3,021 matches
-
captivitate, ci surâdea și se simțea în elementul său. Nimic însă nu arăta că ar fi într-atâta de prost încât să nu-și conștientizeze situația. Și nici că își pierduse mințile și rătăcea fericit pe tărâmuri numai de el știute. Dimpotrivă. Își realiza postura. Dovedea luciditate. Cunoștea unde și pentru ce se găsea. În schimb, însoțitorii lui trădau neliniște. Aceasta chiar friza absurdul. Răsturna complet situația. Năștea un paradox care sidera. Ai fi zis că nu transportau un inculpat, ci
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93395]
-
dimineți, să pot ceda locul în autobuz sau în metrou cuiva care era limpede că-l merită, să ridic de jos un obiect ce-i scăpase din mână vreunei doamne bătrâne și să i-l dau cu un zâmbet bine știut sau să cedez taxiul cuiva mai grăbit decât mine, eram fericit ziua întreagă. Trebuie să vă spun chiar că încercam o adevărată bucurie în acele zile când, transporturile publice fiind în grevă, aveam prilejul să-i iau cu mine în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
gravitate, ținându-și prietenul de mână, bărbați în puterea vârstei, respectabili și purtând mustăți. În Orient de asemenea, câteodată? E adevărat. Dar spuneți-mi, ați îndrăzni să mă țineți de mână pe străzile Parisului? Glumesc! Noi avem ținută, e lucru știut, murdăria ne ține țepeni, înainte de a ne duce în insulele grecești ar trebui sa ne spălăm din cap până-n picioare. Acolo aerul e cast, marea și plăcerea curate. Iar noi... Să ne așezăm pe aceste șezlonguri. Ce pâclă! Rămăsesem, cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
nefiind în stare să facem ce-a făcut și să murim așa cum a murit El. Au încercat, firește, să se slujească de moartea Lui. Ce idee genială să ni se spună: Nu sunteți albi ca neaua, bun, ăsta-i lucru știut. Dar n-o să ne pierdem vremea cu fiecare dintre voi. Vom rezolva chestiunea dintr-o dată, pe cruce!" Dar prea mulți oameni se cațără acum pe cruce, numai ca să fie văzuți de cât mai de departe, chiar dacă pentru asta trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
lăsat noaptea trecută; cele citite într-o parte, celelalte ședeau cuminți pe rafturi în vrafuri colbăite...Am făcut câțiva pași spre masă, fără sfială. Mă simțeam ca acasă. Obișnuindu-mă cu lumina puțină de acolo, m-am așezat pe scăunelul știut și am început să răscolesc, privind din când în când spre ușă. De ce? Nu-mi dădeam prea bine seama, dar parcă așteptam pe cineva...Tocmai când eram cufundat în descifrarea unui hrisov, am simțit că nu sunt singur...Mi-am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
că ele fac totul pentru a mă înveseli pe mine...Ce minunăție! „Oare nu cam așa arată Raiul?!...” Am ajuns în poiană. Un hârzob cu lumină părea că a căzut pe pajiștea din fața mea...M-am așezat la umbra alunului știut. Veverițele se jucau în apropiere, oprindu-se din când în când parcă pentru a mă întreba: „Îți place ori ba?” „Îmi place, frumoaselor. Îmi place cum nici nu vă închipuiți voi” - gândeam eu în timp ce un foșnet neașteptat s-a auzit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
visuri! Câte proiecte și idealuri de realizare misionare, ca ostaș al lui Hristos și românismului. Câte lacrimi, așteptări, oftaturi, n-a lăsat în urmă!...în urmă rămânând exemplul românului absolut căzut martiric în lupta cu ateii iadului comunist. Acestor mucenici știuți și neștiuți să le ridicăm altare în conștiințele noastre, și să-i introducem în educația familială, școară și de societizare (nu socializare!) întru regenerare a Neamului Românesc și a omului de oriunde, crescut să trăiască demn și-n respectul legii
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Cezar, ș.a care au fost brigadieri, pontatori, deținuți de sprijin ai administrațiilor (a se vedea și magazin istoric, Apr. 1983, revista Memoria nr. 15 și alte publicații). Cât privește pe cei din Interne, securitate, p.c.r., adică autorii știuți și oculți, autori ai genocidului național (camere de anchetă nu erau numai în instituțiile propriu-zise ale Ministerului de Interne, erau peste tot, la subsolurile blocurilor cu magazine la parter, în casele particulare din care proprietarii au fost izgoniți, etc., etc
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
onoare, lumină, repetându-l pe Iulian Apostatul: „m-ai învins, Galileene”... Reținem acest detur readucând teleobiectivul pe titlul acestui subcapitol. Și au urmat căderile teritoriale din trupul țării, din inima noastră. Au urmat războiul cu toate implicațiile și consecințele dramatice știute și neștiute, dar suportate atât de dureros de învinși. Numai noi știm și istoria perfidă care ne-a adus pe cap un dușman de profesie, operând adânci schimbări, antinomice, în ființa Neamului Românesc și în spațiul său ancestral. Sistemul comunist
