6,575 matches
-
neatenție, sau din exces de zel, sè alunece cu drob cu tot peste copil?! Pentru pasivitate pledeazè Matei, pentru imobilitate și contemplare, oricum tendința fireascè a sistemelor conduce spre repaos, a interveni nu înseamnè a controla fenomenele, ci, dimpotrivè, a accelera repaosul! toate acestea i le spune tatèlui sèu, un bèrbat pentru care viața înseamnè, înainte de toate, acțiune, Nu cred cè ai dreptate, riposteazè tata, cel mai bine te cunoști acționând! Acțiunea presupune forțè, bèrbèție, înfruntare, contact direct cu lumea! Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
dacè mama ta s-ar face bine! Asta e lucrul cel mai important pentru mine! Și pentru noi! Restul se rezolvè, nu?! Da, tatè! Se rezolvè! XXIV Duminicè, dupè prânz, tata mè duce cu mașina la garè, am un tren accelerat la ora douè și douèzeci și cinci de minute, dar, la casa de bilete, casiera explicându-mi cè înaintea acceleratului va pleca, în aceeași direcție, un tren rapid, la douè și șapte minute, sugerându-mi sè mè decid, pânè la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
și, neașteptat, în aceastè solitudine albè și asprè, aud loviturile de secure ale tatèlui lui Ilarie rèsunând ritmic și profund, asemeni bètèilor unui clopot dintr-o turlè de bisericè îndepèrtatè, Ca sè nu le mai aud am pornit precipitat motorul, accelerând, Apoi, în mod normal și legal Matei ar fi trebuit s-o ia înainte și, dupè vreo cinci sute de metri de drum, sè ajungè într-un sens giratoriu care sè-i permitè sè schimbe bandă, dar el, evocând, ulterior, unele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
real Corina, e mèritatè și cè soțul ei e tot în strèinètate având, la rândul lui, toatè încrederea în nevastè, nebènuind lovitură de maestru a lui Matei, Atac organizat pe flancuri diferite, de data asta Matei joacè cu albele, albul accelerând viteza, nebunul din f1 sè punè stèpânire pe diagonală b1-h7 și sè dirijeze ofensiva, declarând în mutarea 20, cu turnul la f6, asediul regelui negru care va fi încercuit și atacat pânè la capitulare, dezastrul devenind vizibil în mutarea 24
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
stătuse tocmai invers, dar femeia nu avea de gând să recunoască nici în ruptul capului. Da, căsătoria e o chestie importantă. E ceva foarte definitiv. Ultimul cuvânt a părut să aterizeze pe podea cu un zgomot profund, generat de căderea accelerată de greutatea fricii. —Trebuie să fii foarte sigură, altfel te poți trezi alături de cineva cu care nu ai nimic în comun... așa cum am pățit eu, a adăugat el ca o concluzie mult prea târzie. — Dar aveți copii împreună. Da. Suntem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
de cal care-i punea în evidență pomeții înalți și chipul cu trăsături de spiriduș. Partea de sus a trupului Sofiei era destul de suplă. Femeia avea niște sâni micuți și brațe subțiri. Numai că talia bine conturată era și mai accentuată de șoldurile care nu puteau fi altfel descrise decât ca fiind acelea ale unei femei care născuse. Sofia era mică de stătură - avea în jur de un metru și șaizeci și cinci de centimetri - așa că, în mod neobișnuit, Alison se simțea destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
și atunci, ca trăsnit de un fulger divin, rămase paralizat de uimire. Răsună o rafală de pistol-mitralieră, și Gacel Sayah, inmouchar mai cunoscut cu porecla de Vânătorul, căzu pe spate, mort, cu corpul ciuruit și nedumerirea zugrăvită pe chip. Mașina acceleră brusc și sirenele se porniră să urle, deschizându-și drum în căutarea unui spital, într-o zadarnică încercare de a salva viața președintelui Abdul-el-Kebir în glorioasa zi a triumfalei sale reveniri la putere. Cort folosit de popoarele nomade din nordul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
din agendă fața cenușie, ștearsă de fumul țigării ce volatiliza un surâs contrariat: da’ de ce ești așa? Te văd cam supărată sau mi se pare? Să nu-mi spui... Lângă fereastră, pe jumătate întoarsă către ea, Mirela nu spunea nimic. Acceleră legănatul. Petrișor începuse să plângă. — Uite că știm și să plângem, se alintă avocata. Nu te-am auzit până acum, Petrișor. Și tu? se adresă maică-sii cu blândețe, pe un ton cooperant. Ți-am spus doar că trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
de asta, vor deveni al dracului de bănuitori. Pe lângă noi trecură doi puști pe skateboard-uri vechi și prăpădite, gonind ca vântul. Aveam impresia că se demodaseră deja, dar poate că reveniseră deja În forță. Zilele astea, totul părea a accelera din ce În ce mai tare. Ca skateboard-urile. Copiii luară scurt curba la pod și dispărură pe șosea. Nu se auziră nici zgomote de frâne bruște, nici claxoane, așa că mă Încercă un sentiment egoist de ușurare: văzusem destule cadavre În ultima vreme. M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
