7,201 matches
-
test of sphericity (verificăm adecvarea variabilelor pentru analiza factorială - condiția 2, metodele 2și 3), Reproduced (verificăm adecvarea modelului factorial teoretic la modelul empiric; altfel spus, cît de bine sînt reprezentate variabilele noastre de numărul de factori extrași) și Anti-image (verificăm adecvarea fiecărui item pentru analiza factorială, condiția 2, metoda 3), apoi clic Continue. Activăm butonul Extraction. În cîmpul Method sînt prezentate diferite metode de extragere a factorilor, cele mai des utilizate fiind analiza în componente principale (Principal components analysis - PCA, opțiunea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
factorială (condiția 2, metoda 3). În tabelul Anti-image Matrices inspectăm jumătatea inferioară a tabelului, respectiv diagonala principală a cîmpului Anti-image Correlation; dacă pe această diagonală principală apar valori sub .50, atunci itemul căruia îi corespunde acea valoare are o slabă adecvare pentru modelul factorial și trebuie înlăturat (condiția 2, metoda 3). În cazul nostru, observăm că pentru itemul C1 coeficientul este .862, pentru C2 este .830 etc., iar, cu excepția itemului C8 (al cărui coeficient este .659), toți itemii au coeficienți de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
pentru modelul factorial și trebuie înlăturat (condiția 2, metoda 3). În cazul nostru, observăm că pentru itemul C1 coeficientul este .862, pentru C2 este .830 etc., iar, cu excepția itemului C8 (al cărui coeficient este .659), toți itemii au coeficienți de adecvare la modelul factorial de peste .70, adică foarte buni. Tabelul Communalities prezintă în coloana Extraction comunalitățile corespunzătoare fiecărei variabile după extragerea celor trei factori. Comunalitatea unei variabile (notată h2) este pătratul coeficientului de corelație multiplă dintre variabilă și factori (R2 din
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cap, dar șoferul n-a pățit nimic, distanța inferențială e minimă: în universul de opinii al oricărui vorbitor este de așteptat să preexiste o opinie ca " Atunci când mașina se rostogolește, e foarte probabil ca ocupanții să se accidenteze grav", deci adecvarea mesajului este asigurată (presupoziția asociată lui dar, AB este satisfăcută pragmatic fără nici un calcul inferențial, iar aserțiunea, A∩B, o contrazice, conform tiparului logico-semantic al conectorului). În schimb, în (1) A fost profesoară, dar a devenit una din cele
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
din punct de vedere sintactic și semantic pe care îl conferă - caracter adecvat exigențelor discursului mediatic. Acest caracter "deschis" al enunțului rezultant face diferența în raport cu structurile copulative corelative discutate mai sus, a căror utilizare este limitată la situațiile de evidentă adecvare obiectivă. Cu toate acestea, sporadic, dar și își transgresează vocația solitară și intră ad hoc în corelații, de multe ori deviante în raport cu norma: (41) Patriarhia a dezaprobat imediat gestul, vorbind nu doar despre încălcarea canoanelor, dar și despre influențarea negativă
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
suficient. Tocmai de aceea multe dintre omisiunile Întâlnite În lucrările scrise ale copiilor deficienți de auz În curs de demutizare pot fi considerate ca neconcretizări verbale ale gesturilor. Sunt deci omisiuni efectuate În lipsa găsirii operative a echivalentului verbal pentru gest. Adecvarea predării la complexitatea noțiunilor și la capacitățile de Învățare ale deficienților de auz se referă la ceea ce trebuie să știe profesorul Înainte de a le preda o noțiune. Învățarea școlară este o Învățare procesuală compusă dintr-o succesiune de faze. 1
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
muncă sau de creație), ci și de relația dintre intensitatea motivației și gradul de dificultate al sarcinii cu care se confruntă individul. Cu cât între mărimea intensității motivației și gradul de dificultate al sarcinii există o mai mare corespondență și adecvare, cu atât și eficiența activității va fi asigurată. În acest context, în psihologie a apărut ideea optimului motivațional, adică a unei intensități optime a motivației care să permită obținerea unor performanțe înalte sau cel puțin al celor scontate. De optimul
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
introducerea în fișa postului a unor responsabilități privind gestiunea riscului operațional; Cerințe de reconciliere și monitorizare a tranzacțiilor; Alinierea la cerințele regulatorii și legale; Documentarea controalelor și procedurilor; Cerințe de analiză periodică a riscului operațional la care este expus Grupul, adecvarea controalelor și procedurilor pentru a preveni riscurile identificate; Cerințe de raportare a pierderilor operaționale și propuneri de remediere a acestora; Dezvoltarea unor planuri contingente; Dezvoltarea și instruirea profesională; Stabilirea unor standarde de etică; Diminuarea riscului, inclusiv asigurarea împotriva acestuia, acolo
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
