7,108 matches
-
și ploi, Aud copiii Aud și plâns, Aud cu sufletul atât de mult Aud și înălțare Aud și rătăcire Aud și arta Și blestem Aud divine rugăciuni Aud necunoscutul Și mă tem Aud și coruri Aud și îngeri Aud și șoapte Aud și stelele în noapte Atât de mult, atât de mult Atât de mult cu ochii văd Văd peisaje Văd și cerul Ce lumea mângâie cu norul Văd oameni dragi Și văd și îngeri Văd și demoni Și pe Dumnezeu
ATAT DE MULT de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349276_a_350605]
-
Autorului Fiecare gând al sentimentelor târzii, fiecare zbor de inimi înflăcărate, cuprinse în adiere de vis zâmbitor, mă leagănă în hamacul de stele călătoare. Împreunarea mâinilor noastre este strigatul puternic al munților scăldat în ecou de lumină, culoare și dor. Șoaptele tale sunt valuri îndrăznețe care-mi inundă ființă și mă supun într-un tandru ritual al desăvârșirii uitând de mine, liberă, mă pierd în clepsidra speranței. I lose myself în hourglass of hope Every thought of feelings later, each flight
MĂ PIERD ÎN CLEPSIDRA SPERANŢEI de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349296_a_350625]
-
mirosul nu-i era suficient, aveam nevoie amândoi de toate simțurile noastre, reunite, pentru a ne descifra trupurile învăluite în mreaja veșmintelor, care devenise inutile. Trebuia să pipăie și să guste, să audă vocea pe care o cunoștea, vorbind în șoaptă, cu tandrețe, despre vise și dorințe. Era atât de vie pielea opalescentă, palpitând în culcușul răvășit, era atât de amețitoare gura care în sfârșit o căuta pe a mea, erau atât de nerăbdătoare degetele care lunecau fără astâmpăr pe spate
O HIMERĂ-N NOAPTEA TÂRZIE. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349291_a_350620]
-
își desfac, Mov aripi de saten să-ți mângâie durerea, Cu praf de acuarela pe buze să-ți picteze, O lacrima de-alean să-ți tulbure privirea, Cu flori turcoaz de stele un vis să-ți contureze. În adieri de șoapte poți desluși chemări, Minute-mpotmolite de timp pietrificat, Un înger adormit în cuib de neuitări Și-un suflet ce în taină cu dor l-ai sigilat. Am să te-ating o clipă cât minte să mă ții, Voi fi un amănunt
ÎŢI LAS ZĂLOG UN MAC de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349331_a_350660]
-
plutește în parfumul inefabil al florilor, iar razele de la neoane cad palide pe aleile curate sau pe trunchiurile copacilor ce aruncă în dosuri umbre confuze. Predomină o atmosferă feerică. Perechi, perechi de tineri se perindă pe alei, încet, în ritmul șoaptelor de iubire. Din dosul umbrelor, alți îndrăgostiți îmbrățișați fac corp comun cu întunericul. Se descifrează semntimente în priviri, inimile tresar străpunse de un fior necunoscut, strângeri pătimașe la piept, mângâieri pe chip, șolduri, dezmierdări ale sânilor îmbietori ce poartă cu
SIMFONIA IUBIRII de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349301_a_350630]
-
de flori și o dărui fetei. - Ce parfum plăcut! - exclamă mirosind-o. Încet, Caterina se lipi de trupul băiatului. El o cuprinse ușor de talie, iar privirea îi alunecă pe ramurile înflorite către stele. - Unde privești? - îl întrebă ea în șoaptă să nu deranjeze liniștea nopții. - Acolo printre aștri! - Uite Carul Mare! - zise ridicând privirea și lipindu-și capul de pieptul băiatului. - Și Carul Mic..., Steaua Polară... - Calea Lactee... - Și Calea Vieții... noastre. Ian îi zâmbi și o strânse ușor la piept. Caterina
SIMFONIA IUBIRII de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349301_a_350630]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > ȘOAPTELE TALE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1296 din 19 iulie 2014 Toate Articolele Autorului ȘOAPTELE TALE Nici nu mai știu cât am visat, Pentru a trăi iubirea cea mare, Totul a devenit acum adevărat, Sunt în realitate, nu
ŞOAPTELE TALE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349346_a_350675]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > ȘOAPTELE TALE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1296 din 19 iulie 2014 Toate Articolele Autorului ȘOAPTELE TALE Nici nu mai știu cât am visat, Pentru a trăi iubirea cea mare, Totul a devenit acum adevărat, Sunt în realitate, nu în visare. M-a pătruns fiorul inocent, Al strângerii simple de mână, În suflet am mereu prezent
ŞOAPTELE TALE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349346_a_350675]
-
mereu prezent, Privirea-ți de iubire plină. Iubito, lacrimi nu admit, Vreau să ai doar bucurii, Să te iubesc eu îți promit, Plimbându-te prin reverii. Stele nu se sting în noapte, Căci în Univers ele există, Am auzit simplele șoapte, Le mai aud, în inimă persistă. Referință Bibliografică: ȘOAPTELE TALE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1296, Anul IV, 19 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
