67,606 matches
-
plătite asemenea de el. Cadastrul ar fi să contribuie numai la o repartiție echitabilă a sumei, nu însă la o sporire a ei. Lucrul se pare atât de elementar încît e greu de înțeles cum cineva nu l-ar înțelege. Accize și patente nu plătește cârciumarul, ci acela ce produce băuturile. Venitul tutunurilor nu l-o fi plătind doar directorul, funcționarii și agenții; din contra, ei iau cu toții; ci consumatorul și producătorul. Îndemnăm pe confrați să nu se facă cumva jertfa
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cu seamă în părțile sale de miază-noapte țara e populată de mulți evrei; fiece orășel, fiece sat, fiece localitate, oricât de mică, are câteva familii evreiești. Toți se ocupă cu speculația și cu negoțul; ei țin cârciumele, iau în licitație accizele și în arendă ogoarele, deși nu se ocupă mult cu agricultura. Arenda ogoarelor servă mai cu seamă ca pretext pentru a putea specula cu grâne, rachiu și lână. Asta o fac cei mici ca și cei mari. Cei mici sunt
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
materii prime, vremea nefavorabilă, cu impact direct asupra recoltelor agricole, dar și pentru că a existat o Întârziere a implementării reformelor, iar absorbția fondurilor europene a rămas tot la un ritm scăzut. În urma măsurilor luate, pentru 2011 veniturile din TVA și accize au fost peste așteptări, În timp ce veniturile nefiscale nu s-au ridicat la valoarea estimărilor făcute. În acest context, guvernul și-a menținut angajamentul de reducere pentru anul 2012 a deficitului bugetului general consolidat la sub 3% cea ce s-a
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
pe piață - și care vor mai apărea cu siguranță sunt jucători regionali care vor intra într-o proporție covârșitoare pe segmentul berilor populare (Negrea, 2004a). În luna august, Guvernul a decis să reducă, începînd cu data de 1 ianuarie 2005, acciza la micii producători (cu o capacitate de până la 200.000 hectolitri) de la 0,5 euro/hectolitru la 0,38 euro/hectolitru (față de 0,6 euro/hectolitru cât plătesc marii producători). Reprezentanții patronatului au solicitat micșorarea accizelor și la unitățile cu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de 1 ianuarie 2005, acciza la micii producători (cu o capacitate de până la 200.000 hectolitri) de la 0,5 euro/hectolitru la 0,38 euro/hectolitru (față de 0,6 euro/hectolitru cât plătesc marii producători). Reprezentanții patronatului au solicitat micșorarea accizelor și la unitățile cu o capacitate de până la 400.000 hectolitri care dețin fabrici de malț, susținând că producerea malțului necesită contractarea unor credite considerabile pentru asigurarea și stocarea orzului, care îngreunează activitatea producătorilor autohtoni. Valoric, piața a atins în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de litri în 2005, ceea ce reprezintă aproximativ 0,1% din piața totală de vodcă din România. Tudor Furir estimează că piața băuturilor spirtoase va avea o evoluție interesantă în următorii ani. Acest lucru se datorează dispariției taxelor vamale în 2007, acciza urmând să se situeze la o valoare de aproximativ 550 euro/HPA (hectolitru de alcool pur). Astfel, „acest lucru va conduce la micșorarea diferenței actuale de preț dintre produsele de import și cele premium locale. De asemenea, consumatorul român va
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
spre branduri cunoscute, cu notorietate mare. Eu estimez că până în 2010 volumul băuturilor alcoolice importate se va tripla, ajungând să dețină o cotă de 7-10% din totalul pieței de spiritoase” (Furir, 2005). Alți autori, însă, sunt de părere că majorarea accizei va avea un efect negativ asupra industriei, estimările fiind că, până în 2007, doar câțiva zeci de jucători autohtoni mari și mijlocii vor rezista pe piață (Negrea, 2005). Ceea ce se va întâmpla este că din anul 2007 cazanele improprii obținerii țuicii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
diferă de la marcă la marcă, astfel că singura soluție, observă Vlad Macovei, rămâne „captarea consumatorilor cu o promovare agresivă și de efect” (Macovei, Rogozanu, 2002). În ciuda faptului că piața spirtoaselor a înregistrat în anul 2004 un puternic recul din cauza creșterii accizelor, unii producători au reușit să își consolideze brandurile atât din punct de vedere valoric, cât și al volumului produs. De exemplu, compania Prodal ’94, producătorul mărcii de vodcă Stalinskaya, al brandy-ului Fancy și al ginului Wembley, afirmă că și-
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
