7,853 matches
-
petreci iarna într-o căruță cu coviltir! Țiganul spune întotdeauna: „Am, da’ nu prea am!” - lesne de înțeles că nu i-ar strica un pic de „pomeană”, și subtil, nu? Și multe alte expresii care poartă pecetea spiritului autentic al țiganilor care se mai aud și azi, peste tot acolo unde poposesc. „Ai văzut că n-a văzut?” Nea Mitică ajunsese la un pasaj din scrisoarea lui Florian, care se pare că îi plăcuse tare mult! Spunea Mike un banc cu
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366847_a_368176]
-
se mai aud și azi, peste tot acolo unde poposesc. „Ai văzut că n-a văzut?” Nea Mitică ajunsese la un pasaj din scrisoarea lui Florian, care se pare că îi plăcuse tare mult! Spunea Mike un banc cu doi țigani în tren: „Ai văzut că n-a văzut?”, a fost exclamația făcută de unul dintre cei doi țigani ce tocmai urcaseră într-un tren și conductorul le verificase biletele de călătorie. Auzindu-le afirmația, conductorul se întoarce înapoi și mai
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366847_a_368176]
-
ajunsese la un pasaj din scrisoarea lui Florian, care se pare că îi plăcuse tare mult! Spunea Mike un banc cu doi țigani în tren: „Ai văzut că n-a văzut?”, a fost exclamația făcută de unul dintre cei doi țigani ce tocmai urcaseră într-un tren și conductorul le verificase biletele de călătorie. Auzindu-le afirmația, conductorul se întoarce înapoi și mai verifică o dată biletele; după ce pleacă, ei iar exclamă: „Ei, ai văzut că n-a văzut?” Înfuriat, când trenul
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366847_a_368176]
-
conductorul se întoarce înapoi și mai verifică o dată biletele; după ce pleacă, ei iar exclamă: „Ei, ai văzut că n-a văzut?” Înfuriat, când trenul ajunge în prima gară, conductorul trimite un coleg să le verifice biletele din nou; la fel, țiganul a ținut-o pe-a lui: „Ai văzut că n-a văzut?” „Măi, dacă nu ne spuneți ce n-am văzut vă batem cum nu v-a bătut nime’!”, spusese conductorul supărat, la care țiganul răspunse vesel: „Domnule conductor, noi
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366847_a_368176]
-
biletele din nou; la fel, țiganul a ținut-o pe-a lui: „Ai văzut că n-a văzut?” „Măi, dacă nu ne spuneți ce n-am văzut vă batem cum nu v-a bătut nime’!”, spusese conductorul supărat, la care țiganul răspunse vesel: „Domnule conductor, noi am schimbat biletele: Emil mi-a dat biletul lui iar eu i l-am dat pe-al meu.” Aveau darul de a face tot felul de șotii și de glume care imprimau buna dispoziție în jurul
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366847_a_368176]
-
dat biletul lui iar eu i l-am dat pe-al meu.” Aveau darul de a face tot felul de șotii și de glume care imprimau buna dispoziție în jurul lor și nu se dezmințeau niciodată, indiferent de împrejurare. Snoavele cu țiganii și nașu’ se regăsesc în multe ipostaze din viața acestor temerari ai aventurii permanente și a vorbelor de duh: Îi scria Florian lui nea Mitică: „Spunea un țigan din Cugir, Cornel Popescu îl chema: Dacă ar fi slănină, precum nu
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366847_a_368176]
-
în jurul lor și nu se dezmințeau niciodată, indiferent de împrejurare. Snoavele cu țiganii și nașu’ se regăsesc în multe ipostaze din viața acestor temerari ai aventurii permanente și a vorbelor de duh: Îi scria Florian lui nea Mitică: „Spunea un țigan din Cugir, Cornel Popescu îl chema: Dacă ar fi slănină, precum nu-i făină, apă de mămăligă ne dă nașu’!, știi mata nea Mitică unde se ducea omu’ cu o foame de lup și cu o speranță ce numai țiganii
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366847_a_368176]
