2,152 matches
-
, comuna Copăcel, județul Bihor, datează din secolul XVIII(1745). Are hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Lucrările de istorie mai vechi afirmă că biserica de lemn din Bucuroaia s-ar fi construit în anul 1545. Că a existat de timpuriu biserică în
Biserica de lemn din Bucuroaia () [Corola-website/Science/319197_a_320526]
-
de degradare avansată a fost adusă în cimitirul Mănăstirii Curtea de Argeș, unde a fost restaurată. Inscripția din dosul ușii de intrare amintește numele meșterilor care au ostenit pentru ridicarea acestei bisericuțe, menționând totodată și anul edificării ei - 1788. Biserica are hramul ""Adormirea Maicii Domnului"". Alături de bisericile de lemn din Palanga, județul Vâlcea și din Drăganu-Olteni, județul Argeș, acestă biserică formează "Rezervația de arhitectură și artă bisericească" înființată în parcul Mănăstirii Curtea de Argeș.
Biserica de lemn din Podu Broșteni () [Corola-website/Science/319339_a_320668]
-
propice. Cele câteva icoane păstrate sunt edificatoare în acest sens: icoanele împărătești, probabil de la mijlocul secolului al XVIII-lea, cu bogat decor floral pe ramă și pe aureole, vădesc confluența aici a artei moldovenești cu aceea de la sudul munților. Icoana Adormirea Maicii Domnului, de factură bizantină, poate fi atribuită lui Simion zugravul ot Bălgrad. Lăcașul de cult are un plan dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală cu cinci laturi. Silueta sa se distinge prin armonia proporțiilor și prin accentuata înălțime a acoperișului
Biserica de lemn a Mănăstirii Lupșa () [Corola-website/Science/315678_a_317007]
-
a urmat cursurile Academiei Teologice din Cluj, pe care le-a finalizat la Blaj în 1947, unde a obținut licența în teologie. În aceleasi an s-a căsătorit cu învățătoarea Letiția Oltean. În data de 15 august 1947, de sărbatoarea Adormirii Maicii Domnului, a fost hirotonit preot de către episcopul Ioan Suciu, în capela "Fecioara Săracilor", din Pădurea Cărbunari, lângă Blaj. Timp de un an a activat ca preot paroh în satul Comori, județul Mureș. În octombrie 1948, odată cu interzicerea Bisericii Române
Grigore Dogaru () [Corola-website/Science/315782_a_317111]
-
Biserica de lemn din Grușetu se află în cătunul omonim din localitatea Costești, județul Vâlcea. Biserica poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului” și este antedatată de o inscripție din anul 7300, era bizantină, adică anii 1791-1792 de la nașterea lui Christos. Se distinge prin numeroase inscripții de pomenire, pictura murală de la 1843 de pe clopotnița de zid și pictura exterioară de la 1892
Biserica de lemn din Costești Grușetu () [Corola-website/Science/316503_a_317832]
-
alt egumen bistrițean. De la această refacere se păstrează pomelnicul, al cărui text a fost transcris și transmis posterității de către cercetătorul Aurel Sacerdoțeanu: "„Pomelnicul sfintei și dumnezeiești biserici din satul Costești, unde se numește cătunul Grușetu..., unde se prăznuiește sfântul hram Adormirea Sfintei Slăvitei Născătoare de Dumnezeu și pururi Fecioara Maria și Sfântul Marele Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință. Care, această sfântă biserică din temelie s-a zidit și s-a înălțat în zilele Mării Sale Domnul Nostru Io Alexandru Constantin Moruzi
Biserica de lemn din Costești Grușetu () [Corola-website/Science/316503_a_317832]
-
se află în cătunul Grămești din localitatea Pietreni, județul Vâlcea. Biserica poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului” și este datată de o inscripție din anul 7173, era bizantină, adică anii 1664 de la nașterea lui Christos. Ctitorie a unui arhiereu al țării, mitropolitul Ștefan I, biserica de lemn este una dintre puținele exemple asemănătoare păstrate, ridicate
Biserica de lemn din Grămești () [Corola-website/Science/316502_a_317831]
-
naștere al bisericii a fost însemnat peste intrarea în biserică, în limba slavonă, într-o frumoasă caligrafie chirilică: "„Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, acest sfânt hram dumnezeiesc s-a ridicat în slava și cinstea Adormirii Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, cu trudă de arhiepiscopul și mitropolitul Chir Ștefan. S-a zidit din temelie până la săvârșire în zilele lui Io Grigorie voievod, în anul 7173. Am scris eu, popa Stan”". Anul bizantin 7173 poate fi tradus
Biserica de lemn din Grămești () [Corola-website/Science/316502_a_317831]
-
