43,150 matches
-
ca Luana Leon să fie prietena lui? O iubea, oare? Nu știa. Știa, doar, că atunci când se uita la ea vedea foile de hârtie și pe Liviu Livianu atârnat în ele. Neputincios în a ajunge la o concluzie și în absența oricărui interes din partea "fetiței" de pe bicicletă, în ziua primei ninsori el renunță să-i mai stea în urmă. Luana îl privi cum pleacă, luând smaraldele cu el și se întrebă cum ar fi putut să-i spună că ea își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
proaste, îți împușca un trei care te lăsa cu gura căscată. Înclinația Luanei spre uman nu era la modă pe vremea aceea. Salariile mici ale profesorilor îi făceau să-și îndrume elevii spre I.S.E., politehnică și medicină. Poate că, în absența unei profesoare destoinice la matematică, Luana ar fi luptat pentru idealul ei, dar doamna de mate era un dascăl excepțional. Plecai cu lecția învățată din clasă. Lucra mult cu elevii, zeci și zeci de probleme, de toate felurile. Cunoscându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Se întâmplă, într-una din zile, ca ea să-l reîntâlnească pe Victor Darie și s-o cunoască pe soția acestuia, Iuliana. Doamna Darie terminase facultatea de mecanică în anul în care se sistaseră repartițiile. Nu părea să sufere din pricina absenței unei deschideri profesionale. Victor avea propria afacere și la fel ca Ștefan niciodată nu era acasă. Spre deosebire de Luana, Iuliana nu suferea din pricina asta sau, cel puțin, nu arăta că ar fi așa. După un an de căsnicie rămăsese însărcinată iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
km de oraș și nimic nu-l putea ajuta să-și țină promisiunea. Luana, neagră de supărare în rochița de dantelă la fel de întunecată, privea dansul perechilor mișcându-și în ritmul muzicii picioarele pe sub masă. Sanda scuza, în fel și chip, absența lui Ștefan, accentuând indispoziția fiică-si. Renar o privea cu milă din umbra partenerei sale. Dan, nebun de fericire, nu-și slăbea mireasa din ochi, încercând să pună în practică lecțiile de dans pe care Luana i le oferise cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
în panică, Luana alergă de la un birou la altul să caute înscrisul care-i dispăruse. Printre maldărul de foi întinse pe mese, ea căuta acul în carul cu fân. În ziua următoare, șefa îi făcu un control inopinat și constată absența acelui document. Înnebunită, Luana apelă la ajutorul colegilor. La ora unu, contabilul-șef îi șopti că Nuța îi făcuse referat și că directorul dispusese luarea unor măsuri imediate. Când Radu veni s-o ia acasă, o găsi cu capul sprijinit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
că-i va menționa întârzierea în ultimul referat. Ce referat? Parcă rezolvase problema asta. Își aminti, cu greu, că nu reușise să dea de urma documentului care-i lipsea. Hotărî să scrie o declarație către director în care să justifice absența acestuia. Scoase o foaie de hârtie dar amână s-o facă. Nu se simțea în stare. Îi tremurau genunchii și starea de greață persista cu încăpățânare. Dădu să se ridice și ameți. Avea un gol în stomac pe care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
cea mai rece. Escu, însă, epuizase între timp rezerva de altruism și răbdare. Apelul ei întruchipă rampa de lansare a unei acțiuni, strategice și susținute, menite să o readucă, pentru totdeauna și cu acte în regulă, în viața lui. În absența unei reacții potrivite și inspirate din partea celuilalt care, cu stoicism, continua să-i păzească fereastra, Luana se lăsă asaltată de atacul delicat al lui Ștefan. Revederea depăși orice așteptare. S-au întâlnit la o terasă, au mâncat mici și-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
ori. Învățase de la ea să se închine și să-și facă semnul crucii, în dreptul frunții, cu apă sfințită. Biserica era întunecată și pustie. Altarul, plin de flori, luminat doar de clipirea difuză a lumânărilor, îi păru trist și abandonat în absența preotului și a ministranților. De câte ori intrase cu ea aici? Nu-și mai aducea-aminte. Știa că, de fiecare dată, se așeza în aceeași băncuță, lăsându-l s-o aștepte lângă ușă. Acum parcurse drumul pe care-l urma ea. Se îndreptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