-
țigan din Cugir, Cornel Popescu îl chema: Dacă ar fi slănină, precum nu-i făină, apă de mămăligă ne dă nașu’!, știi mata nea Mitică unde se ducea omu’ cu o foame de lup și cu o speranță ce numai țiganii o au - la nașu’!” Sunt o mulțime de colinde specifice, ale țiganilor, care au „miezul” lor și care am înțeles că sunt cântate și în vremurile noastre, în unele zone din România. Mike Florian redase una dintre ele în această
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366847_a_368176]
-
nu-i făină, apă de mămăligă ne dă nașu’!, știi mata nea Mitică unde se ducea omu’ cu o foame de lup și cu o speranță ce numai țiganii o au - la nașu’!” Sunt o mulțime de colinde specifice, ale țiganilor, care au „miezul” lor și care am înțeles că sunt cântate și în vremurile noastre, în unele zone din România. Mike Florian redase una dintre ele în această scrisoare a lui către nea Mitică: „De Crăciun cu Colindu’ Coborât-a
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366847_a_368176]
-
Și de-acolo a plecat La marginea satului, Într-o căsuță a intrat Și din nou a întrebat: Gata-i prânzu’ să prânzâm? Ar fi gata, da’ n-avem, Dar mergem și-mprumutăm Și de prânz noi tot vă dăm! Țiganul totdeauna spunea: „Am, da’ nu prea am!”, însă sufletul lui a fost mare și a știut să-și trateze oaspeții așa cum se cuvine.” Scrisoarea mai conținea și altfel de glume și snoave de-ale țiganilor, de care Mike își amintise
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366847_a_368176]
-
prânz noi tot vă dăm! Țiganul totdeauna spunea: „Am, da’ nu prea am!”, însă sufletul lui a fost mare și a știut să-și trateze oaspeții așa cum se cuvine.” Scrisoarea mai conținea și altfel de glume și snoave de-ale țiganilor, de care Mike își amintise și le lăsase să curgă fluviu către prietenul său, unele dintre ele mai mult sau mai puțin deocheate, dar pline de haz; și nu uitase în final să accentueze: „Românu’ e mereu cu poezia pe
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366847_a_368176]
-
lui Florian se încheia brusc, iar mesajul frazei de final avea parcă ecoul unui testament pentru eternitate. „Nenea Mitică! Din ce ți-am scris aș dori să găsești o pagină în cartea dumitale pentru aceste trei popoare...”,era vorba despre țigani, evrei și români. Poate că ar mai fi avut multe de spus Mike Florian, numai Dumnezeu știe ce, însă nu a mai apucat s-o facă pentru că s-a stins... „Nea Florian a murit după ce mi-a scris... Telefonam... Tot
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366847_a_368176]
-
fusese aproape lui Mike până în ultima clipă de viață. El plecase însă cu sufletul ușurat pentru că se eliberase, nu dusese cu el în mormânt... taina unei vieți. Referință Bibliografică: “Am fost prieteni o viață, dar n-am știut că e țigan!” / Octavian Curpaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 205, Anul I, 24 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Octavian Curpaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366847_a_368176]
-
se deosebea prin numărul excesiv de mutilați și invalizi. Garniturile de bou-vagoane nu pridideau să adune mulțimea răniților. O astfel de garnitură a pus față în față într-una din zile două grupuri de prizonieri: ostași români și o șatră de țigani tot români care se priveau uimite: „Ce-i cu voi?” îi întrebarăm. „Suntem țigani din România, răspunseră ei uimiți că aud vorbă românească. Dar voi ce sunteți?” „Suntem ofițeri români prizonieri”... „Hauleo, hauleo, începu bulibașa să-și smulgă barba și
PĂTIMIRI ŞI ILUMINĂRI DIN CAPTIVITATEA SOVIETICĂ (EDITURA Editura Humanitas) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367469_a_368798]
