10,786 matches
-
această realitate fiind deseori o sursă de conflict între părinți și copii. Deseori, mulți părinți își supraapreciază copiii, de altfel un lucru bun până la un anumit punct, și le impun acestora trasee educaționale și direcții profesionale la care ei nu aderă cu convingere sau pentru realizarea cărora vor face față cu greu, în mod penibil, cu eșecuri repetate sau rezultate mediocre, fapt care se va răsfrânge și asupra satisfacției și reușitei lor ulterioare în muncă. Lipsa de consens între părinți cu privire la
PARTENERIATUL SCOALA-FAMILIE ÎNTRE NECESITATE, PASIVITATE ŞI IMPLICARE. In: Arta de a fi părinte by Margareta Iulia Dima () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1411]
-
implică încrederea în capacitatea omului de a învăța să-și exercite spiritul de înțelegere mutuală. Educația sexuală constituie o componentă esențială a educației pentru viața de familie și viața socială. Sexualitatea nu poate fi înțeleasă în afara modelului socio-cultural la care aderă un individ sau o comunitate, ea este o componentă a acestui model și a modalității în care indivizii se înțeleg pe ei înșiși. Investigațiile întreprinse pe plan mondial cu privire la impactul educației asupra dezvoltării sociale vin să ne arate că este
FAMILIA, PRIM FACTOR AL EDUCAŢIEI COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]
-
Începe, fără a-l termina, și un serial memorialistic, Portrete 1914, menit să cuprindă galeria, zugrăvită critic, a oamenilor politici contemporani. În ordine biografică, Z. parcurge momente depresive, tensionate: moartea soției (1906), rănirea fiului său Lascăr în 1916, pe front. Aderând, în 1918, la facțiunea generalului Alexandru Averescu, participă la întemeierea Ligii Poporului și a oficiosului „Îndreptarea”, în care e prezent cu articole, poezii. Scoate și un supliment al acestuia, „Îndreptarea literară” (Iași, octombrie 1918), unde figurează ca director. Senator, apoi
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
nu, te pleznesc!”). Prin urmare, atunci când va apărea o „alternativă educațională” mai bine argumentată și mai convingătoare, copilul va abandona cu ușurință valorile impuse de familie. De exemplu, atunci când copilul va ajunge să cunoască viața „găștilor” din cartier, el va adera la ideile acestora pentru că acolo i se respectă punctul de vedere și beneficiază de o identitate proprie, distinctă. Pedeapsa are consecință directă dispariția comunicării. Atunci când un copil se teme să spună părinților ceea ce îl îngrijorează sau ceea ce îl preocupă din cauză că
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
dintre ministerele sociale, orientate spre promovarea unui model social european, și cele de finanțe, adepte ale celui american (Deacon, 2000, p. 152). Referindu-se la Grecia și Spania, J. Alber și G. Standing consideră că, după ce aceste două țări au aderat la Uniunea Europeană, principalul scop al politicii naționale a fost convergența socială cu Europa. Deși strategiile adoptate au încercat să ajungă din urmă celelalte țări, nu au fost adoptate măsuri de social dumping pentru sprijinirea competitivității economice (Alber, Standing, 2000, p.
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
prezent o idee „europeană” prin excelență, care s-a născut în sânul statelor membre ale Uniunii Europene și a devenit, în timp, unul dintre principiile de funcționare ale Uniunii și o condiție a reformei administrative pentru statele ce vor să adere. Marea majoritate a statelor europene au fost și sunt și în prezent state unitare, în care s-a impus în mod progresiv ideea că problemele locale pot fi mai bine administrate de unități descentralizate locale sau regionale. Astfel, reformele pe
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sprijină regimul. Însă între valorile promovate de un regim și cele împărtășite de populație trebuie să existe o anumită concordanță, altfel regimul își pierde legitimitatea. Astfel, se poate afirma că, între politicile promovate de un regim și valorile la care aderă majoritatea populației există o anumită concordanță necesară păstrării legitimității de respectivul regim. De aici rezultă importanța deosebită pe care o au valorile pentru legitimitate și procesul de legitimare în sine. Un mare număr de studii demonstrează existența unei relații între
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
spre ideea că ar fi poate de preferat ca În forma de până acum ce stipulează apartenența României la Tripla Alianță să nu survină nici o schimbare. Acest tratat de alianță Între Austro-Ungaria și România la care celelalte două puteri au aderat prin intermediul declarației de accesiune a cauzat câteva greutăți la vremea când s-a realizat aderarea României la Tripla Alianță, În 1883. Prin soluția convenită atunci pentru rezolvarea acestor greutăți, România era principial acoperită ca și când ar fi Încheiat un tratat de
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
text similar cu cel al vechiului tratat. La cererea Austro Ungariei, a fost introdusă cu această ocazie o clauză privind reînnoirea automată a tratatului din trei În trei ani, În lipsa denunțării sale de către una sau mai multe părți. Germania a aderat la tratatul prorogat, la 12/25 iulie 1902, iar Italia la 30 noiembrie/ 12 decembrie 1902 <ref id=59""> 59 35 anni, p. 438, nr. 392.</ref>. În relația cu Puterile Centrale, cel puțin până la consumarea Crizei Bosniace, România a
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
58-64. </ref>. Demersurile În favoarea recunoașterii independenței Înaintea Încheierii tratatului de pace nu au dus la rezultatul scontat, atât Carol I, cât și premierul Ion C. Brătianu fiind convinși că „pentru a ajunge la un compromis cu Rusia, Anglia și Puterile aderă la retrocedarea Basarabiei” <ref id="90">90 IRD, vol. II, partea II-a, doc. nr. 155, p. 270. </ref>. Speranțele Domnitorului În dobândirea unui suport diplomatic al patriei de origine, Germania, au fost practic spulberate de afirmația categorică a lui
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
botezul fiului Prințului Wilhelm, și, apoi, șederea la Viena au oferit prilejul favorabil discutării, cu monarhii celor două state, a termenilor viitoarei alianțe. Aceasta urma să se concretizeze prin perfectarea unui tratat bilateral, românoaustro-ungar, cu caracter defensiv, la care să adere și Germania, proiect discutat și amendat În convorbirile directe dintre I. C. Brătianu, Bismarck și Kálnoky din luna septembrie <ref id="158"> 158 Gh. Nicolae Căzan, Șerban Rădulescu-Zoner, România și Tripla Alianță, 1878-1914, București, 1979, p. 115-116; vezi și Gh. I.
