9,382 matches
-
mai mult suport din partea populației, așa cum anticipam anterior. A doua întrebare „îl forțează” pe respondent să aleagă dintre o serie de categorii sociale pe cei care necesită neapărat suport. În acest caz, nu mai este vorba despre combinarea sprijinului pentru șomeri cu niște beneficii universale, ci cu ajutorul acordat tot unor grupuri-țintă. Figura 1. Grupuri care ar trebui ajutate de stat (Percepția politicilor sociale și sărăcie subiectivă, 1998) Suportul acordat pentru ajutarea celorlalte grupuri este relativ uniform, excepție făcând familiile monoparentale și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
atitudinea față de anumite tipuri de cheltuieli bugetare indică existența unui suport crescut pentru mai multe tipuri de cheltuieli sociale (sănătate, educație, ajutorarea unor grupuri aflate în nevoie) și pentru mai multe grupuri de persoane aflate în situație de vulnerabilitate (vârstnici, șomeri, familii sărace etc.). Chiar dacă suportul pentru aceste cheltuieli este destul de crescut, există și anumite preferințe în acordarea de ajutor grupurilor în nevoie. Populația consideră ca fiind legitim sprijinul acordat vârstnicilor și șomerilor, în timp ce familiile monoparentale și tinerii căsătoriți sunt percepuți
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de persoane aflate în situație de vulnerabilitate (vârstnici, șomeri, familii sărace etc.). Chiar dacă suportul pentru aceste cheltuieli este destul de crescut, există și anumite preferințe în acordarea de ajutor grupurilor în nevoie. Populația consideră ca fiind legitim sprijinul acordat vârstnicilor și șomerilor, în timp ce familiile monoparentale și tinerii căsătoriți sunt percepuți ca nefiind îndreptățiți să primească ajutor din partea statului. Există, practic, un rezervor de suport difuz pentru o politică generoasă de oferire de beneficii universale (educație și sănătate), precum și pentru măsurile de protecție
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
familiile monoparentale și tinerii căsătoriți sunt percepuți ca nefiind îndreptățiți să primească ajutor din partea statului. Există, practic, un rezervor de suport difuz pentru o politică generoasă de oferire de beneficii universale (educație și sănătate), precum și pentru măsurile de protecție a șomerilor și persoanelor de vârsta a treia. Populația României este înclinată să atribuie, în mare măsură, existența sărăciei structurii sociale și inegalităților care există între grupurile sociale, ceea ce indică un suport crescut pentru politici generoase de suport pentru săraci. Celelalte două
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ea se bazează, în cea mai mare parte, pe suma plecărilor concentrate cu precădere în anumite zone. Ce se întâmplă însă în aceste zone? Plecările vor conduce, probabil, în mod concomitent la eliberarea unor locuri de muncă și la plecările șomerilor. Vor răspunde însă angajatorii printr-o creștere a salariilor, atâta vreme cât creșterea salariilor înseamnă o reducere a profitului? Răspunsurile la această întrebare sunt dependente de alternativele pe care angajatorii le au pentru a face față acestei presiuni. Nu este oare posibil
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
între 15 și 19 ani; abuzul de droguri între 12 și 17 ani; abandonul școlar între 18 și 24 de ani; rata șomajului; rata sărăciei capului de familie; procentajul populației SUA sub 65 de ani fără asigurări de sănătate; procentajul șomerilor care nu primesc ajutor de șomaj; procentajul populației SUA peste 65 de ani sub pragul sărăciei procentajul din venitul celor de 65 de ani cheltuit pe sănătate; omucideri la 100 000 de locuitori; accidente de circulație mortale cauzate de alcool
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
episodic, vagabondajul este o pulsiune morbidă permanentă, o „fugă continuă” (R. Benon și P. Froissart) cu „abandonul impulsiv al domiciliului” (A. Joffroy și R. Dupouy). A. Marie distinge următoarele forme de vagabondaj: a) Vagabondajul de origine economică sau socială la șomeri, exilați, profesiuni ambulante, condamnați și recidiviști care se ascund de lege. b) Vagabondajul morbid la nevrotici, isterici, epileptici, oligofreni, psihopați, alcoolici. c) Vagabondajul etnic sau migrator specific unor populații care nu se pot fixa într-un anumit spațiu geo-social. d
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este sistematizată de Y. Pelicier în următoarele aspecte: Efortul de adaptare la care sunt supuși individul sau grupele sociale dau naștere la tensiuni, angoase și frustări cărora le cade victimă categoria cea mai fragilă a populației (copiii, tinerii adolescenți, bătrânii, șomerii, emigranții, persoanele cu venituri materiale mici, familiile numeroase, grupele marginale sau minoritare etc.). O societate modernă, cu cât este mai bine organizată, cu atât este mai puțin tolerantă față de bolnavii psihici și de bolile mintale. Comportamentele anormale sunt supuse unei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