ŞOAPTELE TALE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349346_a_350675]
-
nu admit, Vreau să ai doar bucurii, Să te iubesc eu îți promit, Plimbându-te prin reverii. Stele nu se sting în noapte, Căci în Univers ele există, Am auzit simplele șoapte, Le mai aud, în inimă persistă. Referință Bibliografică: ȘOAPTELE TALE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1296, Anul IV, 19 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
ŞOAPTELE TALE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349346_a_350675]
-
particulară a închisorii Pitești, în timpul cutremurătorului experiment al reeducării, ajutorarea și mila pentru semen capătă alte forme de manifestare decât cele obișnuite. Acolo faptă creștină putea deveni și o lovitură de ciomag care era dată mai ușor, mai simulat. O șoaptă de încurajare sau o scuză spusă celui pe care trebuia să-l bați erau în Pitești fapte de sacrificiu căci, odată descoperite, ele ar fi declanșat o serie de torturi inimaginabile. O singură privire plină de compasiune și prietenie, care
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
trebuia să-l bați erau în Pitești fapte de sacrificiu căci, odată descoperite, ele ar fi declanșat o serie de torturi inimaginabile. O singură privire plină de compasiune și prietenie, care nu durează mai mult de o clipă și o șoaptă strecurată este, în reeducarea de la Pitești, echivalent cu a-și risca viața pentru aproapele: „În acele clipe, de mari frământări de conștiință, am avut lângă mine pe Gelu Gheorghiu, căruia nu i se putea reproșa nimic. Într-un moment de
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
-ntr-o geană, Să le sădească, de-o putea, Pe buza-i caldă, diafană, El doarme, știu, nu va vedea Cum crește-ncet poemul sfânt, Cu rimele îmbrățișate, Da’-n zori, când cerul e-n descânt, Voi adormi în blânde șoapte... Referință Bibliografică: POEMUL SFÂNT / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1296, Anul IV, 19 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Spiridon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
POEMUL SFÂNT de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349360_a_350689]
-
sculptat cu a ei vrajă, M-a ridicat Pe sunete de banjo-n risipire... Când eu într-o volută Umblam ca ielele în ceață Culegând Sufletul tău Din roua dimineții... Timidă Căutam cuvântul În zborul de cocori Sau libelule, Iar șoapta să mi-o ducă Pân’ la tine vântul, Că-n viața mea Ai fost și ești minune, Că tu ești valul, Când eu sunt o mare Și amandoi suntem Îmbrățișare... Iubirea ta, iubire absolută, Pe-un piedestal, sculptat cu a
CHANSON DE NE M’OUBLIE PAS de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349377_a_350706]
-
scriitori sau muzicieni. Medicina nu este o profesie incompatibilă cu alte preocupări legate de arta cuvântului sau a exprimării plastice ori muzicale. Deea se ridică de pe marginea fotoliului și întorcându-se spre ea o întrebă cu un glas ca o șoaptă ce ascundea un deosebit secret: - Vrei să-mi vezi garderoba, Dadi, draga mea? Dacă îți place ceva, îți pot împrumuta orice pentru sâmbătă noaptea. - Nu cred că-i cazul să fiu văzută de familia ta îmbrăcată cu lucrurile tale. - Nu
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349278_a_350607]
-
Cu lacrimă și dor Și le-am trimis ca jerfă Spre Domnul Salvator! Insomnie Oștiri de gânduri mă-mpresoară Și parcă simt al lor tumult... În liniștea pierdută-n noapte Le rătăcesc sau...le ascult... Mă pierd în iureșul de șoapte Ce s-au țesut în jurul meu... Privesc în hăul ce se cască Și mă cuprind păreri de rău... Desprind o pleoapă obosită Și-o lacrimă se-avântă-n zbor... Pornesc cu ea prin constelații Să caut Sublimul Salvator! O geană caldă de
OMAGIU DIVIN 2 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349373_a_350702]
-
după fete. Văzând că nu are niciun ecou chemarea lor la hârjoneală, au abandonat ideea mergând liniștite braț la braț în fața lor. - Deea, să știi că te-am văzut ce făceai în pădure cu Robert, își abordă Andrada prietena în șoaptă. - Ce făceam, Dadi? - Te sărutai cu patimă și te lăsai dezmierdată de mâinile neastâmpărate ale lui Roby, rezemată de un copac. - Era ceva indecent? Tu ce făceai cu Cristian? Pe călugărița în timpul mătăniilor în fața unui altar imaginar? - Ha, ha, ha
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349335_a_350664]
-
cum altfel s-ar putea atinge acele „nebănuiri celeste”... decât prin rugă îndelungată... ajungându-se astfel la un grad de purificare, și doar atunci simți cum „Te umpli /de lumină”, un sentiment cu adevărat divin, armonios. Te vei ruga în șoaptă în ceas de înserare/ În locuri liniștite,învăluit în clipe/ Când timpul doarme-n voie cuprins de resemnare/ Între ceasloave vechi,rămase necitite ( Singurătate) Te întrebi...cum să tulburi momentul de rugă, de pioasă “resemnare”? . Ar fi o impietate să