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
Acestea sunt, de altfel, Împrejurările În care diplomația Puterilor Centrale a obținut din partea Regelui Carol I și a factorilor responsabili de la București o prelungire a alianței pe o perioadă de Încă trei ani, iar la solicitarea părții române Italia va adera și ea la tratatul româno-austro-ungar (mai 1888) <ref id="164"> 164 Ibidem.</ref>. Odată făcut public, În 1888, textul Tratatului existent Între Puterile Centrale, Regele Carol I a insistat pe lângă diplomația de la Wilhelmstrasse și cea de la Ballplatz ca Tratatul cu
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
ref id="168"> 168 Ibidem, doc. CI, p. 258-261; doc. CVIII, p. 270-271. </ref>. În cele din urmă, reînnoirea alianței s-a făcut sub forma unui nou tratat, aproape identic cu cel anterior, cu Austro-Ungaria (iulie 1892), la care au aderat Germania și Italia (noiembrie și, respectiv, decembrie același an) <ref id="169"> 169 V. Cristian, Politica externă..., În loc. cit., p. 277; apud T. Pavel, op. cit., vol. II, doc. XIII, p. 152-154. </ref>. Consecința imediată a reprezentat-o ameliorarea relațiilor cu
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
națională a românilor din Basarabia, Chișinău, 1997, p. 46-47. </ref>. Intensificarea politicii de deznaționalizare și asimilare În perioada guvernării lui Alexandru al III-lea (1881-1894) a Îngreunat o desfășurare mai amplă a mișcării naționale a românilor basarabeni. Mulți basarabeni au aderat la mișcarea revoluționară narodnicistă din Rusia, urmărind nu doar obiective de ordin social și economic, ci și scopuri de ordin național, nutrind speranța că prin intermediul participării la această mișcare puteau fi soluționate și problemele cu conotație națională ale românilor basarabeni
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
parte din boierimea basarabeană, coruptă de autocrație, devenise adeptă fermă a țarismului, neglijându-și obârșia și limba maternă. O altă grupare a nobilimii basarabene, În frunte cu V. Herța, P. Dicescu, P. Gore, T. Suruceanu, M. Feodosiu, D. Anghel, a aderat la mișcarea națională, dar se situa pe poziții moderate, respingând, așa cum era și firesc pentru această grupare, revendicările cu caracter social. Pledoariile lor erau, În special, de ordin cultural: permisiunea autorităților ruse de a utiliza limba română În instrucțiunea publică
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
El este de regulă minoideatic sau monotematic și persuasiv. Adesea acest tip de limbaj, la persoanele cu constituție emotivă sau ușor sugestibile, poate induce idei similare, devenind convingător și sfârșind ca printr-un proces de „inducție psihică sugestivă”, interlocutorul să „adere” la ideile bolnavului. Limbajul schizofrenicilor constituie o temă dintre cele mai dezbătute de specialiștii psihiatri sau psihopatologic (E. Kraepelin, J. Séglas, S. Piro, B. Calieri și L. Frighi, J. Bobon și G. Maccagnani, C. Enăchescu). La vremea sa E. Kraepelin
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
varietăți clinice se citează următoarele: delirul de posesiune, sinistroza consecutivă unor procese pentru accidente de muncă sau invalidități de război, ipohondriacii revendicatori, cenestopați, erotomanii, geloșii pasionali. 2) Idealiștii pasionali Această grupă cuprinde indivizi înclinați în a adopta sau în a adera la o credință, sau sectă, care să se transforme în convingere, dominând gândirea și comportamentul lor. Ei reprezintă acea categorie de bolnavi psihici care admit „adevăruri revelate”, „intuiții irecuzabile”, „certitudini supranaturale” etc. Din punct de vedere clinico-psihiatric se notează următoarele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
larg Casiodor (Monumenta Germaniae Historica, Auctorum Antiquissimorum, vol. XII, p. 242). De asemenea, o frumoasă mărturisire a acestuia (Epistula ad Parthenium, în Corpus scriptorum ecclesiasticorum latinorum, Viena, 1866; LXXII, p. 150): His quoniam laribus tenebamus în urbe Ravennae/ Hospes hians aderam nocte dieque tibi/ Quos mihi tu libros quae nomine doete sonabas. Ceea ce s-ar putea tălmăci astfel: „Locuitor al Ravenei/ vecin și oaspete fiindu-ți Parthenie/ Cărțile ale căror nume tu le rosteai/ cu înțelepciune, eu le sorbeam”. 24. Parthenius
