5,899 matches
-
se poate reprezintă sensibil, care turbură în feliuri atâtea curățenia sunetului articulat, e adică natura internă a orce pronunție dialectică. Acest consunet care plutește asupra elementelor toate, când cântând, când înăsprind combinațiunile, specific care imprimă întregului caracterul său particular și abătut de la natura pronunției naționale, acest consunet e cu-atît mai greu de-a-l învinge cu cât e spiritul ce l-ai supt oarecum cu laptele mamei, spirit ce lucrează-nainte neconștiut și care mi-l eliberează pe individ de sub dominarea sa
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
unui dialect, încă și acele elemente străine care nu lasă ca sunetul articulat să vină la îndreptățirea sa deplină. Căci daca în pronunție se amestecă un sunet netrebuincios întru producțiunea unui element de limbă, atunci această producțiune devine diformă și abătută din destinațiunea ei plastică. Asta-i rădăcina absolută a toată pronunția necorectă. Doctrina și cultura trebuie așadar să lucre-ntr-acolo ca să elizeze orce esces de felul acesta, spre a reașeza elementele în deplina lor puritate. O dirigență care nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
patosului, condiționează așadar un tempo mai mereu decât comedia. Deja pentru că în tragedie părăsim cu totul cercul realității comune și a vieței de toate zilele, deja de-aceea pretindem fără s-o știm un tempo mai ținut, care să se abată de la tempoul limbei de conversațiune. Nu încape îndoială că ritmul versului, pentra că ne transpune într-o dispozițiune 407r mai naltă, produce și el, deși fără s-o știm, un tempo mai încet, drept ton fundamental, decât ritmul prozei. Numai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
determinare mai consistentă și mai clară. Dacă această determinare, (pentru. că va fi) fiind dedusă din scop, va stabili ce și cum va trebui să fie și cum va trebui concepută cultura, și dacă de la această determinare se va fi abătând prea des ceea ce există și se concepe ca cultură, noi totuși nu vom trebui ca să cercetăm îndeosebi această diferință, critica comparativă să și[-o] (complecteze) execute fiecare singur. Între-astea și sperăm de a nu aduce tocmai lucruri ce se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prea des ceea ce există și se concepe ca cultură, noi totuși nu vom trebui ca să cercetăm îndeosebi această diferință, critica comparativă să și[-o] (complecteze) execute fiecare singur. Între-astea și sperăm de a nu aduce tocmai lucruri ce se abat de la părerea generală, când derivăm conținutul ei înainte de toate din scop și din idee, ci vrem numai să aducem la claritate și conștiință ceea ce în genere se și pricepe sub acest cuvânt. Tot universul cunoștințelor omenești și al elementelor vieții
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
biologice, direct sau indirect, sau asistarea sau încurajarea oricărui stat, grup de state, sau unei organizații internaționale, pentru a fabrica sau dezvolta activități pentru programe în domeniul armelor biologice. Convenția solicită statelor semnatare cu programe pentru arme biologice existente să abată toate activitățile dintr-un program ilicit către scopuri legitime în nouă luni de la accederea lor la tratat.44 Îndeplinirea interdicțiilor Convenției pentru Arme Biologice s-a dovedit a fi extrem de dificilă datorită în mare parte faptului că aceasta este lipsită
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
crucea asupra norilor” și așa mai departe (93). Credința populară care justifică astfel de practici este următoarea : „Aceștia [balaurii aducători de furtună, grindină etc.], când văd săcurea, ori cuțitul, ori sapa, ori coasa și orice obiect de fier ascuțit, se abat în alte părți de teamă ca să nu fie străpunși” (9, p. 126). Gestul magic înfăptuit de Noe - conform variantelor românești ale legendei potopului - este în perfect acord cu riturile 78 Ordine și Haos magice antifurtună practicate de țăranii români din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pădure. Șolomonarul, știindu-i gândul, răspunde că îs la țară, când îs pe pădure, și astfel bate piatra pe păduri și locuri pustii. Dacă bălaurul cu toate acestea ar slobozi piatra pe sămănături, atunci șolomonarul smâncește din frâu, și îl abate pe păduri. Dacă nu poate învinge... atunci îl trântește [pe bălaur] la pământ (8, p. 138). Balaurul nu este răspunzător numai pentru excesul de ploaie, ci și pentru lipsa ei (ca demonul ofidian Vtra, în mitologia vedică). Într-o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
