu sau liceu se va presenta la director cu părintele, tutorele sau patronulu seu. Acei cari un voru ave părinți sau tutori în acea localitate se voru presenta cu unu corespondențe autorisatu de părintele său tutorele loru. 126. Școlarii esclusi în genere de la tote gimnasiele sau liceele nu se voru pute înscrie în vr'unu altu gimnasiu sau liceu, de catu după unu intervalu de unu anu de la escludere și cu autorisarea ministeriului. 127. Scolariulu esclusu numai de la unu
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
Fie-care profesoru este datoru a anuntia pe profesoriulu ordinariu alu clasii, despre lipsirile nemotivate sau reua purtare a unui scolariu. Profesorulu ordinaru va insciinta despre acesta pe părinte sau corespondințe. 129. Pedepsele cari, după importantă cașului, se potu aplică în contra școlarilor cari se abătu de la datoriile loru, voru fi: a) Mustrarea, făcută în clase de către profesorele clasii sau de profesorele ordinaru, ori de directoare. ... b) Censura, pronuntiata de conferința profesoriloru clasii. ... c) Închiderea în gimnasiu pe timpul de șese ore celu multu
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]