15,776 matches
-
aici mi-e bine, asta mi-e patria și alta nu mai există", pentru români nu se aplică decât ca excepție. Pentru câteva din motivele enumerate mai sus, toți membrii familiei mele iubim și cinstim din suflet țara noastră de adopție, dar acest nobil sentiment încape bine în inima noastră alături de dragostea ce o purtăm și țării natale. Așa cum putem iubi doi părinți, putem iubi și două țări. Întotdeauna, la sărbatori, arborăm cu aleasă bucurie celele două steaguri. Ne îmbrăcăm în
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353453_a_354782]
-
de o parte îți lipsesc cei dragi de acasă, dar ajungi să lipsești și tu de la momentele importante din viața lor. Un moment pe care l-am conștientizat este momentul în care ajungi să-ți înmormîntezi părinții în locurile de adopție. Pentru mine a fost când tatăl meu, în loc să fie înmormântat în cimitirul din Grui din Săliștea Sibiului, lângă ai săi, și-a găsit locul de veci în cimitirul Mount Pleasant din Toronto, care a fost, în clipa morții sale neașteptate
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU MILENA MUNTEANU (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353452_a_354781]
-
surprinzător de pozitivă, emoțională chiar, la cartea mea „Departe de țara cu dor”. Ce șanse are un scriitor român care pleacă în exil? Depinde. Probabil că bariera de limbă va persista, pentru cei ce nu găndesc în limba țării de adopție. Întrebarea este dacă ai aceeași abilitate, dacă poți exprima nuanțele în aceeași măsură... Sigur că există întotdeauna opțiunea traducerii din limba maternă... sau chiar a scrisului numai în limba maternă, așa cum o fac mulți, adresându-te românului de acasă, sau
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU MILENA MUNTEANU (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353452_a_354781]
-
nepoții. Probabil că tânărul emigrant vrea să-și croiască o viața nouă (o altfel de viață?). Eu cred că emigrantul este prins între două forțe contradictorii. Pe de o parte, vrea să se integreze și să reușească în țara de adopție, pe de altă parte vrea să rămână ceea ce este. În Canada se înțelege acest lucru. Eu mă minunez cu ce generozitate finanțează Canada comunitățile diverse să-și continue limba și obiceiurile de acasă. Noul venit, cu cât are mai multă
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU MILENA MUNTEANU (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353452_a_354781]
-
amprenta pe imaginea țării natale în locul de exil”. Acest lucru pe care îl dezvoltă și sciitorul cărții de față, este de fapt caracteristica de bază a tuturor emigranților indiferent din ce colț îndepărtat de lume ar veni în țara de adopție. Este legea imigrantului confirmată de Paulo Coelho cu o sinceriate și nonșalanță puerilă, încântătoare: „Dacă, spunea acesta, suntem în exil, vrem să păstrăm cea mai neânsemnată amintire despre rădăcinile noastre, dacă suntem departe de persoana iubită, fiecare persoană de pe stradă
CONSTANTIN T. CIUBOTARU: AMERICA DIN SUFLETUL MEU de EUGENIA DUMITRIU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352765_a_354094]
-
ca mine dar asta nu ne îndepărta unul de altul. Prin intermediul acestui om am cunoscut-o pe soția mea Ana, care era vecină cu Nicolae, dar și bibliotecara comunală. În anul 1967 m-am căsătorit și am devenit coroneanț prin adopție, astfel am avut ocazia să cunosc pe mulți muncitori mineri din Coronini, căci un autobuz plin aducea muncitorii la mină și retur. Cei din Coronini nu erau numai mineri, ci aveau și alte diverse meserii legate de mină; lăcătuși, mecanici
MINERI DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353827_a_355156]
-