societățile bancare și celelalte societăți de credit, cu cambii și bilete la ordin. Normele BNR nr. 10 din 24 iunie 1996 privind lichiditatea valutară. Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 99 din 06.12.2006, privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului. Regulamentul nr. 1/2001 (modificat și completat deCircularele nr.21/ 2002 și nr.15/2004) privind organizarea șifuncționarea la Banca Națională a României a Centralei Incidentelor de Plăți. Regulamentul nr. 7/2005, pentru modificarea Regulamentul nr. 1/2001, privind organizarea și funcționarea
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
mai mare măsură, din consilierea părinților are de câștigat copilul. O dată ce percepția adulților din jur se adaptează realist la capacitățile copilului și la specificul afecțiunii și după ce părinții își ajustează așteptările de la copilul lor, acesta recuperează în primul rând emoțional (adecvarea contextelor duce la reducerea frustrării); ulterior, o dată cu structurarea mediului într-un mediu educativ specific pentru copiii cu autism (coordonată de specialist), copilul poate începe să învețe și să recupereze din achizițiile specifice vârstei sale. CE PUTEM FACE Noi oamenii obișnuiți
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
corectitudinea și coeziunea gramaticală, coerența discursivă, consistența logică). Conceptul de referențialitate trebuie să evidențieze acea parte a tezei, care afirmă că o construcție discursivă este un mediu al unei experiențe sau cunoașteri a lumii (prin analiza noțiunilor de referință, corespondență, adecvare; a valorilor alethice; a metaforei; a ficțiunii). Conceptul de performativitate trebuie să dea seamă de ultima parte a tezei: un discurs sau o producție discursivă este un mediator al unei acțiuni sociale (prin analiza actelor locuționare, ilocuționare, perlocuționare, a argumentării
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
numită și „conectivitate conceptuală”. Consistența logică a unei producții discursive este asumată ca o conectivitate logică, non-contradictorie a acesteia. În timpul enunțării, locutorul este atent (sau ar trebui să fie) ca secvența discursivă, pe care o produce, să prezintă compatibilitate sau adecvare intra-discursivă (coeziune, coerență, consistență); această situație poate fi surprinsă prin sintagma „intenționalitatea lingvistică” a locutorului. În capitolul al treilea investigăm conceptul de referențialitate, acea dimensiune a limbajului prin care acesta trimite la lumea extralingvistică sau, mai bine zis, prin
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
idee, să facă aluzie la o stare de lucruri, dar nicidecum să le cunoască. Asumăm poziția în care limbajul reflectă sau reprezintă lumea reală, chiar dacă într-o formă aproximativă, parțială sau „fuzzy”. În acest sens, putem vorbi de direcția de adecvare a limbajului la lume sau de corespondența construcției discursive cu stări ale lumii, aceasta constituind condiția necesară a cunoașterii teoretice, a adevărului. Adevărul nu mai este „tare”, el presupune grade de manifestare; Searle vorbește de enunțuri „aproximativ adevărate”, Popper de
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
reală utilizată de diverse persoane. Ca strategie performativă poate fi considerată și utilizarea din abundență a metaforei (metaforizarea) în construcțiile noastre discursive, deoarece limbajul metaforic este un excelent mijloc de seducție discursivă, și astfel de acțiune asupra celorlalți. Direcția de adecvare, la nivelul dimensiunii performative a discursivității, este a lumii la limbaj, în sensul că interlocutorul (și prin el lumea) este cel care trebuie să reacționeze adecvat la cele emise în secvența discursivă. Intenția locutorului, la acest nivel, este una practică
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
cel al corespondenței, orice construcție discursivă coerentă și chiar consistentă ar fi automat și adevărată. Or, o poveste poate fi un sistem coerent și consistent de enunțuri, dar asta nu înseamnă că acestea sunt și adevărate. 2.5. Direcția de adecvare semn - semn În enunțarea unei fraze, cu alte cuvinte în construcția unei secvențe discursive, noi plecăm de la un dat: lexicul sau vocabularul unei limbi și regulile de utilizare a acestuia în situațiile concrete de comunicare. Regulile gramaticale, adică reguli morfologice
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
cuvintelor în propoziții, a propozițiilor în fraze și a frazelor în discursuri, texte. În timpul enunțării, noi combinăm, conexăm enunțuri lingvistice mai mici în unități mai mari având o anumită intenție comunicativă. Această combinare sau conexare trebuie să prezinte o anumită adecvare sau compatibilitate între entitățile lingvistice, adică acea “caracteristică de distribuție a unei unități lingvistice de a accepta, în procesul combinării, legarea de una sau de alte unități, unitățile care permit legarea, apărând împreună (fiind deci co - ocurente), sunt compatibile.” (Bidu-Vrânceanu
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
adică acea “caracteristică de distribuție a unei unități lingvistice de a accepta, în procesul combinării, legarea de una sau de alte unități, unitățile care permit legarea, apărând împreună (fiind deci co - ocurente), sunt compatibile.” (Bidu-Vrânceanu, 1997:115). Deși termenul de adecvare este folosit de Searle pentru a desemna relația de potrivire sau ajustare dintre limbaj și lume (cf. Romedea, 1999:30), noi utilizăm termenul, aici, în sensul de compatibilitate intra-discursivă. Prin urmare, dacă din punct de vedere semantic avem o