ăștia, nu s-au născut aici, așa că de ce să rămână? Adam a continuat să meargă la școală, dar zilele nu mai erau aceleași fără Neng. Nopțile lui, care o vreme fuseseră liniștite, cu somn adânc, au redevenit tulburi. Senzația de absență care l bântuia a revenit, mult mai adesea și mult mai intens. Când dormea, se simțea suspendat În gol, s-ar fi smuls din somn zvârcolindu-și picioarele nebunește. Dacă se trezea În Întuneric, avea senzația că-și visase fratele
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
mai moderne. Specificul studierii unor populații de tipul celor de acolo, zicea mama ei, presupune o implicare inte grală În modul lor de existență. Uneori, când se aflau În vreun oraș din Asia, li se Întâmpla să se plângă de absența unei infrastructuri occidentale, de lipsa drumurilor asfaltate, a apei la robinet, a electricității, a mașinilor de gătit care nu dau naștere la incendii, asta era Însă mai mult o reacție provocată de alungarea din junglă și de aruncarea În lumea
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Îl rog pe Din să aibă grijă de el. Să trecem de ziua de azi, apoi, văzând și făcând! Zorii se iveau dintr-odată În Jakarta, fără nimic spectaculos, Întunericul nopții era În Întregime Înlocuit de pâcla mohorâtă a zilei. Absența culorii devenea o altă absență a culorii. Fără vreo ceremonie, fără răgazul oferit de o frumusețe dureroasă care să-ți Îngăduie să visezi la viață și la dragoste, ori să suferi pentru ce-ai pierdut sau pentru ce Încă n-
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
aibă grijă de el. Să trecem de ziua de azi, apoi, văzând și făcând! Zorii se iveau dintr-odată În Jakarta, fără nimic spectaculos, Întunericul nopții era În Întregime Înlocuit de pâcla mohorâtă a zilei. Absența culorii devenea o altă absență a culorii. Fără vreo ceremonie, fără răgazul oferit de o frumusețe dureroasă care să-ți Îngăduie să visezi la viață și la dragoste, ori să suferi pentru ce-ai pierdut sau pentru ce Încă n-ai izbutit să Împlinești. O
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
poate că i se Întâmpla ceva lui Însuși. Se simțea foarte obosit. Nici de auzit nu auzea nimic, nici măcar când s-au apropiat de marginea acelei inumane Îngrămădiri de ființe umane. Îl Înconjura tăcerea de mai Înainte, de la Z, o absență de-a dreptul materială de sunet, așa cum e tăcerea de la fundul apei, și-a zis Adam. Când intra sub val și dădea din picioare până când atingea partea de sus a recifului, chiar asta simțea, liniștea desăvârșită a unui gol care
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
erau acoperiți de pete și brăzdați de riduri și de cicatrice. Margaret n-a fost În stare să găsească nici o expresie pe chipul lui, nici vreo pornire agresivă, nici ură și nici poftă de vreun fel, nimic deosebit, doar o absență care-ar fi putut să Însemne toate astea la un loc sau poate că nimic, nimic care să-i spună ceva, iar asta a spe riat-o. Ochii ace luia, gălbui, erau Împăienjeniți de vinișoare roșii, iar dinții Îi erau niște
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
spus, era atât de ușor. N-avea de ce să-și facă griji. Toaleta era răcoroasă și liniștită, izolată de discuțiile aprinse din hol. Câteva aplice Împrăștiau o lumină slabă, gălbuie. Pereții erau placați cu marmură neagră impecabilă, strălucitoare chiar În absența unei lumini puternice. Într-un colț era o mare orhidee albă ale cărei frunze Începuseră să semene a piele și se Înnegriseră pe mar gini. Un bătrân În uniformă albă ștergea marginea chiuvetelor cu o cârpă murdară. Abia se mișca
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
amintești toate astea. Nu, a răspuns el. Dacă cineva Îți e adesea În preajmă e dure ros când pleacă. Dar nu-i decât atât, durere. Dar dacă Îți e alături clipă de clipă, zi de zi și noapte de noapte, absența lui bruscă nu provoacă durere, ci dă naștere unui gol, un gol nesfârșit cu care trebuie să trăiești până la sfârșitul zilelor. Nu, nu e dureros, e mai cumplit decât durerea. Ea i-a pus o mână Între picioare și a
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
a zis Adam. Nu din vina dumneavoastră s-a Întâmplat totul În felul ăsta. Margaret voia să creadă că e așa cum spune, că ea nu era În nici un fel de condamnat pentru faptul că Adam devenise cu adevărat orfan, de vreme ce absența lui Karl putea să fie definitivă și mai mult ca sigur nu mai era În viață. Nu putea să scape de gândul că tot ce se petrecuse era În bună măsură rezultatul neglijenței și al calcului ei greșit, chiar dacă Adam