îți lipsește capitalismul, care trebuie depășit. Asta o repeta mereu tovarășul în cuvântările lui la televizor. Și de fiecare dată adăuga că nu vom îngădui imperialismului să ne pună piedici. Eu îmi închipuiam totul ca pe autostradă: noi depășeam capitalismul, acceleram cu forțe unite pe drumul spre comunism și nu-i îngăduiam imperialismului să ne țină în loc. Când tovarășul vorbea astfel, totul era clar și toată lumea bătea din palme. Dar capitaliștii nu erau la fel de răi ca imperialiștii. Știam asta, pentru că mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
muncitori cu șepci și haine obosite de atâta purtat, țigani și lume distinsă. Ieșind din gară, m-am așezat mai întâi jos, pe o treaptă, și am privit. Tramvaiele se opreau și porneau în toate direcțiile, automobilele claxonau, frânau ori accelerau, caii de la trăsuri se speriau, vizitiii se certau cu șoferii, iar șoferii cu pietonii. Deasupra capului meu atârnau tot felul de cabluri și erau o mulțime de lămpi pentru iluminatul străzii, câte una la câțiva metri. M-am urcat într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
a interesat. De atunci, am citit tot mai puține basme rusești ori aventuri ale mușchetarilor și am căutat tot mai des relatări despre OZN-uri. Cu timpul, am ajuns să știu totul despre obiectele zburătoare neidentificate; că puteau frâna sau accelera extrem de rapid; că erau silențioase și, când apăreau undeva, toate zgomotele din împrejurimi amuțeau; că aveau numeroase forme și erau construite din metal. Când prietenii mei voiau să afle câte ceva despre ele, eram bucuros să le dau lămuriri. Deseori stăteam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
afunda-o fără milă și compasiune, legea hotărî să aștepte cu răbdare să vadă cum vor evolua lucrurile. Era, fără umbră de Îndoială, atitudinea cea mai prudentă. Țara era mai agitată ca niciodată, puterea confuză, autoritatea diluată, valorile În proces accelerat de inversare, pierderea simțului de respect civic se extindea la toate sectoarele societății, probabil nici dumnezeu nu știa unde ne ducea. Circula zvonul că maphia era În curs de negociere a unui nou acord de onoare cu industria funerară În vederea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
Red, și eu am mai tras o dată. Neamțul se prăbuși În aceeași manieră deconcertantă, care-ți rupea inima, și rămase Întins pe drum. Bicicleta era Întoarsă cu roțile-n sus, iar una dintre ele Încă se Învîrtea. Biciclistul din spatele lui acceleră și imediat auzirăm focurile trase de cei doi copains. Auzirăm ba-bum-ul puternic, Însă biciclistul merse mai departe, pînĂ dispăru din vedere. — Copains Ăștia nu-s bon de nimic. Apoi cei doi copains se repeziră la cel prăbușit. Francezii pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
flăcări, vapori, șuierături sau aveau să zbârnâie nepăsătoare ca niște zmee, să țârâie ca greierii, printre arătările acelea scheletice cu o pură funcționalitate abstractă, automate capabile să strivească, să reteze, să mute din loc, să rupă, să facă bucăți, să accelereze, să Împiedice, că Înghită cu pocnete, să sughită din cilindri, să se dezmembreze ca niște marionete sinistre, să facă să se rotească tambururi, să convertească frecvențe, să transforme energii, să rotească volane - cum aveam să pot supraviețui? M-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Tiriri, é Mojuba! Exu Veludo, é Mojuba! A Pomba Gira é Mojuba! Începură fumigațiile pe care pai-de-santo le făcu cu o cădelniță, Într-un miros greu de tămâie indiană, rostind orații speciale către Oxalá și către Nossa Senhora. Atabacurile Își accelerară ritmul, iar cavalos invadară spațiul din fața altarului, Începând să se lase În voia pontos-urilor. Cea mai mare parte erau femei, iar Amparo făcu afirmații ironice cu privire la slăbiciunea sexului ei („suntem mai sensibile, nu?”). Printre femei erau și câteva europene. Agliè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Încă nu se manifestase: O seu manto é de veludo, rebordado todo em ouro, o seu garfo é de prata, muito grande é seu tesouro... Pomba Gira das Almas, vem toma cho cho... Nu Îndrăznii să intervin. Poate că am accelerat bătăile baghetei mele de metal ca să mă unesc carnal cu femeia mea, sau cu spiritul htonian pe care ea Îl Întruchipa. Cambonos o luară În grija lor, o puseră să Îmbrace haina rituală, o sprijiniră În timp ce transa ei era pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
