2,211 matches
-
vecină, Saint-Julien-en-Genevois îmi place tare mult numele acestui oraș. Diferențele de preț pentru anumite categorii de alimente (carnea, brânza, ouăle) sunt sensibile, ceea ce justifică efortul de a face circa 15 kilometri pe bicicletă. În încăperea unde se depozitează cărucioarele, o țigancă frumoasă, dolofană, cam pe la 50 de ani, cerșește demn, "cu ziarul", după propriile spuse. De fapt, vinde contra un euro un ziar special editat pentru sans abris și speră să pescuiască moneda necesară pentru a împrumuta un cărucior din depozit
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
a conaționalei din Timișoara. Gentil, franco-românul întinde moneda de un euro scoasă din fanta de siguranță a căruciorului. Privim cum se îndepărtează legănat de bascheții Nike, discutând aprins cu blonda sa însoțitoare. Bănuiesc că istorii legate de mama sa roumanca. Țiganca spune în final: " Frumușel, frumușel, și nici prea negru. Românaș de-al nostru". Și oare nu avea dreptate? Iau bicicleta și plec, cu promisiunea de a lua și eu ziarele, într-o bună zi. 7 septembrie 2003 Ora 3,06
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
ploua torențial, șoferul a trebuit să oprească autocarul de urgență pe banda de serviciu a autostrăzii. Un adevărat coșmar, în orice moment puteam fi percutați din spate de un camion de mare tonaj. După ce lucrurile s-au mai calmat, o țigancă, cea mai bătrână din grup, a început să blesteme. O jumătate de oră au durat blestemele. "Să vă sară ochii, să muriți în chinuri, să vă roadă cancerul, să plângeți pe mormântul familiei". Sau, cea mai înfricoșătoare "Vă iau sângele
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
nici nu avea pe nimeni care să-i îngrijească bebelușul. Deși bunica mea dinspre tată locuia practic în aceeași casă cu noi, nu ne-a avut niciodată în grijă, mama văzându-se obligată să ne angajeze o mulțime de bone țigănci, pentru că nici una dintre vecinele noastre casnice nu se înjosea „să fie servitoare“. Țigăncile nu rezistau prea mult la noi, pentru că standardele spartane ale mamei - de fiert scutecele, tacâmurile și de hrănit și schimbat bebeluși, fără ca, în tot acest timp, să
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
dinspre tată locuia practic în aceeași casă cu noi, nu ne-a avut niciodată în grijă, mama văzându-se obligată să ne angajeze o mulțime de bone țigănci, pentru că nici una dintre vecinele noastre casnice nu se înjosea „să fie servitoare“. Țigăncile nu rezistau prea mult la noi, pentru că standardele spartane ale mamei - de fiert scutecele, tacâmurile și de hrănit și schimbat bebeluși, fără ca, în tot acest timp, să tragă din țigară sau să ia o dușcă de țuică - li se păreau
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
lunca Trotușului (București, 1923); Amintiri și lacrimi (București, 1932); Duduia Adela (București, 1932); Priveliști basarabene (București, 1941 - Premiul Academiei Române); Gospodarul din Orhei (București, 1942); D-aia n-are ursul coadă... (București, 1943); Moldova de la Nistru (București, 1943). În Biruitorii de la Țiganca (București, 1943) ne prezintă vitejia și eroismul ostașilor români în luptele pentru eliberarea Basarabiei. În corespondența din ultima perioadă a vieții, el își „inventaria“ opera care urma să fie publicată postum, precizând că are pregătite douăzeci de volume manuscris (romane
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
posesoarea unei firi foarte superstițioase. - Dumnezeule, incredibil ! Numele lui sună ca un clopot de alarmă. Are același nume ca și primul soț! Fără îndoială că îngerii râd cu poftă de ea iar libertatea ei s-a dus. De fapt, numai țigăncile sunt libere și acele femei care nu au nici o situație. Soțiile celor mai mulți demnitari sau oameni de afaceri sunt întradevăr sclave. Trăiesc cu teamă în suflet ca bărbații lor să nu fie furați de alte femei, vânătoare de bărbați cu situație
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
MTV. Nu lipsesc decât corurile lui Silviu Purcărete. Intenționat ? Eu sunt Adam ! seamănă, într adevăr, cu versiunea cinematografică a uneia dintre montările maestrului craiovean și asta nu doar pentru că “tefan Iordache e personajul principal. Amalgamând Pe strada Mântuleasa cu La țigănci, dar și cu sugestii preluate din alte scrieri fantastice ale lui Mircea Eliade, Dan Pița a realizat un scenariu à la O mie și una de nopți ce debutează cult, calofil și evocativ, virează spre trauma politico polițistă din Pe
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