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
o discuție interesantă, dar și atunci, exact când nu te așteptai, rămânea în suspensie, se bloca fără să lămurească toate aspectele. Carmina nu înțelegea ce se întâmplase cu el, se plictisise, medita la ceva anume în toate acele ore de absență? Parcă intrase într-o eclipsă, zâmbea amuzat, le filtra pe cele trei femei de la înălțimea biroului, le trecea prin raza albăstrie a ochilor clipind pasiv. Dacă Nina ar fi încetat să vorbească, s-ar fi lăsat o tăcere apăsătoare, jenantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
curte sau mai știu eu ce alte chestii, vorba aia, soția prietenului meu, nu? Pe urmă a venit Alexe, m-a privit foarte urât, mi-a servit câteva pase sarcastice. Ce-o fi vrut, să nu intru în casă în absența lui, n-am înțeles, doar mă invitase Nina, chiar foarte insistent, n-a avut nici un moment de ezitare, ceva din care să pricep că se eschivează să mă primească. Respiră ușurat după acest moment de destăinuire. Acum n-avea decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Știa, desigur, că singurul răspunzător pentru sexul copiilor, nu era decât bărbatul dar îi plăcea să gândească altfel pentru că știa că viața are o parte văzută și o parte nevăzută. Dacă nu trecea multă vreme pe la Alexe, inginerul resimțea o absență, aștepta apelul telefonului, sunetul soneriei, claxonul de afară, dar nici o comunicare venită din exterior nu-i alunga alarma, senzația lui era de cu totul altă natură, era dorință fierbinte, difuză, era viciu. Când revenea la Alexe, inginerul părea decis să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ei reflectată în vitrine îi infirma senzația.. Slăbise, avea încheieturile fragile, un aer fantomatic. Imposibil să găsească în ea atâta forță cât să poată ajunge la prietena ei Fana, căreia îi promisese că se vor revedea după un an de absență. Ca să o vadă pe Fana avea nevoie de un alt suflu, mai vioi, mai plin de acea nepăsare tinerească, trebuia să-și compună o figură surâzătoare, să fie gata să-și deșerte sacul cu noutăți, care mai de care mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
aruncată în joc și, la refuzul net al Carminei, ea tăcuse, știa că n-avea rost să insiste, era prea mândră să o facă dar timp de o săptămână tânjise de parcă cineva drag din casă dispăruse și îi simțea acut absența. Sidonia Trofin reveni în cameră, așeză în fața Carminei ceșcuța de cafea. Broderia de pe masă, în ton cu mobila era atât de plată și de neclintită, așa plină de praf cum se afla încât aveai impresia că intrase, se înglobase în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
privea pe ei doi, prin ce lupe i-ar fi observat, cât de deformat, cum ar fi sunat verdictul? Într-adevăr, au fost amândoi radioși, au scăldat-o într-o mică ploicică de complimente, măsurate la gramaj, i-au imputat absența și au stabilit că vinovatul principal era, desigur, Ovidiu. El își recunoscu partea de vină, nu prea avea chef de comunicare, asta i se întâmpla adesea, în cele din urmă soții Alexe și-au luat rămas bun, s-au îndepărtat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
nu s-a mai clintit nici un colț al perdelei, aici a fost închis un timp trecut. Nu ți s-a întâmplat să pleci pentru o zi, două și la întoarcere să ți se pară că e mai multă lumină, că absența ta a creat un spațiu gol, o iluminare aparte. Dar aici, când e vorba de ani, modificarea, trecerea timpului s-a impregnat în pereți. Carmina a dat din cap înduioșată. Uite că și Ovidiu putea să fie capabil de subtilități
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
transformat într-un iz neplăcut, persistent: până și amintirea despre oameni începe să putrezească și să se descompună lent laolaltă cu marea rotație și transformare naturală. Întorși înapoi în cameră și ocupându-și locurile, au constatat că în timpul scurtei lor absențe, Sidonia nu pierduse deloc timpul. Învăluind în zeci de cuvinte, bine plasate, își expuse ideea ce devenise pentru ea presantă: cei doi viitori soți trebuiau să învețe ca să-și completeze studiile era păcat să rămână așa, neterminați, când minte, har
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]