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
este folosit de Searle pentru a desemna relația de potrivire sau ajustare dintre limbaj și lume (cf. Romedea, 1999:30), noi utilizăm termenul, aici, în sensul de compatibilitate intra-discursivă. Prin urmare, dacă din punct de vedere semantic avem o adecvare a limbajului la lume, pentru a o reprezenta, din perspectivă pragmatică avem, mai curând, o adecvare a lumii la limbaj, întrucât prin actele noastre de limbaj - în special prin actele ilocuționare și perlocuționare - noi căutăm să transformăm lumea. Din punct
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
cf. Romedea, 1999:30), noi utilizăm termenul, aici, în sensul de compatibilitate intra-discursivă. Prin urmare, dacă din punct de vedere semantic avem o adecvare a limbajului la lume, pentru a o reprezenta, din perspectivă pragmatică avem, mai curând, o adecvare a lumii la limbaj, întrucât prin actele noastre de limbaj - în special prin actele ilocuționare și perlocuționare - noi căutăm să transformăm lumea. Din punct de vedere sintactic, avem o adecvare a entităților lingvistice între ele, în primul rând, datorită cerinței
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
a o reprezenta, din perspectivă pragmatică avem, mai curând, o adecvare a lumii la limbaj, întrucât prin actele noastre de limbaj - în special prin actele ilocuționare și perlocuționare - noi căutăm să transformăm lumea. Din punct de vedere sintactic, avem o adecvare a entităților lingvistice între ele, în primul rând, datorită cerinței de corectitudine gramaticală, dar și intenției comunicative, adică cerinței ca adecvarea dintre cuvinte și enunțuri să răspundă realizării scopului pentru care au fost puse în joc. Astfel, deși intențiile comunicative
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
în special prin actele ilocuționare și perlocuționare - noi căutăm să transformăm lumea. Din punct de vedere sintactic, avem o adecvare a entităților lingvistice între ele, în primul rând, datorită cerinței de corectitudine gramaticală, dar și intenției comunicative, adică cerinței ca adecvarea dintre cuvinte și enunțuri să răspundă realizării scopului pentru care au fost puse în joc. Astfel, deși intențiile comunicative sunt diverse, putem vorbi, din perspectivă semantică, de o intenție teoretică sau cognitivă, adecvarea dintre entitățile lingvistice trebuie să reflecte relația
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
dar și intenției comunicative, adică cerinței ca adecvarea dintre cuvinte și enunțuri să răspundă realizării scopului pentru care au fost puse în joc. Astfel, deși intențiile comunicative sunt diverse, putem vorbi, din perspectivă semantică, de o intenție teoretică sau cognitivă, adecvarea dintre entitățile lingvistice trebuie să reflecte relația dintre concepte, și astfel relația dintre lucruri. Din perspectivă pragmatică, putem spune că avem o intenție acțională sau practică, adecvarea dintre unitățile discursive trebuind să răspundă eficienței intervenției discursive în acțiunea asupra celuilalt
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
sunt diverse, putem vorbi, din perspectivă semantică, de o intenție teoretică sau cognitivă, adecvarea dintre entitățile lingvistice trebuie să reflecte relația dintre concepte, și astfel relația dintre lucruri. Din perspectivă pragmatică, putem spune că avem o intenție acțională sau practică, adecvarea dintre unitățile discursive trebuind să răspundă eficienței intervenției discursive în acțiunea asupra celuilalt, și prin el asupra lumii. 2.6. Intenționalitatea “metalingvistică” a locutorului În timpul enunțării sau producerii unei secvențe discursive, putem spune - într-o abordare tridimensională a discursului - că
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
spună acesta și astfel pentru a putea comunica la un nivel satisfăcător cu el. Dar dacă receptorul este interesat mai mult decât atât, și anume de lucrurile și stările de lucruri la care se referă spusele locutorului, de corespondența sau adecvarea dintre acestea, cu alte cuvinte de valoarea de adevăr a enunțurilor, el trebuie să treacă, dincolo de sens, la referință. În acest sens, va spune Frege: “Năzuința spre adevăr este ceea ce ne îndeamnă întotdeauna să pătrundem de la sens la semnificație” (Gottlob
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
analogiei puse în joc, deși ea lasă loc unor multiple interpretări și prin extensie unei doze de indecizie, susținându-se, „împotriva epistemologiei neopozitiviste că, în științe, metaforele sunt implicate în elaborarea de concepte.” (Ducrot, 1996:381). 3. 5. Direcția de adecvare a limbajului la lume Ideea unor direcții de adecvare între limbaj și lume este propusă de Searle și Vanderveken. Astfel, pentru ei există patru direcții posibile de adecvare: a limbajului la lume; a lumii la limbaj, combinarea lor și inexistența
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]