produs. De exemplu, compania Prodal ’94, producătorul mărcii de vodcă Stalinskaya, al brandy-ului Fancy și al ginului Wembley, afirmă că și-a consolidat poziția principalelor branduri anul trecut și și-a menținut constante vânzările, în pofida influențelor negative ale măririi accizei la băuturile spirtoase (Mihail, cf. Negrea, 2005). Astfel, grupul Prodal ’94, din care mai fac parte și societățile Granddies și Bere Spirt Drobeta-Turnu Severin, cu aceiași acționari, a avut anul trecut o cifră de afaceri de 40 de milioane de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
sunt statele de azi, Însă ca și În cazul silviculturii din acea vreme, tehnicile de impozitare și sfera lor de acțiune lăsau mult de dorit. Franța absolutistă a secolului al XVII-lea este un exemplu elocvent. Erau preferate taxele indirecte - accizele pe sare și tutun, taxa de drum, redevențele și vânzarea de funcții și titluri - care erau ușor de administrat și necesitau foarte puține (sau chiar deloc) informații despre terenuri și venituri. Faptul că nobilimea și clerul nu plăteau impozite Însemna
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
centimetri: respectivul e prefect”. Proprietatea funciară: practicile locale și simplificarea fiscală Veniturile statului modern timpuriu proveneau În primul rând din taxele pe comerț și pe pământ, acestea fiind principalele surse de bogăție. În cazul comerțului, era vorba de impunerea unor accize, taxe de drum și de piață, taxe pentru licențe și tarife. În ceea ce privește proprietatea funciară, acest lucru Însemna că fiecare teren impozabil era atribuit unui individ sau unei instituții care avea Îndatorirea de a plăti taxa corespunzătoare. Pe cât de simplă pare
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ale partidului liberal. Ministrul de Finanțe, Emil Costinescu, este o autoritate În materie. Pe timpul lui Ion C. Brătianu a fost vreme de opt ani raportor al Camerei Deputaților pentru bugetul de stat. Acum a prezentat legea, foarte importantă, pentru abrogarea accizelor care din punct de vedere financiar și administrativ va fi un mare progres și un și mai mare câștig. Vasile Lascăr ca ministru de Interne este absolut remarcabil, până și Opoziția s-a văzut silită să-i recunoască meritele. Starea
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
operațiile de digitizare a datelor de tip text. În scop comercial, ea se folosește pe scară largă în magazine, la citirea codurilor de bare de pe diferite produse. Astfel, se obțin informații cu privire la denumire, preț, raion de vânzare, taxele aferente (TVA, accize etc.), termen de valabilitate, producător etc. Dacă la aceste informații se adaugă data vânzării, casa și vânzătorul, precum și cumpărătorul, atunci se obține o imagine completă privind actul de vânzare-cumpărare. Toate aceste informații se transferă serverului central pentru înregistrare contabilă, pentru
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
s-a aflat acest oraș până în prezent au fost defavorabile, totuși progresează pe zi ce merge"933. În aceste condiții, "la anul 1880 s-au sporit veniturile comunale cu 4 000 lei; la licitația ținută pentru darea în antrepriză a accizelor comunale pentru anul 1881, s-a obținut un spor de peste 5 000 lei anual"934. Datorită creșterii nivelului veniturilor încasate la bugetul orașului "s-au înființat școlele (...) s-au creat și întreținut strade, s-a dat un agiutoriu pentru repararea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
găsesc și eu în noianul acesta de melancolie aproape suicidară, un subiect care să mă înveselească. Țuica și vinul, ar face probabil ceva în privința asta, dar după părerea și punga mea, au un cusur insurmontabil, costă bani, și de când cu accizele acestea care cresc mereu, precum Făt Frumos din poveste, prefer să mă uit doar la reclamele barurilor. De fapt poate și din această cauză, am ajuns cu timpul un cititor profesionist, (deocamdată acționând voluntar), al citirii oricăror anunțuri și reclame
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
unui magazin de băuturi închis, s-au ivit trei puradei negri. Eu sunt - ei bine, eu sunt marea lor speranță, dar par mult prea triști ca să mai vină să-mi ceară ceva. Beau o gură din sticla mea scutită de accize. E trecut de miezul nopții, momentul meu preferat. Doamne, cum mai urăsc filmul ăsta. Și nu-i decât începutul. M-am uitat după un taxi, dar n-am văzut nici unul. Eram pe First Avenue, nu pe Second, și First e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Salvările acestui oraș sunt dotate cu aparate de taxat. Cam așa arată locul cu care am de-a face. Simt cum o altă durere își croiește drum spre găvanele ochilor mei. Salutare și bun venit. Îmi beau whiskyul scutit de accize din paharul pentru periuța de dinți și sunt atent să văd dacă mai aud zgomote. Diminețile sunt cele mai rele. Dimineața asta e încă și mai rea. Am auzit fugile interpretate de calculatoare, improvizații muzicale japoneze, bigbangdonguri. Oare ce-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
