2,363 matches
-
în contextul societății românești din prima jumătate a secolului XX. Pentru a se angaja pe drumul unei modernizări rapide, Gusti sugera că o societate predominant agricolă nu va trebui să se realizeze pe calea dură a capitalismului rural și pauperizării țărănimii, care nu putea fi absorbită de industrializare și urbanizare, ci prin „ridicarea satului”, prin modernizarea treptată a acestuia, atât prin asimilarea tehnicilor moderne de agricultură, cât și prin modernizarea vieții sociale și culturale, în paralel cu dezvoltarea industriei și a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
orașului. Programul comunist a eliminat brutal acest program al dezvoltării din resurse proprii a satului românesc, înlocuindu-l cu un program forțat de cooperativizare a agriculturii, prin mijloace politice, complementar cu industrializarea și urbanizarea care urmau să absoarbă rapid surplusul țărănimii. Era firesc că, în acest context, programul cercetărilor monografice a devenit lipsit de sens. Din acesta a rămas însă un lucru extrem de important: dincolo de faptul că ideea de monografie a intrat în umbră, a rămas ideea fundamentală că misiunea centrală
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sociologiei în renaștere șansa de a evita în mare măsură strangularea ei de către cadrele ideologiei marxist-leniniste. De la începutul relansării sale, în anii ’60-’70, sociologia românească s-a centrat pe cercetarea proceselor reale de industrializare și urbanizare, de integrare a țărănimii trecute forțat dintr-o agricultură colectivizată în industrie și în mediul urban, și pe cercetarea diferitelor procese sociale disruptive, ca, de exemplu, delincvența. Sociologia românească în acea perioadă s-a diferențiat ca tematică de sociologia din cele mai multe țări comuniste. Acestea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de referințe, dar mai ales trebuiau convinși actorii sociali să utilizeze în practica socială aceste noi repere. Prima operație a fost aceea de a repoziționa forțele sociale: de partea progresului se găseau clasele sănătoase ale națiunii (muncitorimea în alianță cu țărănimea săracă), intelectualității rezervându-i-se șansa să-și revizuiască conștiința, să treacă printr-un purgatoriu și să adere la noua putere. Discursurile oficiale, articolele de direcție invitau intelectualitatea să înțeleagă sensul istoriei (cuvintele de ordine erau „democrație” sau „lumina”), să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de alte trei culegeri de nuvele: Om de bună voie (1987), Jur pe pământ (1990) și Cincizeci de nuvele triste (1996). A primit Premiul Editurii Dacia din Cluj-Napoca pe anul 1998. În nuvele, C. abordează cu precădere tematica rurală: degradarea țărănimii, destinul celor „dezrădăcinați”, atmosfera deprimantă în care a vegetat omul epocii totalitariste. Nu lipsite de har, nuvelele sunt totuși nu rareori marcate de naturalism. SCRIERI: Semnele de taină, pref. Iacob Burghiu, Chișinău, 1985; Om de bună voie, Chișinău, 1987; Jur
CENUSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286166_a_287495]
-
române, după o mărire a teritoriului, a populației și o schimbare a compoziției etnice. Întrebarea pe care și-o pune sună foarte asemănător cu formularea lui Barițiu: câte genii vor ieși din milioanele de români "noi", adăugați la corpul social: ...țărănimea, atât de numeroasă, a dat prea puțini scriitori, pentru că ea, ca clasă, a rămas departe de cultură. Cine poate spune câte talente, câte genii poate, au rămas necunoscute din această cauză? Dacă întâmplarea nu făcea ca, în deosebire de atâtea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în deosebire de atâtea mii de contemporani ai săi din ținutul Neamțului, Creangă să învețe la Socola și la Școala Normală - literatura noastră ar fi fost lipsită de cel mai fermecător prozator al ei. Acuma însă, dacă va fi dezrobită, țărănimea se va cultiva ca clasă, și astfel câmpul din care se vor recruta scriitorii neamului va fi nemăsurat mai mare decât până azi, când el coincidea numai cu acel un milion de târgoveți împestrițați ca limbă, plus rarii emigranți de la
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
boieria a fost o meserie, iar nu o nobilitate ereditară"62. Într-o piesă din 1861, Două hordii și națio, se vede mai bine care este conținutul acestei noțiuni. E o punere în scenă a unui proces alegoric intentat spoliatorilor țărănimii, cele două "hoarde" fiind liberalii demagogi și fanarioții conservatori. În apărarea țărănimii, ca reprezentanți ai națiunii sunt invocați boierii, cu "geniul" lor: (Geniul Istoriei recită cu onoare numele Boierilor ce au recunoscut și întărit datinele vechi, celor ce au suscris