A desfășurat o bogată activitate de redactor, editor, gravor, traducător, tipograf, teolog, autor de Didahii și Proloage pentru viețile sfinților, episcop, mitropolit, ctitor de lăcașuri bisericești. A învățat bine limba română și a considerat Țara Românească drept țara lui de adopție pe care a iubit-o și pentru care și-a dat și viața. S-a nevoit să tipărească, înainte de toate, cărți în limba română atât de necesare pentru slujbele preoțești dar și credincioșilor laici. A înființat prima bibliotecă publică din
SFÂNTUL IERARH ANTIM IVIREANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1001 din 27 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352629_a_353958]
-
stațiuni montane sau marine. - Mi-aduc cu plăcere aminte de ele. Au fost perfecte cu toate micile imperfecțiuni ale relațiilor cu cei din jur. Dar care este întrebarea pe care o simt? - România, patria ta, a devenit și patria de adopție a soțului tău. De ce nu a-ți investit în locuri de muncă care să sporească bogăția și, de ce nu, a frumuseților acestei țări? - Imperfecțiunea perfectă a legislației. Nimeni nu-și investește beneficiile trudite în întreprinderi nesigure. - Și totuși politicienii așa
PERFECT IMPERFECT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354147_a_355476]
-
continuă și acum, la bătrânețe, să mă „provoace”. P.S. Scriitoare a fost din naștere, prin talent și vocație însă și-a dobândit statutul și locul în literatura română printr-o continuă și laborioasă trudă. „Ministresă” n-a fost decât prin „adopție matrimonială”, alesul d-sale fiind ministru de finanțe al României în două guverne interbelice, în 1937 și 1939 : Mircea Cancicov. Îndeajuns să fie condamnat la ani mulți de închisoare și să marcheze profund, prin legământ și destin, întreaga carieră a
SCRIITOAREA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354246_a_355575]
-
CARTEA LUI OCTAVIAN CURPAȘ - ÎNCĂRCATĂ DE PATOS ȘI DĂRUIRE Autor: Confluențe Românești Publicat în: Ediția nr. 316 din 12 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Autorul articolului: Violeta CRAIU Exilulte determină să cauți soluții salvatoare, să te adaptezi la țara de adopție, să te integrezi într-o nouă cultură, cu alte obiceiuri, să deprinzi o nouă limbă, fără a o uita pe cea cu care te-ai născut. Octavian Curpaș s-a născut în luna august, 1972, în Oradea, România. Scriitor, publicist
ÎNCĂRCATĂ DE PATOS ŞI DĂRUIRE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357178_a_358507]
-
în căutarea locului (țării) unde avea să se integreze și să spună că se simte: acasă. Așa s-au petrecut lucrurile - își încheie Nea Mitică istorisirea - Greu sau ușor, până la urmă fiecare și-a făcut un rost în țara de adopție(Ursu: „Deschid orice casă de bani!”). Familia și prietenii din țară sunt ancorați în trecut, un trecut istoric, în care spiritul național amestecat cu dragostea față de locurile strămoșești devin hrana lor zilnică, uneori chiar sub formă de umor negru. Cititorul
ÎNCĂRCATĂ DE PATOS ŞI DĂRUIRE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357178_a_358507]
-
Se cunoașteau aproape toți între ei, era o comunitate mică, pașnică, armonioasă și nu se putea ca o persoană care ajunge la Saint Gervais să treacă neobservată. O mână de români valoroși la poalele Alpilor Saint Gervais era orașul de adopție și pentru alte câteva familii de români. După venirea lui Dumitru Sinu deci, îl urmase și Cornel Crișan, cel care-l îndrumase spre acest loc. Soția lui Cornel era franțuzoaică, născută la Paris; îi dăruise cinci băieți frumoși, aveau o
ÎNTOARCEREA LA SAINT GERVAIS (CAPITOLUL XXII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357282_a_358611]
-