răufăcătoare conform circumstanțelor” (5, p. 22). 2. Un alt fenomen care ar fi putut să contribuie la alterarea statutului inițial benefic al solomonarului în mentalitatea populară a fost observarea faptului că, în pofida prezenței și intervenției acestuia, grindina și furtuna se abat totuși și peste recoltele oame- nilor, nu numai peste locurile pustii. Pentru a salva însă prestigiul solomonarului, oamenii i-au acordat circumstanțe atenuante în această privință. El ar distruge numai recoltele acelor oameni care nu-l miluiesc cum se cuvine
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nu erau numai „solomonarii”, ci și actanții nespecializați, care operau magic, „de pe pământ”, asupra feno- menelor atmosferice. Este, de exemplu, cazul Smarandei - mama lui Ion Creangă - care, așa cum își aduce aminte povestitorul, „alunga nourii cei negri de pe deasupra satului și abătea grindina în alte părți, înfigând toporul în pământ afară, dinaintea ușii”. Astfel de practici magice sunt din abundență atestate în toate regiunile țării până în zilele noastre, dar am optat anume pentru acest exemplu, nu atât pentru notorietatea lui, cât pentru
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vremea se îndrepta după râsul meu - continuă Ion Creangă. Știa, vezi bine, Soarele cu cine are de-a face, căci eram feciorul mamei, care... știa a face multe și mari minunății, alunga nourii cei negri de pe deasupra satului nostru și abătea grindina în alte părți, înfigând toporul în pământ afară, dinaintea ușii... într-adevăr, în această zonă (în nordul Moldovei, dar și în alte regiuni ale României) este atestată această practică magico-rituală : „Când plouă cu piatră și-i cumpănă mare”, gestul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
acum în revistă. Voi menționa numai o credință generală, consemnată de Traian Gherman la începutul secolului XX : „Aceștia [= balaurii aducători de furtună, grindină etc.], când văd săcurea, ori cuțitul, ori sapa, ori coasa și orice obiect de fier ascuțit, se abat în alte părți de teamă să nu fie străpunși” (9). Bazându-se pe corelația magică dintre faptă și cuvânt, geții - menționează Herodot - dublau actul săgetării cu cel al amenințării demonului furtunii. Tot cu amenințări avem de-a face în descântecele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mai mult și a face din poporul nostru un popor inept, incapabil decât de salahorie agricolă. Nu mai e azi îndoială asupra țintei a o seamă de politici germani de-a preface Orientul într-un teren de colonizare și a abate spre el superfluența de populațiune care merge azi să alimenteze puterea de producere a Statelor Unite. Astfel cel mai genial dintre economiștii germani, Friedrich List, în "Sistemul său național de economie politică" (Cartea IV, cap. 4), după ce propune diferite mijloace pentru
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în Christos, ca să fie gata pentru orice întîmplare. Daca, în străinătate, ard teatrele, la noi, vai! flăcările incendiului consumă orașe și târguri întregi. Sute de familii au rămas pe drumuri. Se pare că focul Sodomei și al Gomorei s-au abătut asupra țărei spre a o pustii. Târgul Fălciului, Târgul Neamțului, Târgul Cucului, focul din Brăila și mai știm noi câte altele! Suntem ispitiți a crede că aceste sinistre consecutive, cari au răspândit groaza și mizeria în atâtea localități prospere, sunt
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
toate clasele, pătrund și în acele cărora le erau străine și ajung a enerva și a degrada națiunea întreagă iar esența despotismului consistă în a favoriza și a întinde aceste instincte. Aceste pasiuni slăbitoare [î]i vin în ajutor; ele abat și ocupă imaginația oamenilor departe de afacerile publice. Despotismul și demagogia creează ici secretul și umbra, dincolo nepăsarea publică, cari pun la adăpost lăcomia și permit câștiguri maloneste, bravând dezonoarea. Fără despotism aceste patimi sunt tari, cu el ele devin
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Primiți, domnule ministru, încredințarea distinsei mele considerațiuni. [20 aprilie 1882] 103 {EminescuOpXIII 104} ["DE ALALTĂIERI S-A RĂSPÎNDIT"] De alaltăieri s-a răspândit zgomotul că d. Ioan Brătianu ar fi dat demisiunea sa și a cabinetului. Daca i-ar fi abătut a face una ca aceasta ca din senin, precum i-abate uneori, lucrul n-ar avea însemnătate specială. Vro ceartă cu majoritatea, observații supărăcioase asupra relei purtări a partidului, puțin sânge - rău și după aceea iar tovărășie, asta ar fi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
EminescuOpXIII 104} ["DE ALALTĂIERI S-A RĂSPÎNDIT"] De alaltăieri s-a răspândit zgomotul că d. Ioan Brătianu ar fi dat demisiunea sa și a cabinetului. Daca i-ar fi abătut a face una ca aceasta ca din senin, precum i-abate uneori, lucrul n-ar avea însemnătate specială. Vro ceartă cu majoritatea, observații supărăcioase asupra relei purtări a partidului, puțin sânge - rău și după aceea iar tovărășie, asta ar fi seria de fenomene pe cari am aștepta să se desfășure dinainte
