3,948 matches
-
psihologice, sociale, comunicaționale, mai degrabă decât cele strict economice.552 Pentru a confirma lipsa de consens în definirea benzii desenate, mai cu seamă în urma experimentelor care ținteau să elaboreze noi tehnici narative și artistice, prin jonglerii textuale și grafice (de la accepțiunile populare la cele elitiste, cu accente plasate fie pe realizarea narativă, fie pe cea a desenului), intenția apropierii de literatură este vizibilă și în activitatea criticii genului, care evaluează operele drept valoroase ori eșuate în aceeași manieră și adesea după
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
tapiseria de la Bayeux, Columna lui Traian, scrierile hieroglifice ori chiar desenele rupestre de la Altamira și Lascaux suporturi ale unor astfel de povestiri în imagini. Aceste interpretări, pe care Ion Manolescu le consideră manifestări ale unui "protocronism"560 al genului, forțează accepțiunea benzii desenate, impunându-i o arie semantică extrem de largă, care nu ține cont de conținutul ei.561 Se simte într-adevăr un complex de inferioritate al disciplinei și al apărătorilor acesteia, o necesitate arzătoare de a justifica existența benzii desenate
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
schemă, oare nu exista posibilitatea ca tocmai blamata și odioasa proprietate privată apărută dintr-un "moft" să fi determinat și progresul bietelor forțe de producție rudimentare? 299 Ibid., p. 17. 300 Ibid., pp. 18-22. 301 Ibid., pp. 36-38. Legendele, în accepțiunea lui Ke, ar fi mituri debarasate de elementele primitive absurde, în care personajele mitice evoluează, căpătând un caracter uman, dar și elemente raționale într-o structură logică, odată cu "trecerea lumii la o etapă mai avansată a dezvoltării sale". 302 În
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
este ideograma și care se plasează la limita indicibilului, necesitând o decriptare îndelungată și delicată, în calitatea ei de "obiect fantasmatic și racursi semantic insolent". Bernard Toussaint, op. cit., p. 81. 573 Ibid, p. xv. Wright utilizează sintagma "formule narative" în accepțiunea lui John Cawelti, care le consideră "moduri în care stereotipuri și teme culturale specifice sunt întrupate în povestiri arhetipale universale". Ele sunt "construcții istorice prin care valorile și asumpțiile schimbătoare devin bunuri de masă", cele cu succes la public dăinuind
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
urmărește un scop care devine o călăuză a întregii atitudini a contravenientului. c). Contravenția și infracțiunea Potrivit art. 17, al.1 din Codul penal, „infracțiunea este fapta care prezintă pericol social, săvârșită cu vinovăție și prevăzută de legea penală“. În accepțiunea cea mai generală, infracțiunea, ca și contravenția, este o faptă a omului, un act de conduită exterioară a acestuia, interzis de lege sub o sancțiune specifică, care este pedeapsa. Deci, contravenția și infracțiunea sunt fapte ilicite comise cu vinovăție, care
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
islazurile erau folosite și ele în comun, iar exploatarea pădurilor se făcea tot în comun. Formele de activități de grup menționate mai înainte pot fi considerate drept "cooperație neformală"1. 1. 1. Agricultura asociativă concepte și definiții Mișcarea cooperatistă în accepțiunea sa modernă poate fi considerată un produs al organizării capitaliste a societății, "care oferea toate elementele unei dezvoltări nestânjenite: regimul economic și juridic modern, libertatea muncii și asociației"2. Tipurile formale de societăți cooperatiste au început să apară pe parcursul secolului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
sau foști membri ai Adunării Parlamentare. III.4.6. Valorile europene din preambulul statutului C.E. Trebuie analizate valorile europene, valorile spirituale și morale care formează patrimoniul comun al popoarelor europene, la care se referă preambulul Statutului C.E. Trebuie pornit de la accepțiunea conceptului de „valoare”. Filosofia clasică face distincție între definiția obiectivă și definiția subiectivă a conceptului. Din punct de vedere obiectiv, valoarea este natura lucrurilor, constând în faptul că lucrurile merită mai multă sau mai puțină apreciere, în măsura în care corespund mai mult
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
liber al capitalurilor este însă rezervat mișcărilor transfrontiera de fonduri legate de efectuarea de investiții externe directe și de repatrierea profiturilor sau a sumelor rezultate din lichidarea unei investiții anterioare. III.12.4.5. Libera circulație a persoanelor Într-o accepțiune strict legată de obiectivele pieței interne unice, libertatea de mișcare a persoanelor are în vedere calitatea acestora de generatori ai unui factor de producție esențial: munca. Eliminarea restricțiilor în calea liberei circulații a acestui factor nu putea avea loc în
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