noastre. Numai că, precizează profesorul Viorel Barbu, apărea o șansă unică pentru Domnia sa și pentru mine să se producă angajarea singurului cadru didactic din învățământul superior fără concurs. Am înțeles cât se poate de repede că nici chiar disperarea de șomer în premieră nu justifica lipsa de respect pentru tradiție și lege - apărate cu eleganță și curaj de viitorul vicepreședinte al Academiei Române. Veritabila demonstrație a răspunderii pentru ceea ce ești, la un moment dat, rămâne încă o dovadă că nici o cenzură, nici o
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
învățare; - persoane care abuzează de consumul de droguri și alcool; - persoane infectate cu virusul HIV (seropozitive) sau bolnave de SIDA; - persoane care au în îngrijire alte persoane aflate în situațiile descrise mai sus; - persoane care nu au surse de subzistență, șomeri sau persoane aflate în situații de risc (persoane abandonate, copiii străzii, copii care nu beneficiază de un confort familial suficient, victime ale traficului de ființe umane etc.). Elementele fundamentale care orientează și susțin activitățile din domeniul serviciilor sociale sunt: - respectarea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
lucrări personale în sistem, să vândă soft sau orice altceva. Hackerul este tot bărbat, între 14 și 25 de ani, deși s-au descoperit și cazuri de hackeri de opt ani sau de peste 40 de ani. Este fie student, fie șomer. Are o minte sclipitoare și are soarta lupilor singuratici, fiind obsedat numai de tehnologiile de vârf, de ultimă oră. Deseori se consideră neglijat de societate, care nu-și dă seama cât de isteț este. Astfel de cazuri sunt ușor de
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
la zece ani de închisoare de Tribunalul Militar Iași, pentru că participase în 1957, la Iași și la Putna, la sărbătorirea a cinci sute de ani de la înscăunarea lui Ștefan cel Mare. Deținut politic până în 1964, va fi apoi doi ani șomer. În 1966 este încadrat documentarist și ulterior cercetător științific la Centrul de Istorie, Filologie și Etnografie din Craiova al Academiei Române. Își ia doctoratul cu teza Haiducul și haiducia în folclor. Între 1975 și 1979 va lucra în calitate de lector la Institutul
POPESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288923_a_290252]
-
e nevoit să vândă masa și paturile din casă în contul chiriei. Ducându-și copiii la azil, unde nu sunt primiți, de vreme ce au un părinte, nenorocitul se sinucide, pentru a le crea „calitatea de orfani”. Un sculptor în lemn, rămas șomer, încearcă într-o noapte să fure dintr-o prăvălie. Prins, e bătut și lăsat în nesimțire la marginea străzii. Un copil își câștigă existența ca hamal, altul strânge de pe jos mucuri de țigări pentru tatăl său, căruia nu îi e
MUNTEANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288292_a_289621]
-
va „implementa” în întreaga țară) înscrie întotdeauna o notă de autoironie, de umor bonom, care camuflează fibra moralistă în ludicul până la urmă gratuit. Multe rondeluri sunt portrete șarjate ale unor noi tipuri și vicii umane: managerul, „omul de bine”, sponsorul, șomerul, securistul, „șeful cel nou”. Altele se dedică obiectelor ori evenimentelor vieții obișnuite: Rondelul caloriferului, Rondelul genții diplomat, Rondelul lemnelor ce vin, noilor manuale școlare sau noilor bancnote, iar Rondelul iernii ce-o să vină are opt „versiuni”, corespunzătoare diverselor partide politice
PERŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288764_a_290093]
-
vedere, o oarecare contradicție între inflexibilitatea moralistului și ideile de toleranță și democrație pe care le propagă. Polemicile nu mai sunt deloc cordiale în cărțile apărute după 1989. Revoluția l-a găsit pe P., cum singur spune, „interzis ca scriitor, șomer ca salariat și suspect ca individ în societate”. Această condiție i-a radicalizat și mai mult spiritul. Un stil al urgenței și o retorică, bine controlată, a avertismentului. Scriitorul, care publicase între timp două romane, își revede, acum, în libertate
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
de organizare, a unor noi strategii de acțiune (Etzioni, 1969). O persoană, ocupând poziții sociale diferite, va avea cerințe funcționale diferite: autoritate, prestigiu sau putere dacă ocupă o poziție de conducere, securitate și supraviețuire în cazul unei poziții sociale marginale (șomer), autoactualizare, recunoaștere socială, prestigiu într-o poziție ca aceea de artist sau om de știință. Există multe teorii care invocă drept cauze factori externi ce acționează asupra comportamentului sistemelor prin cerințele funcționale ale acestora. J. White (1948) face observația că
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