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o piesă din 1861, Două hordii și națio, se vede mai bine care este conținutul acestei noțiuni. E o punere în scenă a unui proces alegoric intentat spoliatorilor țărănimii, cele două "hoarde" fiind liberalii demagogi și fanarioții conservatori. În apărarea țărănimii, ca reprezentanți ai națiunii sunt invocați boierii, cu "geniul" lor: (Geniul Istoriei recită cu onoare numele Boierilor ce au recunoscut și întărit datinele vechi, celor ce au suscris acest pact ca reprezentanți ai Națiunii și în adevăr ai Proprietății - Pe când
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
alese, p. 125-126). Armata în dobândă este o curiozitate a timpurilor vechi, spune Ghibănescu. Domnul când pleca la război nu avea nevoie să cheltuiască cu armamentul, boierii veneau echipați gata cu curtenii lor; asta era armata călăreață. Alături de curteni era țărănimea care venea cu ghioaga nestrunjită, cu ce apuca. Ea alcătuia pedestrimea. Și țăranii își aduceau de acasă și de ale gurii: brânză și făină în glugă și traistă. Ca să ademenească însă mai multă lume, voievozii buciumau să se strângă și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lege, cum s-a întâmplat prin 1910, când s-a încercat scutirea de dări a circa un milion de săteni care nu aveau proprietate mai mare de 6 hectare. După 1989 o astfel de iertăciune de la impozite a avut-o țărănimea încă câțiva ani, așa experimental. Scuteala cea mare și deosebit de păguboasă pentru țară, dar profitabilă pentru dobânditori au acordat guvernele României multor împrumutători de bani de la băncile statului, de la Bancorex mai ales, pe mulți nemai urmărindu-i niciodată deși debitorii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Recrutul", artistul începe să eternizeze variii aspecte din viața țărănească: „Înainte de 1907", „Pribeagul", „Prevestirea" în care se poate observa marea taină pe care un moșneag din sat o strecoară la urechea unui alt moșneag, slab de auz, prevestindu- i mișcările țărănimii... (din „Pictorul Octav Băncilă de C. Săteanu, extras din revista „Artă și arheologia", fascicolul 4, 1930) Prevestirea Lupta pentru pământ a țărănimii își așteaptă trubadurii și în zilele de după 1989. m) „Claca (boierescul), dijma, podvezile, zilele de mermet, carele de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care un moșneag din sat o strecoară la urechea unui alt moșneag, slab de auz, prevestindu- i mișcările țărănimii... (din „Pictorul Octav Băncilă de C. Săteanu, extras din revista „Artă și arheologia", fascicolul 4, 1930) Prevestirea Lupta pentru pământ a țărănimii își așteaptă trubadurii și în zilele de după 1989. m) „Claca (boierescul), dijma, podvezile, zilele de mermet, carele de lemne și alte asemenea însărcinări silite, răspunse de clăcași proprietarilor de moșii, în natură ori prin îndatoriri bănești, ce țineau locul clăcii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sau răzeșilor, încă din timpurile vechi; 775.000 hectare le aveau mănăstirile închinate; 922.0 ha erau ale bisericilor și mănăstirilor pământene; circa 412.0 ha - așezămintelor de binefacere, comunelor. Restul de aproape 4 milioane ha aparțineau familiilor boierești. Deci țărănimea poseda doar a șaptea parte din pământul cultivabil al țării. Mic era și numărul celorlalți proprietari, mulți săteni fiind doar muncitori agricoli, lucrători pe moșiile pe care se găseau, dar care nu le aparțineau. Prin legea din 1864, Cuza a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
doilea act important din timpul lui Cuza - secularizarea averilor mănăstirești, a făcut ca aproape 1.700.000 ha din pământurile bisericești să treacă în proprietatea statului, iar acesta a dobândit putința să le vândă sătenilor prin legiuirile ulterioare. În total, țărănimea poseda în jurul anului 1900 peste 4 milioane hectare, puțin față de cele 7 milioane de țărani pe care îi avea țara atunci. Ulterior, prin sporirea proprietății și a perfecționării tehnologiilor, populația devine mai îndestulată. Proprietarii de moșii, odată cu desființarea însărcinărilor silite
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și se ilustra printr-o lege nouă, prin o reformă democratică, epocă ce a culminat cu ziua de Sfânta Maria-Mare, când s-a decretat „Împroprietărirea țăranilor". Admirator și apologist al lui Cuza, Rășcanu vedea în Cuza pe marele iubitor al țărănimei române, pe Domnitorul democrat sub care „...Egalitatea se traduce în fapt. Boierii, mari și mici, s-au lepădat de titlurile de boierie. Conștiința că toți sunt egali înaintea legii a pătruns până și la sate. Când au văzut țăranii că
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
conducător al școlii normale din Bârlad și pe cât timp am fost ajutat cu mijloacele necesare", avea să afirme profesorul în expunerea de motive la proiectul de lege prezentat în parlament în aprilie 1896 pentru susținerea mijloacelor practice de ridicare a țărănimii prin cultură și școală. (vezi „Un dascăl ardelean la Bârlad - Ioan Popescu" de Iacov Antonovici, Huși, 1928) „Bolnav" de școală și de binele ei, I. Popescu a avut și el durerile și umilințele sale, chiar atunci când, deputat fiind, la 10