și activității umane. Astfel în prezent se vorbește curent de management agrar, management în construcții, management bancar, financiar, al asigurărilor, educațional, etc., managementul afirmându-se în toate domeniile economice și sociale. Se conturează astfel multiple dimensiuni și, prin urmare, multe accepțiuni ale conceptului de management care, cel mai adesea, se completează unele pe altele. Una din aceste dimensiuni este și cea vizată de domeniul sportiv, mai ales în condițiile în care sportul reprezintă azi o sursă de venit care atrage diversele
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
notă mai mare decât ar fi meritat, am considerat că avem de-a face cu un caz de neconcordanță negativă, cantitatea contând mai mult decât calitatea. În cazul în care cantitatea, respectiv nota, și calitatea, cunoștințele, sunt direct proporționale în accepțiunea elevilor, variația uneia implicând necesitatea variației și celeilalte, am considerat că putem vorbi de concordanță. Credem că specific vârstei subiecților, adică perioadei preadolescenței ar fi dorirea predominanței concordanței între calitatea cunoștințelor și notă dar și neconcordanța pozitivă. Procentele obținute pentru
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
modern al cuvântului nu e în societățile primitive și în cele teocratice decât averea mobiliară; cea imobilă era privită în totalitatea ei ca bun public al ginții, deci a reprezentațiunii supreme a ginții, a Domnului. Cu toate acestea, înlăuntrul acestei accepțiuni, nu juridice, ci politice, proprietatea imobilului exista în mod latent; se făceau vânzări, cumpărări, cesiuni, moșteniri, procese pentru hotărnicie etc. etc. O analogie a acestui soi de proprietate latentă au fost la noi bunurile încărcate cu embatic. Dacă embaticul, adecă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
justificată intervenția instanței supreme în scopul preîntâmpinării unei jurisprudențe neunitare este necesar ca respectiva chestiune de drept să releve aspecte dificile și controversate de interpretare, date de neclaritatea normei, de caracterul incomplet al acesteia, susceptibil de mai multe sensuri ori accepțiuni deopotrivă de justificate față de imprecizia redactării textului legal. ... 84. De asemenea, jurisprudența consolidată, timp de peste un deceniu, în legătură cu această condiție de admisibilitate a statuat constant că în sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu procedura
DECIZIA nr. 245 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300365]
-
alte sunete care ar putea tulbura mersul experienței. Pentru o cercetare precisă a Iocalizării auditive a obiectelor în spațiu se utilizează aparate adecvate numite perimetre acustice sau colivii acustice. 6. Percepția timpului Termenul de "percepția timpului" este utilizat și în accepțiune generală, cuprinzând atât percepția duratelor scurte cât și aprecierea duratelor mai lungi. Studiul experimental al percepției timpului necesită delimitarea unor variabile dependente și independente. Obișnuit percepția sau aprecierea duratei este variabila dependentă și se experimentează variația acestei percepții sau evaluări
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
a experienței anterioare. Memoria implicită se relevă atunci când experiențele precedente facilitează performanța la o sarcină care nu necesită reamintirea conștientă sau intenționată a acestor experiențe" . Prima a mai fost numită conștientă, directă, voluntară, a doua inconștientă, indirectă, involuntară. Aceasta este accepțiunea pc care o consacră și dicționarele recente de psihologie. "Memoria explicită este memoria conștientă, memoria unui material de care cineva este conștient. Memoria implicită este memoria inconștientă, memoria unui material de care cineva nu este conștient". Dacă până prin anii '60
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
2007. 2. Roșca, Alexandru, Metodologie și tehnici experimentale, Ed. Științifică, București, 1971. Capitolul IV Invățarea Obiectiv: Însușirea aspectelor ce privesc abordarea experimentală a învățării. 1. Condiționarea clasică 2. Condiționarea instrumentală 3. Învățarea perceptivă 4. Învățarea senzorio-motorie 5. Învățarea verbală În accepțiunea cea mai largă prin învățare înțelegem situația în care un organism, pus de mai multe ori în aceeași situație își modifică conduita în mod sistematic și relativ durabil. Din perspectivă psihologică învățarea reprezintă orice achiziție a organismului ca urmare a
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
I la clasa a IV-a, în schimb crește proporția celor care preferă povestirea despre firul de mătase. 2.3. Trebuința de performanță Această trebuință de performanță sau motivația de performanță am putea să o definim, ținând seamă de diferitele accepțiuni ale noțiunii, ca tendința de a efectua ceva, mai exact, de a face tot ceea ce stă în putință sau de a obține o performanță cât mai bună. Experiențe mai numeroase în această direcție a făcut D. C. McClelland și grupul
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
să aibă loc încă o dată, situând-o între oricare două grade de probabilitate ce pot fi numite.“ „Zi pe românește...“, am protestat. „Pe scurt, se propune pentru prima (și singura oară) în istoria matematicii o formulă științifică a succesului: în accepțiunea lui Bayes, succesul este egal cu raportul dintre numărul de încercări reușite și-eșuate. Teorema probabilității determină algebric intervalul, periodicitatea și-oportunitatea succesului. Și mai simplu spus, aplicată corect, ea permite unei persoane, unui grup sau unei instituții să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