văzuse o altă fotografie, o Lenora travestită în văluri de mireasă, galeșă și promițătoare, la brațul unui locotenent oacheș și frumușel, cu pinteni și brandenburguri. Evenimentul nu mirase pe nimeni în mica garnizoană mizileană, unde tatăl ei era șef de accize, post modest, dar rentabil și onorabil, pe care strălucitoarea Lenora, de pe atunci nelipsită de la baluri, pick-nick-uvi și cavalcade, îl înălțase în rang. Amănuntele astea erau date de Lina în zilele când, așezând cu levănțică și sulfină rufele în șifonier, dezvăluia
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Îmi căzuse scrumul pe blana canișului. Săracul... Ce sărac? Nu vezi ce frumos arde ?! Discutam despre societate... Mda. Cum spuneam și mai anterior câinelui, societatea noastră prosperă în siktir. Dar...s-au dublat taxele ! S-a triplat siktirul ! Au crescut accizele... Și, în consens, siktirul. Evoluăm, creștem, ne dezvoltăm,ne... Și nu vă deranjează chiar nimica nimicuța ? Concurența, domnule! Concurența mă calcă pe nervi. Și știi de 119 ce ? A crescut numărul siktirelor pe cap de locuitor mai ceva ca partidele
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
au fost transformate în magazine și în restaurante de către o societate imobiliară privată, sub supravegherea arhitecților de la Bâtiments de France. Ele au fost construite la începutul secolului al XIX-lea în afara granițelor de atunci ale Parisului, pentru a evita plata accizelor. Primul deschis a fost, la sfîrșitul lui 1998, un magazin Nicolas, cuplat cu un bar cu vinuri. Nu se poate închipui un omagiu mai potrivit adus trecutului. Societatea care administrează spațiul veghează ca toate afacerile să se înscrie în jurul a
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
României. Zonele libere sunt suprafețe din teritoriul țării, precis delimitate și împrejmuite, în care orice persoană fizică sau juridică, română sau străină, poate desfășura o serie de activități economice, pentru care sunt scutite de plata taxei pe valoarea adăugată, a accizelor și a impozitului pe profit. Scopul pentru care se instituie zonele libere este promovarea schimburilor internaționale și atragerea de capital străin pentru creșterea eficienței resurselor economice naționale și folosirea forței de muncă autohtone. Înființarea și delimitarea zonelor libere, precum și aprobarea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
oleaginoase, ca în prezent. Un efect imediat al culturilor de plante oleaginoase este înlocuirea combustibililor petrolieri consumați în mediul rural cu biocombustibili obținuți local, efectul fiind, în primul rând, cel economic; biocombustibilii obținuți în cadrul gospodăriei nu mai primesc taxe, impozite, accize, nu mai depind de fluctuațiile pieței sau de interesele companiilor petroliere. Aplicând grila-test din caseta 32 la cazul obținerii biocombustibililor tip auto, ies imediat în evidență marile avantaje ale acestei filiere față de cea petrol-motorină (benzină), și anume: - se pun în
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
transformă în alimente? - oscilațiile prețului combustibililor petrolieri de pe piața mondială pot aduce prețul biocombustibililor sub nivelul costurilor de producție. În acest caz, statul trebuie să intervină cu subsidii? - cât vor rezista finanțiștii din România până a nu aplica taxe, impozite, accize biocombustibililor, similar produselor petroliere, descurajând astfel producția de biomasă energetică? Răspunsurile la cele trei întrebări formulate anterior trebuie date nu numai conform logicii din formulare, dar și realității: două milioane de hectare de teren arabil nu produc nimic, iar din considerente
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
zicea și el mai departe. — Ce bei, cumetre ? îl întrebă, așezându-se la masa lui. — O băutură de-asta nouă, gin, un fel de votcă mai înecăcioasă. — Țuică n-au ? — N-au avut de unde să aducă. Zice că e de la acciză. Ce-o mai fi și aia... Petrache oftă, cu buzele uscate. Îi rămăseseră așa de la murături. Atunci eu o să-mi iau o bere, zise. Ce fel de revoluție o fi fost, dacă nici țuică nu mai avem... — Nu-i mare
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
achiziționate intracomunitar din state membre ale UE. d. În domeniul măsurilor speciale de urmărire a circulației produselor accizabile S-a dispus introducerea obligației agenților economici care comercializează sau intenționează să comercializeze angro produse energetice (uleiuri minerale), pentru care se datorează accize, de a se înregistra la autoritatea fiscală teritorială, care să permită urmărirea activității desfășurate de aceștia. e. Referitor la Codul de procedură fiscală Pentru a stimula corectarea declarațiilor recapitulative din inițiativa contribuabilului, s a dispus reducerea cu 50% a amenzii
Problematica cadrului legal în contextul crizei economico-financiare actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]