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mai mult în opera lui Comenius decât claritatea și coerența demersurilor sale. Orice teoretician modern al curriculumului ar fi apreciat-o. Dar uimirea noastră crește când descoperim că gândirea comeniană a fost profund influențată de ciudata mișcare rozicruciană, la care aderase în tinerețe și pe care, după câte se pare, nu a abandonat-o niciodată. Ce eresuri nutrea această mișcare esențialmente religioasă? Acestea sunt întrebările fundamentale ale unui studiu de caz aparte, pe care îl expunem în continuare urmând riguros regulile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
făcută, „frații R.C.” s-au ascuns din nou. Au trecut în starea pe care o numeau Silentium post clamores - „Tăcerea după zgomot”. Au fost și doritori să intre în mișcare, dar au fost refuzați. Mai târziu însă, cei respinși au aderat la Francmasonerie și s-au răzbunat teribil pe „iluminați”. Robert Fludd și-a dorit o carieră de rozicrucian publicând două scrieri admirative: Apologia Compendiaria Fraternitatem de Rosea Cruce suspicionis et infamia maculis aspersam, veritas quasi Fluctibus abluens et obstergens (Succintă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
asupra puterii spiritului omenesc de a ajunge la revelația divină; francezului, în schimb, nu-i convenea deloc să fie luat drept „frate invizibil”. Și, într-adevăr, avea de ce. Când se întorsese, după război, la Paris, circula zvonul că Descartes a aderat la o malefică sectă din Boemia. Încă din 1632 parizienii erau terifiați de o așa-zisă „invazie a nevăzuților”. Într-o noapte apăruseră, pe mai multe clădiri din capitala Franței, afișe care anunțau prezența „celor treizeci și șase de Frați
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
vrăjitori” - și Naudé nu a făcut altceva decât să-l confirme. Astfel încât, când s-a întors la Paris, Descartes s-a pomenit într-un ocean de suspiciune. Ce făcuse el oare în timpul peregrinărilor sale prin Moravia, Boemia, Silezia? Nu cumva aderase la secta diabolică? Pentru a scăpa de grele bănuieli, Descartes a recurs la singura cale care îl putea salva: s-a arătat prietenilor din Paris pentru a demonstra că este „vizibil” (și deci că nu este rozicrucian)! E greu însă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
adăpost mai sigur. Nu avea chef să stârnească zvonuri noi stând prea mult de vorbă cu ghinionistul Comenius 11. A apucat doar să-l prevină „frățește” că nu are ce căuta în Franța lui Richelieu. Comenius știa. Dar el nu aderase la francmasoneria engleză care opunea, radical, Știința, Credinței. Rămăsese prizonierul ideii de a le concilia într-o Magna Unficatio. Și Comenius s-a grăbit să-i răspundă cancelarului Axel Oxenstierna, luând drumul Suediei, chiar dacă, între timp, Richelieu murise. S-a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
primul Mare Maestru al Marii Loje din Anglia, care se va considera „Loja-Mamă” a tuturor lojilor masonice născute mai târziu. Un moment apoteotic. S-a creat acum o jurisdicție care s-a extins asupra tuturor lojilor și confreriilor secrete care aderaseră la masonerie din întreaga lume. Eu cred că abia acum s-a încheiat agonia filosofiei pansofice din Consultatio catholica. Realizarea visului comenian fusese până în 1717 doar amânată din cauza vremurilor tulburi. Proiectul pansofic fusese fie ironizat, fie doar trecut sub tăcere
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
agonia filosofiei pansofice din Consultatio catholica. Realizarea visului comenian fusese până în 1717 doar amânată din cauza vremurilor tulburi. Proiectul pansofic fusese fie ironizat, fie doar trecut sub tăcere. Cred că, după dezastrul din 1656 de la Leszno, cei mai mulți rozicrucieni și frați boemieni aderaseră la Francmasonerie, fie în loji olandeze, fie în loji engleze. La acea dată, Francmasoneria speculativă nu era suficient de puternică și de unită pentru a putea adopta somptuosul program de reformă a lumii propus de Comenius, în centrul căruia situase
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]