lumânarea că un arhitect întors în țară nu poate umbla îmbrăcat ca ultimul papițoi într-un compleu de piele (scai ?) , de la dejà-răs-vu-ul caselor locuite de bătrâne doamne excedate de chiriași și până la și mai răs-vu-ul scenei ghicitului, în care o țigancă având studii de dicție se-ntâlnește pe terasa unui bloc ( !) cu arhitecta finalmente sinucigașă, nimic nu ne e cruțat Animată de cele mai multe intenții, realizatoarea naufragiază într-un no mans land (la propriu : bărbații din acest film sunt simple elemente
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
de aristocrată, își bătea joc de țăranii cu «călcâie crăpate», pe când ea era «țigăncușe crescută pe cărămida boierească» - pândea țipetele și zgomotele din casa aflată în mare fierbere. Înaltă și subțire, cu ochi albaștri-verzui, cu un zâmbet inefabil pe buze, țiganca învinsă o întrebă cu mândrie pe servitoare: «Făcu?» - «Îhî... o fată». Și baba Ioana, înduioșată: «Urzicuța mumii, urzicuță». Era 28 februarie. O mulțime de puișori umpleau curtea, iar Matei, vizitiul, se ntorcea de la adăpătoare cu doi superbi cai ungurești; cum
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
aceleași tușe cromatice : Îndrăgostit de ea, i-am revăzut strămoșii, În sinagogi, pe bănci... și azi parcă-i aud... Au bărbile cărămizii și au perciunii roșii, Și tălmăcesc o perifrază din Talmud <endnote id=" (691, p. 176)"/>. În nuvela La țigănci (scrisă În 1959), Mircea Eliade folosește „părul roșu aprins” al prostituatei evreice ca semn de identitate etnică. Mai ales că protagonistul acestei povestiri fantastice este pus să treacă - precum eroul din basme <endnote id="(153, pp. 320-321)"/> - o tipică probă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreice ca semn de identitate etnică. Mai ales că protagonistul acestei povestiri fantastice este pus să treacă - precum eroul din basme <endnote id="(153, pp. 320-321)"/> - o tipică probă inițiatică, de identificare a fetei după Înfățișare : „Să ghicești care-i țiganca, care-i grecoaica, care-i ovreica...” <endnote id="(154, p. 452)"/>. Nu altfel este imaginată „«jidanca» afurisită” Estera Hirsch, ceva șefă „pe linie de UTM” În Bucureștiul anilor ’60, personaj din romanul Orbitor semnat de Mircea Cărtărescu. Cu „pielea albă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nouă unguroaicele”. În Europa și mai ales În Balcani, surplusul de sexualitate și senzualitate este asociat În mod special cu femeia orientală : turcoaica (vezi imaginea odaliscei planturoase sau a dansatoarei „din buric”, cu unduirile ei erogene) <endnote id=" (563)"/> sau țiganca (vezi tablourile foarte „populare” și cel mai adesea kitsch reprezentând „țiganca focoasă” cu sânii dezgoliți ; țiganca „cu ochii sprințari, cu sâni ca de piatră”, cântată de lăutari și de poeți minori, <endnote id="cf. 130, p. 728"/>). Pentru imaginarul european
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sexualitate și senzualitate este asociat În mod special cu femeia orientală : turcoaica (vezi imaginea odaliscei planturoase sau a dansatoarei „din buric”, cu unduirile ei erogene) <endnote id=" (563)"/> sau țiganca (vezi tablourile foarte „populare” și cel mai adesea kitsch reprezentând „țiganca focoasă” cu sânii dezgoliți ; țiganca „cu ochii sprințari, cu sâni ca de piatră”, cântată de lăutari și de poeți minori, <endnote id="cf. 130, p. 728"/>). Pentru imaginarul european - constată Maria Todorova -, „exista o relație explicită Între Orient și feminin
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În mod special cu femeia orientală : turcoaica (vezi imaginea odaliscei planturoase sau a dansatoarei „din buric”, cu unduirile ei erogene) <endnote id=" (563)"/> sau țiganca (vezi tablourile foarte „populare” și cel mai adesea kitsch reprezentând „țiganca focoasă” cu sânii dezgoliți ; țiganca „cu ochii sprințari, cu sâni ca de piatră”, cântată de lăutari și de poeți minori, <endnote id="cf. 130, p. 728"/>). Pentru imaginarul european - constată Maria Todorova -, „exista o relație explicită Între Orient și feminin”. Adesea, temele erotice din literatura
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Între Orient și feminin”. Adesea, temele erotice din literatura sau plastica occidentală erau rezolvate cu prostituate orientale, cu scene de harem, băi turcești sau piețe de sclave <endnote id="(575, p. 31)"/>. Nu Întâmplător, În nuvela lui Mircea Eliade La țigănci (scrisă În 1959) prostituatele sunt exotice : o țigancă, o evreică și o grecoaică <endnote id=" (154, p. 452)"/>. Exoticul domină eroticul și În „romanțul original” al lui Nicolae Filimon Ciocoii vechi și noi (1863). Chera Duduca, țiitoarea boierului postelnic al
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
literatura sau plastica occidentală erau rezolvate cu prostituate orientale, cu scene de harem, băi turcești sau piețe de sclave <endnote id="(575, p. 31)"/>. Nu Întâmplător, În nuvela lui Mircea Eliade La țigănci (scrisă În 1959) prostituatele sunt exotice : o țigancă, o evreică și o grecoaică <endnote id=" (154, p. 452)"/>. Exoticul domină eroticul și În „romanțul original” al lui Nicolae Filimon Ciocoii vechi și noi (1863). Chera Duduca, țiitoarea boierului postelnic al lui Caragea Vodă (1812-1818), era o „Vineră orientală