Nemeș, din localitatea Papiu Ilarian, dr. Zeno Millea, din Aiud, Mihai Lupu, cercetător științific din București, col. Nicolae Darabanț, din Brașov, au conferit momentului dimensiuni speciale. Frumoasa, memorabila întâlnire s-a încheiat cu cuvântul... poetic al talentatei oltence - clujeancă prin... adopție culturală - Titina Nica Țene, și cu momentul artistic prezentat de elevii iernuțeni Maria Alexandra Iagăr și Rareș Vlăduț Măcinică, care, îmbrăcați în splendidele costume populare ale locului, sub Tricolor, au interpretat Balada Oarbei de Mureș și cântece din folclorul mureșan
PENTRU TATA, STRIG PREZENT ŞI SĂRUT DRAPELUL , REPORTAJ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 597 din 19 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358090_a_359419]
-
buzele strânse, mama, cu pletele răsfirate pe umeri, cum purta pe vremuri, căuta nostalgică în depărtare, iar Maica Domnului își pleca tâmpla spre un prunc dezgolit, care îi prinsese cu degetele mânuței dolofane bărbia. Au toate acestea vreo legătură cu adopția mea? îl întrebasem pe tata atunci. Ai vrut să-mi găsești alți părinți în caz că?... Voiam să-l întreb de mult asta, nu știu de ce momentul mi se păruse potrivit, apoi îmi dădusem seama că nu era deloc așa. Deși imitasem
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
Pipi, sora ei mai mare, mamei, că dac-o fi, Doamne ferește!, să-ți pierzi bărbatul în război, eu îl cresc. Tata nu murise, se întorsese însă grav rănit, cu precare șanse de a se salva, poate că de aceea ideea adopției mele nu fusese abandonată. Și te-am mai chemat, își reluase uica Livi explicația, încrețindu-și fruntea, ca să te rog să renunți la moștenirea din partea mea. Sunt gata să ascult și ce pretenții ai ca să renunți la această moștenire. Cuvintele
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358606_a_359935]
-
dobândit noi accepțiuni lingvistice și interpretative. „Bine-credincios” nu se mai referă astăzi doar la sensul religios al cuvântului, ci poate fi interpretat și ca devotament față de cineva sau de ceva. În cazul de față ar putea fi o țară de adopție, în care românii au ales să se stabilească, să-și facă un rost și să înflorească alături de familiile lor. Iar credința acestora pornește din rădăcinile adânci ale celor șapte ani de acasă, transplantându-se apoi dintr-un bun simț și
OSPITALITATEA POPORULUI ROMÂN – CEL BINE-CREDINCIOS DE PRETUTINDENEA de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/344629_a_345958]
-
Tinerii sunt mai senini, mai detașați, au apucat alte vremuri, beneficiază de alte condiții mai bune, de o deschidere a modului de a gândi și a trăi, de libertate socială și interioară. Cu toții au parte de toleranță în țările de adopție, pentru că aici conviețuiesc și muncesc laolaltă oameni de pe tot mapamondul. Pe cale de consecință și posibilitățile nenumărate ale românilor de a se manifesta pe diverse planuri. Iar când îi întâlnești, după ce ajungi să-i cunoști mai bine și să-i vezi
OSPITALITATEA POPORULUI ROMÂN – CEL BINE-CREDINCIOS DE PRETUTINDENEA de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/344629_a_345958]
-
stabilit și în care s-au realizat. Iar acest lucru se poate vedea la biserică. Rugăciunile Crezul și Tatăl nostru se rostesc de către preot împreună cu credincioșii atât în limba română, cât și în limba engleză. Steagurile României și al țării de adopție stau de o parte și de alta a altarului, semn că până în cel mai profund loc al sufletului lor, credința acestor oameni și respectul lor față de România și de țara în care s-au stabilit este egal și simțit cu
OSPITALITATEA POPORULUI ROMÂN – CEL BINE-CREDINCIOS DE PRETUTINDENEA de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/344629_a_345958]
-