534 romano-catolici (31,26%), 414 mozaici (24,23%), 411 ortodocși (24,06%), 180 evanghelici (luterani) (10,53%), 160 greco-catolici (9,36%) și 9 fără religie (liber-cugetători). Deoarece cea mai apropiată biserică ortodoxă era la o distanță de câțiva kilometri (Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani), între anii 1933-1938, la inițiativa preotului Mihail Sârbu și a directorului școlii din Ițcani-Gară, Mihail Șeltes (Scheltys), și pe cheltuiala credincioșilor din satul Aron Pumnul și a Mitropoliei Bucovinei (cu sediul la Cernăuți) a fost construită
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Ițcani () [Corola-website/Science/316615_a_317944]
-
Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Căușeni este un monument arhitectural construit în secolele XVII - XVIII. Este ctitorit de către domnitorul Moldovei Grigore Callimachi și mitropolitul Daniil al Proilaviei. Pictura datează din anul 1763 și este opera zugravilor Stanciul Radu și Voicul. Este un
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Căușeni () [Corola-website/Science/316616_a_317945]
-
zvoniță, formată dintr-un perete din patru stâlpi de zid între care atârnă trei clopote mici. Clopotnițele de tip zvoniță apar destul de rar în arhitectura românească, fiind întâlnite numai la bisericile din nordul Moldovei: Biserica Sfânta Treime din Siret, Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani (Suceava), Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți (Milișăuți), Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești și . Biserica a fost înzestrată cu numeroase odoare bisericești, dintre care mai există doar o Evanghelie în limba slavonă tipărită la Liov în 1644
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
de lemn se află într-o stare avansată de degradare, având aceeași soartă cu a altor biserici de lemn, abandonate și căzute în uitare, după ce comunitățile respective și-au construit biserici noi de zid (noua biserică din Vermeș, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” și „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul”, a fost terminată în anul 2002).
Biserica de lemn din Vermeș () [Corola-website/Science/316664_a_317993]
-
, comuna Vața de Jos, județul Hunedoara a fost ridicată în anul 1802. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului” și figurează pe noua listă a monumentelor istorice, . Potrivit tradiției, biserica ar fi fost înălțată în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea în satul Mermești (județul Arad), de unde s-ar fi mutat pe amplasamentul actual în anul
Biserica de lemn din Ocișor () [Corola-website/Science/316786_a_318115]
-
de sacralitatea locului. Această a condus la mai multe danii din partea acestuia precum și la intervenția pe langă Papă (Pototki fiind catolic) că Sfanțul Iov să fie canonizat și de biserică Apuseana. Potocki a murit în 1782, fiind îngropat în Catedrală Adormirii a cărei construcție o finanțase. În 1604 intra în comunitatea monastica Ivan Zalizo, cunoscut mai târziu că Sfanțul Iov al Poceaevului. Ajuns egumen al așezământului, va instala în 1630 o tiparnița care va produce un mare număr de cărți liturgice
Lavra Poceaiv () [Corola-website/Science/316787_a_318116]
-
răspândit faima Lavrei în spațiul vestic postsovietic. Lavra Poceaev este una din cele mai populare destinații de pelerinaj din Ucraina, Belarus, Polonia, Rusia, România și Republică Moldova, precum și din alte zone ortodoxe mai îndepărtate. Ansamblul arhitectural este dominat de Catedrală Adormirii Maicii Domnului, construită după planurile arhitectului german Gottfried Hoffmann cu sprijinul financial al lui Nicolae Potocki. La data finalizării (1753) a fost una dintre cele mai mari biserici greco-catolice din lume. Stilul este eclectic, având atât elemente baroce cât și
Lavra Poceaiv () [Corola-website/Science/316787_a_318116]
-
și un arhanghel. Între figurile umane sânt răspândite un cal înaripat, o oaie , un vultur și un animal cu cap de om. Pe iconostas în partea inferioară sunt scenele: Nașterea Domnului, Botezul, Învierea, Cina cea de taină, Înălțarea la cer, Adormirea Maicii Domnului. Din motive de simetrie nu se respectă cursul normal al vieții lui Isus. Altarul are pe pereții laterali reprezentate figurile a nouă ierarhi și Jertfa lui Avraam, pe boltă, Iisus, Duhul Sfânt și când au omorât Cain pe
Biserica de lemn din Ionești, Arad () [Corola-website/Science/316785_a_318114]
-
trei clopote datează din anii 1897, 1911 și 1948. În zvoniță s-a practicat o intrare. Clopotnițele de tip zvoniță apar destul de rar în arhitectura românească, fiind întâlnite numai la bisericile din nordul Moldovei: Biserica Sfânta Treime din Siret, Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani (Suceava), Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți (Milișăuți), și Biserica Învierea Domnului din Suceava.
Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești () [Corola-website/Science/318522_a_319851]
-
construcția dreptunghiulară cu deschideri pentru clopote, care nu este un turn, este denumită prin termenul "dzwonnica parawanowa". Clopotnițele de tip zvoniță apar destul de rar în arhitectura românească, fiind întâlnite la bisericile din nordul Moldovei: Biserica Sfânta Treime din Siret, Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani (Suceava), Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți (Milișăuți), Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești și Biserica Învierea Domnului din Suceava . După formă, zvonițele sunt de mai multe tipuri: O parte dintre zvonițe au fost incluse pe Lista monumentelor
Zvoniță () [Corola-website/Science/318565_a_319894]
-
arată pisania . În această localitate, s-a născut și a crescut viitorul domn al Moldovei, Miron Barnovschi-Movilă, fiul boierului Dumitru Barnovschi. Conform unui act de danie din 9 decembrie 1627, domnitorul Miron Barnovschi-Movilă a dăruit satele Toporăuți și Șipote Mănăstirii "Adormirea Maicii Domnului" din Iași (Mănăstirea Barnovschi), închinând mănăstirea cu toate posesiunile sale la Ierusalim . Documentul specifica următoarele: "„și iarăși călugării de la acea sfântă mănăstire să n-aibă a pune acolo un dregător de la ei, ci să pună să fie un
Toporăuți, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316060_a_317389]
-
exista nici un călugăr pe munte. Pe terenul mănăstirii a existat și un cimitir călugăresc. Preotul Vasile Sinu reușește să reclădească biserica mănăstirii greco-catolice în perioada interbelică (pe amplasamentul originar), cu ajutorul sătenilor și a unor donații. El schimbă hramul bisericii din „Adormirea Maicii Domnului” în „Schimbarea la Față”. Inaugurarea bisericuței a avut loc la data de 30 octombrie 1937, în prezența episcopului greco-catolic Iuliu Hossu. Bisericuța s-a degradat treptat după 23 august 1944, prin nefolosință și intemperii. În urma tăierilor masive de pădure, în
Vechea Mănăstire a Petridului () [Corola-website/Science/316102_a_317431]
-
de ani moșia a fost administrată de văduva sa, Ecaterina, ajutată de fiul său mai mare, Constantin (1827-1884), fost ofițer și adjutant al domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Ecaterina Rosetti-Solescu a construit între anii 1859-1860 o biserică de curte cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, în partea de est a curții boierești), cu ajutorul fiilor săi Elena și Constantin. Ea a murit la 11 aprilie 1869, moșia și conacul de la Solești fiind moștenite de fiul ei, Dimitrie Rosetti (1830-1903), magistrat și om politic. Dimitrie
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
, comuna Lăpuș, județul Maramureș datează din anul 1697. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului” și figurează pe lista monumentelor istorice, . Așezare românească dintre cele mai vechi, fost sediu de protopopiat, comuna Lăpuș a avut două biserici de lemn: a nemeșilor, situată pe un deal, și a iobagilor, în vale, lângă drum. În
Biserica de lemn din Lăpuș () [Corola-website/Science/316312_a_317641]
-
are inscripții interioare sau exterioare. Patrimoniul mobil cuprinde 8 icoane, cea mai veche datează de la 1816. Icoanele Împărătești cu Domnul Iisus Hristos și Sf. Fecioară Maria sunt pictate în 1865 de pictorul Pârvulescu, iar icoanele cu Sf. Ierarh Nicolae și Adormirea Maicii Domnului de zugravul Georgică Damoca în 1862, respectiv 1863. În stânga bisericii se află clopotnița.
Biserica de lemn din Novaci-Străini () [Corola-website/Science/320041_a_321370]
-
Mântuitorul înconjurat de sfinți, Maica Domnului cu Pruncul, Arhanghelii Mihail și Gavriil, iar pe stâlpii de susținere a bolții - Sf. Pantelimon, Sf. Sebastian, Sf. Victor. Bolta pronaosului este înnobilată cu icoana Maicii Domnului și Sfânta Treime, iar cafasul cu scena Adormirii Maicii Domnului. Pereții laterali sunt pictați cu scenele ample reprezentând Intrarea în Ierusalim, învierea Domnului și Sfintele Mucenițe. Pe peretele de vest al pronaosului, de o parte și alta a ușii, se află tablourile votive cu chipurile patriarhilor: Miron Cristea
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
Provița de Sus, din părinții Miron și Măria. A absolvit Institutul Teologic din Sibiu, în anul 1984, iar în perioada 1986-1998 a slujit ca preot în comuna natală, unde a condus lucrările de reparații și consolidări la biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului și Sf. Haralambie. La 1 mai 1998 a fost numit paroh la Biserica Sf. Pantelimon din Ploiești, implicându-se, de asemenea, cu osârdie și spirit practic în efectuarea lucrărilor de reparații exterioare și consolidări, tencuieli, vopsitorii, schimbarea acoperișului
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]