drumul pocnind cu bastonul alb în tinicheaua tarabelor. Pit-bull-ul îl târa acum cu precizie înspre chioșcul de ziare. Între timp se făcuse decembrie cu freamătul Sărbătorilor electrizând trotuarele și cu orașul înfășurat în colindele prichindeilor. Se gândi o clipă să accelereze brusc și să treacă pe acasă înainte de revelion. Renunță totuși când își imagină vrafurile de vase murdare, sticlele împrăștiate peste tot și păianjenii mari din colțuri. Într-un fel m-am resemnat - zâmbi în sine - Adelina întotdeauna a ținut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
tău de învățat. — De la 16 la 21. ’ — Zău? Și mie ce timp îmi rămâne?trece pe pas de război Prințesa. — Restul! — Care restul, Cezar? Care restul? Încântat că i-a rostit numele și de asemnea încântat de frumusețea chipului ei accentuată de revolta interioară, Cezar o strânge tare la piept adunând strâns pulpanele cojocului, gata, gata s-o sărute. Nu reușește, că Prințesa intuind intenția lui Cezar, se desprinde din îmbrățișarea lui. — Teofana, nu te supăra! — Cum să nu mă supăr
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
continuare cu nesaț Cezar, parcă pentru a recupera timpul pierdut până nu a fi împreună cu Teofana. — Hai, pupăciosule, să ne odihnim, se așează Teofana cu capul pe pieptul lui. Îți aud bătăile inimii, îi spune ea după un timp. — Sunt accelerate? Cam așa ceva. — Bat pentru tine cu dragoste. — Și pentru viața ta, nu? Dacă lângă mine n-ar fi femeia cu tălpile tăbăcite, viața n-ar avea sens. — Dar femeia despre care vorbești are tălpile atât de fine acum, ca obrazul
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
instantaneu, aplaudă și beau, cu excepția lui Șobo și a Îngerului, care rămân aparent impasibili. Ia șezi tu potolit, tătele, îi dă Lili disprețuitore, la o parte, mâna Șobolanului, care o pipăia pofticios pe fesele statuare, profitând de lipsa tot mai accentuată de reacție a lui Mariusache, aneantizat finalmente de escapadele dionisiace și de alergătura istovitoare, de peste zi. Tu nu mă interesezi, pricepe-te, nici cât negru sub unghie! Pașol! Mie-mi place blondu'. Mi-a mers la suflet ăsta, cu cioculețu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
alții presupun că vin din zona Banatului, iar documentele istorice spun că ar proveni din satele ardelenești din zona Vadul Feleacului de lângă Cluj Napoca, unde Ștefan cel Mare avea posesiuni primite în dar de la Matei Corvin. Atunci când stăpânirea maghiară era prea accentuată în Ardeal, o parte din locuitori au trecut munții căutând sprijin la domnii moldoveni. Cancelariile domnești le-au dat pământuri unde să se stăpânească cu puțina lor avere. Din Cronica Liuzilor, nr.2, din 1805, publicat în Uricariul lui Th.
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA MUNTENII DE SUS. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
în urmă, a chemat pe avocatul Olimp Stavrat și l-a rugat să introducă neîntîrziat cererea de despărțire. E probabil că în clipa aceasta hârtiile se află la tribunal. Grigore îi mulțumi, transmițând mulțumiri și Nadinei cu asigurarea că va accelera lucrurile cu toate stăruințele posibile, fiind în interesul amândurora să termine cât mai curând toate formalitățile și să-și recapete libertatea. Grigore se duse la Baloleanu. El încă nu știa nimic. Se miră. Regreta. Melania de asemenea. Îl opriră la
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
să-și tragă sufletul. Era foarte cald, iar temperatura creștea pe măsură ce cobora. Excedentul de căldură captat activa sistemul de condiționare a aerului al combinezonului spațial. Kane începu să asude din plin, deși viziera căștii rămânea perfect clară. Respirația i se accelerase din cauza efortului intens și încerca să-și calmeze bătăile inimii. Știa că Dallas și Lambert puteau să-l audă. Nu avea nici un chef să se întoarcă. Privi în sus și văzu gura puțului, un cerc de lumină, prins în mijlocul unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
la etajul unu. - Domnule, vă înțeleg foarte bine. Aveți puțină răbdare să mai mă uit în calculator, poate din neatenție, cine știe s-o fi făcut o greșeală. Știți, se mai întâmplă. Când a auzit domnul Tilică, i s-a accelerat pulsul, tensiunea a crescut brusc în secundele de așteptare. - Aveți noroc, domnule! Am identificat la ultimul etaj o cameră, de două persoane, chiar pe colț. Nu aveți pe nimeni deasupra, decât cerul, iar sub camera pe care v-o oferim
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]