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Ciochină, de o pendulă ce-i măsoară clipele vieții de osârdie, masa plină de manuscrise și un laptop la care a învățat să opereze anul acesta, patul încărcat cu documentele ce stau la baza cărților în lucru, numai de el știute cum să le mai descurce, și un locușor de cca. un metru rezervat mie când îl vizitez. Aici îmi dăruiește ultimul volum tipărit și autografiat - apoi se lasă o tăcere ce cuprinde camera cu porumbeii ce-i gânguresc în balcon
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93061]
-
ce li se acorda. Această discuție telefonică m-a adus în postura lui Ianus care, cu un obraz râdea și cu altul plângea... Aflu de la TV că Geoană a refuzat întâlnirea cu președintele în exercițiu, din motive numai de el știute, dar nu va putea să nu aibă o confruntare TV - față în față - și aceasta e programată pentru miercuri, 2 decembrie 2009. În această situație asistăm la o fenomenală derută a alegătorilor pentru că aproape nimeni nu mai înțelege ceva din
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
Și, de-acolo, și mai departe. Nu prea știa, unde anume, dar, oricum, foarte departe, împreună cu fata,încât, să nu mai poată fi găsite de nimeni vreodată. Furtuna a surprins-o pe drum. Prin întuneric. Pe cărarea numai de ea știută, nu departe de pădure, către cursul Râului de Argint, care-și purta albia și apele, prin acel loc. Stârnit de furtună, din vise, din somn și din așternut, Cocorânză Andrei căută, cu mâna, pe lângă trupul său, pe acela al Fantaziei
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
în nu știu care zi, timpul a fost nefavorabil; că,într-o alta, fusese o sărbătoare, chiar dacă echipa se aflase la lucru, antreprenorul o socotea, dacă nu lipsă total, măcar, pe jumătate. La început, faptul se resimțea păgubos asupra echipierilor. Sterian contabiliza, știut numai de el, toate ciupelile din plata care li se făcea. Când era aproape la cheie, a scos fișierul respectiv, și i l-a arătat antreprenorului. O, dar nu ne-am înțeles ca să faci și una ca asta. Nici ca să
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
scotea la crâșmă. Chiar și așa Coca se oprea ca să explice babicii că el s-a îmbătat și leac la asta nu poate fi decât tot un „cui”. Fără vorbă, dânsa strângea din buze și-l mâna înainte, pe cărarea știută de ea. Atunci Coca se întrista și mormăia un cântec din tinerețe: Lasă mândră, lasă, lasă ! Eu suspin, ție nu-ți pasă. A veni o vreme-așa Când și tu îi suspina Și mie nu mi-a păsa. Într-o
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
trec la mândra dealu’. Urcai dealu’ jumătate Pierdui potcoavele toate...” Într-un an, era pe la sfârșitul lui decembrie, copiii satului au venit cu colindele străbune... Iată, vin colindători, Florile dalbe, Noaptea pe la cântători...” I-a lăsat să-și depene melodia știută și, după ce i-a omenit cum a putut mai bine, i-a-ntrebat, așa, într o doară: Mă, da’ voi nu știți și-un câtec cu ajunu’? Păi, nu ți l-am cântat, bre, p-ăsta? E cu colindu’. Și, când să
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
în plus, neînscrise în vreo curgere cronologică. La acestea se adaugă așa zisele unități narative cu planuri schimbate și cu actanți diferiți. S-ar putea trage concluzia că există un sistem propriu, probabil cu o cheie a segmentarismului ori fragmentarismului, știută numai de autor, latura reflexivă stând alături de cea obiectivă, încât cititorul trebuie să fie foarte atent la originala construcție. Evadarea în vis și reconstituirea lumii din perspectivă pur subiectivă, așezată pe straturi, este prezentă peste tot. Oricum, literatura este o
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
zilele geroase, întotdeauna am fost copleșit de tainica frumusețe mirifică. O varietate uimitoare de păsări și animale, plante și flori dădeau imaginea unui loc miraculos. Corul matinal al păsărilor, duetul lor fantastic și zborul spre locuri tainice și de ele știute fascina și încânta. Chemările naturii, perfecțiunea și liniștea stranie m-au atras prin mrejele odihnitoare. Peregrinările mele prin peisajul mioritic, drumețiile făcute prin exoticele locuri natale și nu numai; pelerinajele făcute la mormântul celor dragi, toate acestea au trezit amintiri
Amurg by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83174_a_84499]
-