-
adune mulțimea răniților. O astfel de garnitură a pus față în față într-una din zile două grupuri de prizonieri: ostași români și o șatră de țigani tot români care se priveau uimite: „Ce-i cu voi?” îi întrebarăm. „Suntem țigani din România, răspunseră ei uimiți că aud vorbă românească. Dar voi ce sunteți?” „Suntem ofițeri români prizonieri”... „Hauleo, hauleo, începu bulibașa să-și smulgă barba și să plângă. Chivo, Safto, Marghioalo, Titilico! Veniți să vedeți pe ofițerii noștri săracii în
PĂTIMIRI ŞI ILUMINĂRI DIN CAPTIVITATEA SOVIETICĂ (EDITURA Editura Humanitas) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367469_a_368798]
-
voi cum ați ajuns aici și încotro vă duc acum? întrebarăm” „Noi, domnilor ofițeri, am ajuns aici la Buh (Bug) dintr-o greșeală la <>. Fluierul Iclăr (Fuhrerul Hitler) a spus la <> lui Antonescu să-i trimită <>, și Antonescu a înțeles <<țiganii>>, și de aici ni s-au tras toate belelele.” (Capitolul 10, p. 550). Pe drumul repatrierii statul român ateu a ieșit în întâmpinarea bravilor ostași și a dârzilor eroi pe zdrențele cărora mândria ostașului mai triumfa alături de tresele regale decolorate
PĂTIMIRI ŞI ILUMINĂRI DIN CAPTIVITATEA SOVIETICĂ (EDITURA Editura Humanitas) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367469_a_368798]
-
lor nu vor aproba căsătoria, căci numai atunci primește întărirea cea de nuntă. După mai mult de 1000 de ani, Sfântul Antim Ivireanul întărea în România aceleași legi, mai ales cu privire la căsătoria romilor: 6.... Iar mai vârtos de va fi țiganul a unuia și țiganca a altuia, până nu vor aduce scrisoare fieștecarele de la stăpânul său, cum că iaste cu voia lor și cum că vor îngădui unul pre altul până/ să vor împăca amândoao părțile, au cu schimbu după obiceiul
ȚIGĂNCILE SCLAVE CĂSĂTORITE RELIGIOS CU BOIERII ROMÂNI? VASILE CEL MARE AȘA LEGIFERA ÎN CANONUL 42 ACUM 1700 DE ANI! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367482_a_368811]
-
cununați și cu nici un mijloc, măcar de v-ar face verice sile, au înfricoșare. Și acea scrisoare să o țineți foarte cu seamă bună la voi, veri la carele s-ar întâmpla; ca de va vrea cineva din stăpânii acelor țigani ce s-au împreunat cu voia lor să nu să ție de cuvânt, au în pizmă să facă să-i desparță, să aveți cu ce da seama, căci apoi veți cădea în osândă, pentru căci țiganii încă sunt/ creștini, botezați
ȚIGĂNCILE SCLAVE CĂSĂTORITE RELIGIOS CU BOIERII ROMÂNI? VASILE CEL MARE AȘA LEGIFERA ÎN CANONUL 42 ACUM 1700 DE ANI! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367482_a_368811]
-
cineva din stăpânii acelor țigani ce s-au împreunat cu voia lor să nu să ție de cuvânt, au în pizmă să facă să-i desparță, să aveți cu ce da seama, căci apoi veți cădea în osândă, pentru căci țiganii încă sunt/ creștini, botezați în numele sfintei Troițe. Iată că legile instaurate de Vasile cel Mare în urmă cu 1700 de ani, și în Țările Române ale anilor 1800 erau urmate cu strictețe. Dacă o țigancă fugea cu alt țigan de la
ȚIGĂNCILE SCLAVE CĂSĂTORITE RELIGIOS CU BOIERII ROMÂNI? VASILE CEL MARE AȘA LEGIFERA ÎN CANONUL 42 ACUM 1700 DE ANI! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367482_a_368811]
-
căci țiganii încă sunt/ creștini, botezați în numele sfintei Troițe. Iată că legile instaurate de Vasile cel Mare în urmă cu 1700 de ani, și în Țările Române ale anilor 1800 erau urmate cu strictețe. Dacă o țigancă fugea cu alt țigan de la stăpânul ei român, și dacă era prinsă după mai multă vreme având copii cu țiganul ei, atunci ea și copii erau despărțiți de soț și tatăl copiilor și returnați la stăpân! Citiți un rezumat din Anaforaua [7] (raportul) dat