părinte și socotea că nimic în lume nu îți dă dreptul să renunți la copilul tău. Asta îl făcea dur iar relația cu acești oameni era una protocolară, atât cât era necesar pentru completarea actelor. Atunci când a fost martorul unei adopții, singura încheiată în decursul acestui timp, i-a umplut inima de bucurie. Spera din suflet ca micuța Maya să își recapete familia în care să crească normal, în liniște și fericire și să nu simtă ruperea prematură de o mamă
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360264_a_361593]
-
cazul în care nu doriți acest lucru, dar vreți să aveți această fetiță, din motivul pe care l-am înțeles la sosirea dumneavoastră, acela că nu aveți copii, atunci lucrurile se vor complica puțin, pentru că va trebui să urmăm procedura adopției... Dar poate e bine, mai întâi să citiți această scrisoare, să vorbiți cu tovarășa Maria Goia și de ce nu să o vedeți pe Maya. - Am vrea să începem cu sfârșitul, dacă sunteți amabil, nu-i așa Maria, și să o
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360264_a_361593]
-
și se pregăti pentru o nouă aventură a vieții sale. Părăsi țara și se întâlni cu sora sa geamănă pe pământ străin. Impactul a fost unul de mare luptă. Se confruntă cu lipsa de comunicare dintre ea și poporul de adopție, cu necunoașterea limbii și mai ales cu cel al găsirii unui loc de muncă. Ajunsă în Marele Ducat constată că modul cum era prezentat viitorul lor de către Maria și realitate era cu totul altul. Aceasta lucra pentru început ca muncitor
EPILOG de STAN VIRGIL în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360115_a_361444]
-
25 de reviste aflate sub egida “Asociației Române pentru Patrimoniu”. Din nefericire, după plecarea lui, în 2008, la puțin timp, revistele au dispărut și oamenii și-au văzut de treburile lor, risipiți, fiecare în orașul său în țara lui de adopție. Pentru că trebuie spus că Artur Silveștri a reușit o comuniune cu alte câteva zeci de reviste din diaspora românească. Acest lucru a reușit să mă facă foarte cunoscută în țară și peste hotare, în mediul virtual și nu numai. Exceptând
REALIZAT DE ANGELA BACIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359916_a_361245]
-
este poet și curiozitatea m-a făcut să-i urmăresc traiectoria vieții până astăzi. Argeșan de origine (născut la 21 mai 1933 în comuna Racovița, județul Argeș, cu liceul făcut la Câmpulung și Facultatea de filologie la Iași), ieșean prin adopție (secretar general de redacție la „Iașul literar”,redactor la „Convorbiri literare”, ajuns un mare poet al Iașului și un mare om de cultură.) Horia Zilieru s-a format ca poet în ambianța „Iașului literar”, debutând în 1959 cu placheta de
HORIA ZILIERU- UN „ORFEU ÎNDRGOSTIT” DE MAREA POEZIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359689_a_361018]
-
devii patriot într-adevăr doar atunci cînd ești departe de țara ta. NIG: Numesc America ,,Țara Copilului meu”. Cu siguranță, printre altele, dumnevoastră o numiți și ,,Țara nepoatei mele”... MMI: În primul rând, istoric vorbind, America este Țara mea de adopție, care mi-a întins brațele la greu și m-a făcut un luptător, și a transformat în realitate speranța ca viitorul copilului meu să fie unul însorit!... Sigur că este și Țara nepoțicii mele Genevieve, și a feciorului meu cel
TÊTE-À-TÊTE, NIG ȘI MIRCEA M IONESCU de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359679_a_361008]
-
prieteni americani, l-au ajutat să plece din țară. A ajuns în Londra, după ce Securitatea i-a aprobat plecarea din țară, iar acolo a lucrat 18 ani, mare parte perioadă ca profesor de engleză. (Foto Gazeta Nouă) În țara de adopție, profesorul Mihai Giuran a vorbit public deseori despre despre evenimentele care aveau loc în România comunistă a anilor ’70, mai scrie Gazeta Nouă.
La 86 de ani, un fost deținut persecutat de torționarul Ioan Ficior a donat 21.000 de euro pentru două incubatoare pentru nou-născuți () [Corola-blog/BlogPost/338731_a_340060]