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
terenul unei politici conservatoare a realităților. Greșit înțeles de contemporani și niciodată aplicat cu adevărat, proiectul lui Carp de la 1884 este organizat în jurul activării instinctului energiei creatoare individuale. Fie că e vorba de revitalizarea clasei meseriașilor ori de prevenirea pauperizării țărănimii prin divizarea loturilor acordate la 1864, sensul argumentelor sale trimite invariabil la vitalitatea evolutivă și la obligația de a privilegia gradualismul în fața tentațiilor saltului revoluționar. Departe de a fi doar un apărător intransigent și egoist al moșierimii, Carp este obsedat
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
acea actualitate paradoxală care definește majoritatea textelor juni miste. Și, chiar dacă istoria a ales să ignore alternativa organicistă schițată de Carp, nu a putut să elimine efectele secundare pe care oratorul lea anticipat. Reforma agrară de după război nu a generat țărănimea robustă economic și independentă politic la care aspirau politicile statului. Prudența a lăsat locul, din ce în ce mai mult, pasiunii și fanatismului. Universul anului 1914, din pra gul căruia se distinge timbrul lui Carp, este separat de cel postbelic printro graniță care nu
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
problemele sociale și cele politice, între respectul față de monarhie și spiritul revoluționar. Astfel, el a făcut unele Considerațiuni privitoare la reforma agrară (comunicarea de la ședința Institutului din 29 martie 1945) în care folosește un limbaj extrem de apropiat documentelor PCR: „doar țărănimea a muncit și a apărat pământul țării”, „legea este semnată de rege și de ministrul-țăran” (R. Zăroni). în cuvântarea din 10 mai 1945 de la Facultate, Bodin afirma că „estomparea zilei de 10 mai se datorează faptului că a fost prea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
se află în stare de criză, fără să dea exemple concrete, dar reproșându-le istoricilor români că „au un gust slab dezvoltat pentru problemele sociale din istoria națională”, ceea ce ar fi dus la lipsa unei istorii a claselor sociale, a țărănimii, a boierilor, a unei istorii economice a României, a evoluției financiare etc. Potrivit istoricului ieșean, cauza crizei istoriografice este aceea că, exceptându-l pe P. Constantinescu-Iași, istoricii români nu țin seama de schema evoluției istorice a Europei și că, neținând
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
răspunzători și politicienii de dincolo de munți, declarându-se că, „pe când țăranul ardelean emigrează în America, țăranul din regat stă pe loc. Nici un sătean din Vechiul Regat nu pornește din țară”. Așadar, emigrația din România de dinainte de 1918 nu includea și țărănimea, situație neschimbată după încheierea războiului și, mai ales, după adoptarea reformei agrare. Cei ce luau totuși drumul Americii din această țară proveneau din alte categorii sociale și aveau o altă pregătire față de țăranul transcarpatic. Faptul acesta se va repercuta asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cu violențe. Dennis Deletant încearcă să ofere explicații largi ale mediului în care s-a format și s-a manifestat partidul comunist: într-un stat care se extinsese după Primul Război Mondial, cu semnificative minorități, o societate agrară, în care țărănimea reprezenta majoritatea zdrobitoare a populației, modernizare/occidentalizare de suprafață, clientelism, nepotism, altfel spus corupție generalizată. Probabil cele mai mari probleme ale României au fost acutizate de guvernele și administrația incapabile de a realiza și aplica strategii viabile pe termen mediu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
adresată Marinicăi Chirca, țărancă din Nucșoara, importantă susținătoare a grupului, „Ce s-ar fi întâmplat dacă mișcarea de rezistență din Nucșoara ar fi fost o reușită?”, răspunsul acesteia a fost „Eh! Eram cineva. Eram mari!” (p. 100)). Ultimul capitol, „Contextul: țărănimea”, abordează problema țărănească în România după 1945, trecând în revistă o serie de măsuri legislative ale puterii comuniste prin care aceasta a urmărit să obțină controlul total asupra lumii satului. în același timp, autoarea face câteva precizări teoretice care sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
trecând în revistă o serie de măsuri legislative ale puterii comuniste prin care aceasta a urmărit să obțină controlul total asupra lumii satului. în același timp, autoarea face câteva precizări teoretice care sunt de natură să explice reacția violentă a țărănimii în fața acestor măsuri. Ea afirmă că „țăranul se află cu pământul său într-un raport de homonomie, exprimată prin atașament” (p. 140). Aceasta înseamnă că pierderea pământului este similară pentru el cu pierderea unei persoane dragi, ceea ce generează, din punct
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]