ȚIGĂNCILE SCLAVE CĂSĂTORITE RELIGIOS CU BOIERII ROMÂNI? VASILE CEL MARE AȘA LEGIFERA ÎN CANONUL 42 ACUM 1700 DE ANI! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367482_a_368811]
-
Mare în urmă cu 1700 de ani, și în Țările Române ale anilor 1800 erau urmate cu strictețe. Dacă o țigancă fugea cu alt țigan de la stăpânul ei român, și dacă era prinsă după mai multă vreme având copii cu țiganul ei, atunci ea și copii erau despărțiți de soț și tatăl copiilor și returnați la stăpân! Citiți un rezumat din Anaforaua [7] (raportul) dat de Gavril Mitropolitu Moldovei, Leon Episcopul Romanului, Iacob Episcopul Hușului către catre Alessandru Ion Movrocordat: Anaforaoa
ȚIGĂNCILE SCLAVE CĂSĂTORITE RELIGIOS CU BOIERII ROMÂNI? VASILE CEL MARE AȘA LEGIFERA ÎN CANONUL 42 ACUM 1700 DE ANI! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367482_a_368811]
-
Arhierii, Egumeni și Veliți boeri, ce s`au făcutu pentru măritișul țiganiloru. Prea Înălțate Domne. Din luminată poronca Înălțimii tale fiindu noi rânduiți prin țidulă Gospodu, ne-am adunatu la sfânta Mitropolie de am făcut cercetare asupra pricinei înpărțeleloru de țigani ce s`au obicinuitu pănă acumu aicea în țară și pentru partea moldovenească, ce s`au amestecatu prin însurări și măritări cu neamulu țigănescu, asupra cărora pricini măcaru că sunt făcute, întăi, ore care hotărâri prin domnescu hrisovu, și al
ȚIGĂNCILE SCLAVE CĂSĂTORITE RELIGIOS CU BOIERII ROMÂNI? VASILE CEL MARE AȘA LEGIFERA ÎN CANONUL 42 ACUM 1700 DE ANI! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367482_a_368811]
-
adeveritu atâtu prin întărirea anaforalii cu iscălitura și pecetea Gospodu, cătu și prin osăbitu hrisovulu mărie sale s`au întăritu. Raportul cuprinde 8 puncte din care spicuim: -la punctul C vedem că episcopii și boierii țării au stabilit prețul unui țigan mai mic de 16 ani să fie de 35 lei iar o țigancă de 25 lei. Cei peste 16 ani , 70 lei un țigan, iar 50 lei o țigancă. -La punctul D este interzisă căsătoria religioasă a țiganilor fără dovezi
ȚIGĂNCILE SCLAVE CĂSĂTORITE RELIGIOS CU BOIERII ROMÂNI? VASILE CEL MARE AȘA LEGIFERA ÎN CANONUL 42 ACUM 1700 DE ANI! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367482_a_368811]
-
din care spicuim: -la punctul C vedem că episcopii și boierii țării au stabilit prețul unui țigan mai mic de 16 ani să fie de 35 lei iar o țigancă de 25 lei. Cei peste 16 ani , 70 lei un țigan, iar 50 lei o țigancă. -La punctul D este interzisă căsătoria religioasă a țiganilor fără dovezi scrise de la stăpâni. -la punctul E este instaurată „mare pedeapsă” contra țiganilor căsătoriți fără cununie religioasă, precum și despărțirea familiilor nelegale prin restituirea femeii cu
ȚIGĂNCILE SCLAVE CĂSĂTORITE RELIGIOS CU BOIERII ROMÂNI? VASILE CEL MARE AȘA LEGIFERA ÎN CANONUL 42 ACUM 1700 DE ANI! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367482_a_368811]
-
prețul unui țigan mai mic de 16 ani să fie de 35 lei iar o țigancă de 25 lei. Cei peste 16 ani , 70 lei un țigan, iar 50 lei o țigancă. -La punctul D este interzisă căsătoria religioasă a țiganilor fără dovezi scrise de la stăpâni. -la punctul E este instaurată „mare pedeapsă” contra țiganilor căsătoriți fără cununie religioasă, precum și despărțirea familiilor nelegale prin restituirea femeii cu copii vechiului stăpân. Nici judele (conducătorul șatrei d ețigani) nu scăpau de pedeapsă: Țiganii
ȚIGĂNCILE SCLAVE CĂSĂTORITE RELIGIOS CU BOIERII ROMÂNI? VASILE CEL MARE AȘA LEGIFERA ÎN CANONUL 42 ACUM 1700 DE ANI! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367482_a_368811]