„SĂ-MI FIE PÂINEA, CA ŞI TRUPUL, /ACEEAŞI ZILNICĂ POVARĂ,” ... AXIS MUNDI , AUTOR ALENSIS DE NOBILIS. CRONICA ( VALENTINA BECART) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349341_a_350670]
-
semnificațiilor, sentimentul nemuririi, dimensiunea cosmică, nelimitată a lumii.Un poem bogat în semnificații, metafore de mare profunzime care îl ajută să treacă dincolo de fenomenal, spre esențe, este „Sufletul fântânii”. „În miresme/ Crude/ Și în fructe/ Coapte/Universul pune / Razeși cu șoapte/ Dar la noi / Ajunge/Raza / Slută-n pântec,/Strâmbă / -n noi lumina/ Fețele în rânjet;/Pân’ la noi,/ Cu rostul,/ Dăruirea poate / Mii de ani lumină,/Galaxii străbate...” Scăldată în lumină, ființa umană are sentimentul veșniciei, și extaziată de propria
„SĂ-MI FIE PÂINEA, CA ŞI TRUPUL, /ACEEAŞI ZILNICĂ POVARĂ,” ... AXIS MUNDI , AUTOR ALENSIS DE NOBILIS. CRONICA ( VALENTINA BECART) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349341_a_350670]
-
din timpul prunciei. Porțile sufletului sunt mai larg deschise încât, scânteile de lumina și căldură își găsesc calea mai ușor spre semenii lor. Trăirile sufletești rămân vii, nu îmbătrânesc în ritmul trupului. Strunele viorii inimii mai pot spune taine în șoapte, gura mai poate gusta nectarul florilor de suflet, mai poate să soarbă roua de pe flori, urechea mai poate să asculte un cântec lin, uitând de tot și toate, ochiul mai poate să se înveselească la culorile vieții, să privească seninul
REFLECŢII ÎN OGLINDA DE NESTEMATE A MEMORIEI AFECTIVE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349391_a_350720]
-
citeai a mele gânduri, Ai fi aflat un lucru cert: Că nu mint, aceste rânduri, În care-ți scriu ;că nu te iert1 Tu rămâi pierdut în noapte... Ca și un vis, sau un coșmar. Eu nu cred a tale șoapte. Totul acum, e în zadar. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: TRIST ȘI JALNIC / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1347, Anul IV, 08 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gabriela Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
TRIST ŞI JALNIC de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1347 din 08 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349415_a_350744]
-
suflet. Și-n gândul meu mereu vei dăinui. Acuma nici măcar nu pot să cuget, Dar știu că veșnic ,eu te voi iubi. Cu tine-n gând adorm târziu în noapte. Cu tine zorii zilei mă găsesc, Ascult tăcută ale tale șoapte, Dar să-ți răspund ,nu pot, nu îndrăznesc. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: NU ÎȚI SPUN ADIO ! / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1326, Anul IV, 18 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gabriela Zidaru : Toate Drepturile Rezervate
NU ÎŢI SPUN ADIO ! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349436_a_350765]
-
șubred. Din cauza întunericului rătăciră o vreme prin grădini, apoi ajunseră la un pârleaz. Îl săriră în curtea unei gospodării și dădură peste o capră care behăi speriată. - Aoleuu! Am dat de dracul! - țipă disperat Michel. - Taci! - îl admonestă John în șoaptă. Dar nu termină vorba că primi o pereche de coarne în turul pantalonilor și se prăvăli, dincolo de pârleaz, peste un mușuroi de cârtiță. În clipa următoare se rostogoli peste el colegul său. - Afurisit de țap, ce spaimă am tras! Din
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
veac, același leat”) ADRIAN BOTEZ demonstrează prin poemele sale încărcate de metafore că omul este definit de contraste, subscriind la perfecțiunea morală doar prin credință: „ cu grație, sfială de fecioară, / zarzăru-abia se clatină în noapte; / vălul de flori, mireasă printre șoapte, / teamă-i să lunece de pe comoară! / e-atâta liniște, Hristoase Mire, la nunta mistică de printre nori! / taina ținută-ntre petale și potire / e să învii, dar fără ca să mori! ” ( Adrian Botez - „Taina Florii”) AL. FLORIN ȚENEsurprinde ipostaza poetului nemuritor
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349750_a_351079]
-
în ecouri vii. Izvoare de amintiri să devină, Ploi nestinse de iubiri. În livada înflorită a iubirii Picuri de rouă curg peste, Lacrimi albastre, Netopite de vise. Clepsidra cu gânduri se-nalță La focuri divine. Clopote peste ruguri din cer, Șoapte, muguri din albe stele Respiră prin ecouri cerești Înflorind prin simfonii tainice Chipul fermecător al ...zilelor. Cu lumina anotimpurilor, Domnul Iisus, coboară În inimi curate, Îndreptându-ne pașii către, Livezile înflorite ale iubirii. Din grădina lui Cronos Coborând treptele trecutului
LA MULŢI ANI, POETULUI IONEL MARIN! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1279 din 02 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349779_a_351108]