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
tocmai din această cauză și în urma unei învederate nemulțumiri a țării, proiectul său totuși se mănține, se votează în Cameră, ajunge în Senat. Dar care-i opinia guvernului în cestiunea asta? Nici una. Unui adept al republicei din cafeneaua Procope i-abate a propune electivitatea magistraturii. Pentru a da vânt cestiunii, toată țara se pune în mișcare, se consultă Facultăți, Curți, corpuri de advocați, și toate fără deosebire se pronunță în contra electivității. Cu toate acestea electivitatea se cuibărește și face pui sub
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și-a bătut capul cu analiza ideilor ce pretinde a le avea: restul ascultă de comandă, căci comandanții la rândul lor [î]i căpătuiesc. Ca să se mănție la putere, aceștia au înmulțit peste măsură numărul funcțiilor plătite de stat, au abătut curentul dorului de câștig de pe piața firească a producțiunii pe piața postulantismului. Locke are deci dreptate. Cine oferă leafă bună și tain află oricând o armată numeroasă de mercenari politici, fie cauza lui cea mai nedreaptă din lume. Daca dar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sau mai bine zis lungă complicitate. Din momentul în care s' auzise că această complicitate va înceta panica intrase între roșii, deși fără cuvânt precum se vede. E mai probabil că pretinsele neînțelegeri nu sunt decât un mijloc pentru a abate atenția publică de la turpitudinile partidului. Lucrurile au ajuns în adevăr atât de departe încît nimeni nu mai e 'n stare a le tăgădui. Îmbogățirea speculanților intereselor publice, decorarea trădătorilor, trimiterea în misiuni științifice a unor ignoranți cunoscuți ca atari de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mult; el dezminte foile germane prin citate autentice ale ministrului nostru de esterne, care fără îndoială sfărâmă în mod victorios aserțiunile foilor germane. Noul nostru ministru e cunoscut în toate ca un om de o rară consecuență, care nu se abate nici cîtu-i negru sub unghie de la ceea ce-a statuat; prin urmare ne putem întemeia pe deplin pe ceea ce-a zis odată. Fără voie ne aducem aminte însă de o serie de incidente, foarte comune în țara noastră. Există
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
izbândă, precum a avut-o în realitate, sămânța aruncată a trebuit să cază în pământ priincios, trebuiau să existe condițiile sub cari să se dezvoltate o cestiune izraelită în Ungaria. Cestiunea izraelită nu e confesională ori religioasă. Nimărui nu-i abate a crea legi escepționale relative la exercițiul religiunii lor; nimeni nu vrea să-i împiedice în obiceiele lor rituale. În vremea turburărilor, poporul s-aruncă asupra prăvăliilor negustorilor evrei, nu asupra sinagogelor comunității religioase. Afacerea Tisza - eszlar, menită a aprinde
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ei creau țăranului o sumă de necesități nouă, ademeneau pe femei la cheltuieli de lux și de mâncări, făceau din slugi hoți și gazde de hoți. În Boemia li se făcea îndeosebi imputarea că oriunde s așează ei slugile se abat de la calea dreaptă, hoții desfac lesne lucruri furate ș. a. m. d. Daca li se impută însă evreilor înclinarea de-a precupeți și a neguța și că nu se fac fierari sau lăcătuși, lucrul e esplicabil: ei nu iubesc nici o muncă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și mai române. Volenti non fit injuria. Concesiunile nimerite, la timp și ducând sigur la scop, pe cari guvernul le-a făcut Austro-Ungariei, încă din mai 1881, când ministrul de esterne declara că "putem primi Comisiunea Mixtă fără să ne abatem de la Tractatul de la Berlin, că încercarea de-a înlătura pe Austria din Comisiune ar fi zadarnică, că cestiunea prezidenței permanente o e cestiune de curtenie și de politeță", acele concesiuni Tractatul de la Londra nu face decât să le înregistreze în dreptul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
poporului nostru. Datina e ca copilul să primească numele sfântului în a cărui zi s-a născut, încît onomastica și ziua de naștere cad astfel firește în una și aceeași zi. Numai din respect deosebit pentru voința nașului românul se abate de la această regulă. E natural așadar ca numele de botez ale românilor să fie foarte variate, ceea ce înlesnește constatarea identității mai mult decât daca pe toți i-ar chema Janos și dă totodată un teren vast fantaziei poporului, care scurtează
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]