zile de umbră în care, ca extratereștrii din Al cincilea element, sunt ba una, ba alta, ba copii-copii, ba adolescenți, pentru ca apoi să se trezească într-o bună dimineață complet schimbați, de parcă ți ar fi răpit cineva peste noapte pruncul știut și ți-ar fi pus un adolescent în loc, stângaci și supărat pe tine, cum se mai ascund ca să se joace cu jucăriile lor vechi, cum încă nu pot adormi decât cu jucăria de pluș, cum nu dorm de grija orei
Despre natură, anotimpuri, animale tofelul. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Mihaela Ursa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1783]
-
putut salva de la „drumul Moscovei” sunt doar o părticică din inima măreață a celor ce le-au dăruit Mănăstirii Secu în semn de recunoștință și spre veșnica lor pomenire din neam în neam. Au existat chipuri de părinți și monahi, știuți numai de Dumnezeu, iar unii și din paginile cronicilor bisericești, care și-au apărat odoarele cu toate puterile, însă în anumite timpuri inimile au avut parcă prea mult jar pe ele... 51 Sacosul Sfântului Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei, este cel
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
de ură și amărăciune și care Îmbrățișau cu patimă singurătatea, Îndemnați de fatalitatea aspră a mîndriei și aroganței. Discuția lor ascundea ceva tainic, dulce și prețios. Era presărată cu aluzii scurte, mici Întorsături și glume pline de subînțeles privind lucruri știute numai de ei, purtînd Însemnele limbajului grosolan-simplu atît de apreciat de astfel de oameni: „grozav“, „colosal“, „excelent“, „teribil“. — Unde-am putea să ne ducem? Îl Întrebă fata. Oare Ia Louie mai e deschis? Credeam că-nchide la zece. Fata era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
despre revoluție, știe despre teroriști, știe despre serviciile secrete, știe despre cum au fost arse cadavre la șirele de paie de la ceapeul din Freidorf, cunoaște exact ce au făcut și ce fac securiștii, cum anume acționează după reguli de el știute. Îl ascultăm cu îngăduință, povestea merge înainte, domol sorbim din vodcă, ușor răspândim fum din țigarete Assos, și pe când ascult eu pe dată îmi pare că se întrupează din fumul încăperii profilul neclar al unor prieteni din copilărie, pe când stăteam
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
altundeva! Așa o fi fost? Chiar așa, dovadă că la 1918 au prins trup istoric vise, nefericiri și vaiete. În paralel cu ele există istoria cealaltă pe care o pierdem din vedere și o recuperează istorici talentați și prea puțini știuți cum ar fi, iată!, reșițeanul Valeriu Leu care tocmai va edita o mie de pagini de documente din primul război cuprinzând scrisori ale soldaților de pe front laolaltă cu alte însemnări ale populației alfabetizate care se găsea în număr onorabil prin
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
mersului, alergării sau săriturii. Contactul piciorului cu solul are ca efect solicitarea mecanică a sistemului morfofuncțional os-ligament-tendon, efect care poate conduce, în anumite condiții, la apariția unor traumatisme. Cunoașterea acestor solicitări, respectiv a forțelor care apar în ligamente și tendoane, știut fiind faptul că ligamentele cedează primele la suprasolicitările critice, pentru diverse poziții ale piciorului la contactul cu solul, oferă posibilitatea evaluării limitelor până la care întregul sistem articular este în echilibru. Valoarea forței medii de impact cu solul depinde de durata
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
cu B și punctul distal de legătură a ligamentului deltoid cu oasele tarsiene, notat cu D; d - reprezintă distanța măsurată pe verticală, dintre centrul geometric al articulației gleznei și punctul de inserție pe tibie a mușchiului solear, notat cu C, știut fiind faptul că acest mușchi face legătura între gambă și picior folosind ca terminație pe calcaneu tendonul lui Achile; e - reprezintă distanța măsurată pe verticală, dintre centrul geometric al articulație gleznei și punctul proximal de legătură a celor două ligamente
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
duse la automatism) pentru a evita uitarea. Prin evitarea stereotipiei, îndepărtăm posibilitatea ca subiecții să devină mici "roboței", declanșăm conștientizarea și necesitatea practicării exercițiului fizic. Se construiește ansamblul de bază al mișcărilor învățate, conduita motrică și oferim posibilitatea aplicării lucrurilor știute ca reacție adaptativă la anumite situații externe sau interne. 4.1.1. Exercițiul fizic Mijloc specific de bază Exercițiul fizic face parte din tehnologia predării și însușirii conținutului educației fizice și sportului, este instrument cu multiple funcții și aplicații în
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]