consultant are drept consecință faptul că intervenția specialiștilor poate provoca un dezechilibru în dinamica socială, oferind cunoștințele necesare doar unor componente ale colectivității. Sunt grupuri, în special cele denumite în mod curent „marginale”, care nu reprezintă clienți potențiali pentru știință: șomeri, minorități etnice, handicapați, bătrâni, adolescenți, consumatori. Sondarea cererii economice este foarte bine plătită, în timp ce investigarea gusturilor artistice ale populației nu prea găsește suport economic. A treia limită: neomogenitatea clientului însuși. Ideea că sociologul trebuie să sprijine interesele clientului s-a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o serie de probleme legate de experiment. În primul rând, statul New Jersey și-a modificat regulile privind asigurările sociale în timpul testărilor, admițând ajutorul social numai pentru un număr restrâns de familii sărace cu doi părinți, acolo unde tatăl era șomer temporar. Nu a existat nici un mod de a opri statul să acționeze în mod autonom, chiar dacă aceasta a complicat rezultatele evaluării. În al doilea rând, un raport preliminar a ajuns pe mâinile presei și a fost dat publicității în timp ce ultimele
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ar corespunde unei economii agricole europene cu tot cortegiul de tehnologii avansate și de reducere masivă a forței de muncă agricolă. Au apărut și noi categorii sociale, de la cei din servicii și de la antreprenorii industriali, financiari, agricoli sau intelectuali la șomeri și, de aici, la lucrătorii din străinătate sau din noile firme și corporații naționale și multinaționale. Acest gen de referire la structura de clasă este evident de tip clasic. Conotațiile sale sunt pe cât de politice sau ideologice, pe atât de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ca diferențe identitare de tip social. Formele cele mai reprezentative ale acestor diferențe identitare sunt inegalitățile subiective dintre instalați și marginali sau excluși, dintre dominanți și dominați, dintre avuți și săraci, dintre cei care au un loc de muncă și șomeri, dintre cei cu „capital relațional” și cei izolați și însingurați etc. Abundența și diversitatea resurselor (economice, culturale, relaționale, de calificări etc.) disponibile individual constituie factori stimulatori ai „creativității identitare” (cf. J.-C. Kaufmann, op. cit., p. 205). Între forța de „inventare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
posibilităților de utilizare sau aplicare ale cunoașterii. Acestea sunt inegalități dependente de cunoaștere, adică de asimilarea și de utilizarea ei reflexivă, fiind astfel diferite de inegalitățile clasice, care erau pe cât de structurale, pe atât de independente de cunoaștere. A deveni șomer sau a fi sărac, a fi lipsit de mijloacele necesare culturii pământului sau ale transportului aparțin evidenței, sunt structural generate și independente de cunoaștere. Lipsa de experiență și mai ales de capacități și exerciții cognitive pentru a avea acces la
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și opinia că, prin cultură, România face parte din Europa cu mult înainte de aderarea efectivă a țării noastre la Uniune: „Nu, au aceeași concepție, oameni deștepți, oameni culți numai că nu au posibilitate de a crea” (bărbat, 49 de ani, șomer). Interesant pentru noi este dacă aceste reprezentări descrise mai sus corespund realității. Intuiția oamenilor nu dă greș în ceea ce privește optimismul și nivelul de trai mai scăzute decât ale celorlalți europeni. În plus, statisticile indică faptul că, la nivelul populației ocupate, românii
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cu multă verdeață și flori de sezon sau perene. Curățenia și ordinea sunt valori ale satului cu care locuitorii se mândresc: „Păi e bine. Cu curățenia e foarte bine. Nici un animal nu apare în stradă din curte. Aici e curățenie” (șomer și lucrător cu ziua, 53 de ani); „Satul este foarte interesat de curățenie. Atât o casă, cât și un sat. Acesta este primul lucru, nu? În tot satul se face curățenie. Trebuie” (pensionară, 67 de ani); „Vrem să fie o
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
FM. Sunt câteva categorii de ascultători radio: cei care ascultă toată ziua în general același post radio: „mai ales Budapesta. Reportaje interesante, muzică, știri” (femeie, membru activ al Pro Zerind, 64 de ani), Danubius (vânzătoare, studii gimnaziale, 17 ani), Kossuth (șomer și lucrător cu ziua, 53 de ani) și cei care ascultă anumite emisiuni selective - de exemplu, numai știrile la anumite ore și de la mai multe posturi radio: „Radio Timișoara, la ora 13, și la TV, la 19, jurnalul, și, bineînțeles
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
primărie, poștă, poliție, asociația agricolă, cabinet medical, farmacie), zilieri: „Cei care au pământ mă cheamă și pe mine și pe ăsta și pe altu’ să lucrăm la ei. Mergem la zi... Nu sunt locuri de muncă, aici nu este fabrică” (șomer și lucrător cu ziua, 53 de ani). Salariații în afara Zerindului lucrează în sectorul productiv sau la firme în Chișneu Criș, la fabrica de cabluri de la Nădab sau lucrul cu ziua în localități limitrofe. Numărul salariaților este slab precizat: „Maxim 150
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]