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un „accentuat tip iudaic” <endnote id="(907, p. 254)"/>. În mentalitatea populară, există un fel de specializare pe criterii etnice a femeii. Vezi și zicalele din folclorul românesc, de tipul „O am pe româncă,/ Pentru că știe să gătească/ Și pe țigancă,/ Pentru că știe să iubească” <endnote id="(403)"/> sau „La tinerețe omul, fiind dornic de dragoste, Își ia o țigancă pentru că sunt mai focoase ; mai Încolo, vrând să strângă avere și să Înainteze, Își ia o evreică, pentru că sunt frumoase și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
etnice a femeii. Vezi și zicalele din folclorul românesc, de tipul „O am pe româncă,/ Pentru că știe să gătească/ Și pe țigancă,/ Pentru că știe să iubească” <endnote id="(403)"/> sau „La tinerețe omul, fiind dornic de dragoste, Își ia o țigancă pentru că sunt mai focoase ; mai Încolo, vrând să strângă avere și să Înainteze, Își ia o evreică, pentru că sunt frumoase și le duce mintea ; apoi, dorind să mănânce bine, Își ia o unguroaică ; iar la bătrânețe, vrând să i se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să mănânce bine, Își ia o unguroaică ; iar la bătrânețe, vrând să i se facă pomenile după ce moare, Își ia o româncă” <endnote id="(547)"/>. Așa se explică fenomenul paradoxal că persoane discriminate negativ din punct de vedere social (negrese, țigănci, unguroaice, evreice etc.) sunt discriminate pozitiv din punct de vedere sexual. Erotismul exotic pare să fie mai puternic decât naționalismul șovin. Într-o excelentă lucrare de antropologie vizuală, tânărul istoric de artă Florin Pădurean a abordat recent problema stereotipurilor etnice
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Elena Sevastos a Încercat, În 1889, să sintetizeze modul de a gândi al țăranului român În această privință : „Nu cumva să fie [nevasta] de altă lege, că necinstește neamul și pânea fiilor o dau cânelui. Feciorul de român să ia țigancă, ferit-a Dumnezeu : țiganul nu-i privit de român ca om. [...] Ori să ia românul jidancă, unde s-a mai pomenit una ca asta, chiar de ar fi bătută În aur și În petre scumpe, așa știe românul...” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Vinu-i bun și oca mică, Crâșmărița-i frumușică <endnote id="(309, p. 289)"/>. Evident, acest obicei nu a dispărut, nici În cârciumi, nici În casele boierești. Într-o casă de boier fanariot din Bucureștii Începutului de veac XIX, anume „două țigance tinere și frumușele erau Însărcinate a turna prin pahare [...] vin și rachiu” <endnote id="(657, p. 99)"/>. Frumusețe și eleganță Documentele spun că, pe la mijlocul secolului al XIV-lea, la Târnovo, țarul bulgar din dinastia Șișmanizilor Ivan Alexandru (1331-1371) a repudiat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
temelia digului], un țigan și un cocoș” <endnote id="(639, p. 33)"/>. Într-o legendă din Herțegovina, privind clădirea podului peste râul Mostar, se spune că la temelia podului - pentru ca acesta să nu se mai surpe - a fost zidită o țigancă. Într-o altă variantă din aceeași zonă, În locul oamenilor sunt sacrificați cocoși <endnote id="(750, p. 31)"/>. La sfârșitul secolului al XIX-lea, În spațiul românesc, ritualul era mult Îmblânzit, fiind redus la un nivel strict simbolic, dar - În fond
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
românii din Munții Apuseni, Institutul Social Român, București, 1945. 152. Waldemar Deonna, Le symbolisme de l’œil, E. de Boccard, Paris, 1965. 153. Ovidiu BÎrlea, Mică enciclopedie a poveștilor românești, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976. 154. Mircea Eliade, La țigănci și alte povestiri, cu un studiu introductiv de Sorin Alexandrescu, Editura pentru Literatură, București, 1969. 155. Victor Eftimiu, Amintiri și polemici, Editura Cultura Românească, București, 1942. 156. Mihail Sebastian, Jurnal (1935-1944), text Îngrijit de Gabriela Omăt, prefață și note de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aspecte socio-profesionale ale obștii evreiești din București (1810-1939)”, Revista de Istorie Socială, vol. II-III (1997-1998), Romanian Cultural Foundation, Iași, 1999, pp. 165-235. 577. Printr-un hrisov din 1785, domnitorul Moldovei Alexandru Mavrocordat a hotărât ca, „de astăzi Înainte, nicidecum moldovan țigancă să nu ia, nici țiganul moldovancă, ci acest fealiu de Însoțire și cununie să fie de istov cu hotărâre oprite” ; cf. Rromathan. Studii despre rromi, vol. I, nr. 2, București, 1997, p. 115. 578. Simeon Fl. Marian, Mitologie românească, ediție
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]