lung și destinat în exclusivitate unui anumit client. Tipologia depozitelor poate fi analizată și din perspectiva altor criterii decât cele prezentate. Pot fi considerate, de exemplu, tipul constructiv, gradul de automatizare și mecanizare, amenajarea interioară a depozitelor etc. în plus, accepțiunea conceptului de depozit se poate extinde, în afară de spațiile de depozitare fixe, firmele pot considera și "depozitele mobile", respectiv stocarea în tranzit. Mijloacele de transport devin spații de stocare pentru produsele livrate clienților, pe durata deplasării. Importanța acestor "depozite mobile" sporește
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
sensul prin ceremonialul pe cât de sofisticat pe atât de capricios și efemer al interpretării, literatura se cere practic (re-)inventată pentru uzul fiecărei generații.” Urmărind sensurile istorice ale cuvântului literatură, Robert Escarpit în volumul Literar și social identifică mai multe accepțiuni ale termenului: știință în general (sec. XVI); cultura literatului (sec. XVIII); comunitatea oamenilor de litere, lumea literară (sec. XVIII); carieră literară; industria literară; arta expresiei intelectuale (sec. XVIII); arta de a scrie opere cu o valoare durabilă; arta de a
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
înțeles în dinamica lui de producere ca o sumă de factori ce îl fac cu putință, ca "incluziunea textului în contextul său specific"10, cuprinzând atât sistemul de producere al ansamblului de texte, cât și acest ansamblu în sine. Această accepțiune transformă limbajul într-o practică socială 11, ceea ce implică faptul că discursul este o parte constitutivă societății și chiar un proces social ce depinde de alți factori din societate. Pornind de la delimitarea perspectivelor asupra discursului, lucrarea se va plasa îndeosebi
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
citează sau este citat, ironizează sau este ironizat, comentează sau este comentat. Fiecare gen de discurs își constituie o modalitate proprie de administrare a multiplicității relațiilor interdiscursive cu ansamblul potențial nelimitat al discursurilor din cadrul aceluiași gen. Discursul transgresează, în această accepțiune, granițele tradiționale de înțelegere ca eveniment comunicativ, fiind plasat într-o situație enunțiativă care se constituie ca un loc social. Discursul capătă proprietăți structurale constitutive, derivate din condițiile specifice de producere. Spre exemplu, discursul politic capătă determinanți precum ambiguitatea intenționată
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
mass-media. O astfel de delimitare este una vagă, întrucât pe canalele media se află și alte forme discursive, precum discursul publicitar sau discursul politic. În alte analize, discursul jurnalistic este tratat ca o sumă a unor genuri determinate. În această accepțiune, se pornește de la constatarea că orice tip de discurs se actualizează printr-un gen, iar discursul jurnalistic este indicat, oarecum ostensiv, printr-un corp vast, dar totuși limitat și variabil, de genuri specifice, precum: interviu, reportaj, dezbatere 43. Fiecare gen
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
fluidă, fluctuând considerabil în funcție de spațiul cultural. Liberalii clasici identificau spațiul privat ca loc al libertății de acțiune individuală. Sfera privată își extindea granițele maximal, fiind limitată doar de necesitatea existenței unei libertăți individuale similare a celorlalți. Statul este, în această accepțiune, unul minimal, responsabil de asigurarea ordinii sociale și de respectarea drepturilor individuale. Cele două sfere nu erau privite ca intrând în contradicție. Societatea era un tot armonios, metafora "mâinii invizibile" care ar guverna comunitatea, aparținând lui Adam Smith, fiind extrem de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Determinarea sensului manipulării se va face atât prin fixarea notelor sale specifice, cât și prin delimitarea de celelalte concepte care subîntind câmpul influenței: persuasiunea și convingerea. Etimologic, conceptul de manipulare trimite la acțiunea de a mânui, de a manevra. Această accepțiune a parcurs în istoria sa mai multe înțelesuri 97. În prima jumătate a secolului al XVIII-lea, termenul era folosit pentru a desemna modul în care aurul și argintul erau extrase din pământ. În a doua jumătate a secolului al
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
lucrul cu ideile. Din 1864, într-un text de Carlyle, apare conceptul de manipulare politică, care trimite la un sens peiorativ, constituit prin asociere cu minciuna și înșelătoria. Această complexitate a termenului apare și în definițiile contemporane. Dicționarul Enciclopedic asumă accepțiunea conform căreia "manipularea este o acțiune de influențare, printr-un ansamblu de mijloace (presă, radio, televiziune) prin care, fără a se apela la constrângeri, se impun persoanelor (grupurilor) anumite comportamente, cultivându-se impresia că acțiunea este în concordanță cu propriile
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]