11,001 matches
-
propuse erau însă în sensul celei pe care o propunea Divanul Obștesc domnitorului, cu privire la art. 10 din regulamentul Uniunii, în felul următor: „și anume unde să zice la giudecătorie, să să zică la o otoritate locală”. Aceasta era singura modificare, adusă regulamentului de către moldoveni. Buna funcționare a acestei instituții cerea însă măsuri grabnice. Pe de o parte, existau mari deficiențe, ca, spre exemplu, în domeniul financiar, pe care guvernul moldovenesc nu le putea înlătura cu de la sine putere. Ele erau create
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
erau încă insuficient de calificați, nu putea fi recrutat decât din străinătate. La noi, astfel de muncitori au fost aduși din Prusia. Dar, arată M. Kogălniceanu, lucrătorii străini au fost angajați „cu grele cheltuieli, fiindcă fiecare din aceștia numai pentru adusul său nu mă ține mai puțin de 20 de galbeni”, în afara salariului, locuinței etc. Ed. Bühl a încercat însă să evite astfel de cheltuieli, recurgând la „smomirea” lucrătorilor și meșterilor angajați la fabrica lui M. Kogălniceanu. Ed. Bühl s-a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Imperiul Habsburgic. M. Kogălniceanu spunea în 1855 că a angajat pentru fabrica sa de postav lucrători din străinătate: „mai mulți oameni, maiștri, contramaiștri, calfe, țesători, torcători, apretori, pioari etc. ...”, toți aduși „cu grele cheltuieli, fiindcă fiecare din aceștia numai pentru adusul său nu mă ține mai puțin de douăzeci galbeni”. Lucrătorii de la fabrica lui M. Kogălniceanu - spune G. Apostoleanu - „în cea mai mare parte sunt străini, pe care proprietarul i-au adus din țări străine cu mare cheltuieli... din Moravia, din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cele mai importante orașe ale Moldovei, peste 0,90% din totalul familiilor. Cei mai numeroși erau bătrânii și nevolnicii, apoi văduvele și orfanii, eclesiasticii, slugile boierești și privilegiații (căpitani, polcovnicei, în general ranguri mărunte, scutiți de obligații fiscale pentru serviciile aduse statului). Numărul lor real era cu siguranță mai mare, dat fiind că, de pildă, slugile boierești erau mai numeroase decât ne lasă să înțelegem catagrafiile. În curțile boierești de la orașe se pătrundea foarte greu și era și mai greu să
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
unii negustori, arată că deși primiseră „numiri de boieri... nu se leapădă de cea întâi a lor ființă”. Casierul din 1855 al Cămării ocnelor fusese funcționar al isprăvniciei, făcuse avere, „de dânsul câștigată, în moșii și binale”, iar pentru slujbele aduse statului i se conferise rangul boieresc de sulger, rang pe care-1 arbora demonstrativ și de pe urma căruia trăgea foloase; în cele din urmă, el a ajuns însă, ca reprezentant al târgoveților, membru și președinte al eforiei Tg. Ocna. D. Căliman, deși
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
data de 2 septembrie 2003. Această propunere a fost dezbătută și votată în plenul celor două Camere, pe baza raportului Comisiei de mediere, în 18 septembrie 2003. În data de 18-19 octombrie 2003 s-a organizat referendumul pentru aprobarea modificărilor aduse Constituției. Pentru alegerile locale din 2004, Legea nr. 70/1991 urma să fie modificată, în baza noilor prevederi ale Constituției, și să includă prevederile necesare asigurării participării și alegerii cetățenilor țărilor membre ale UE rezidenți în România. Aceste prevederi deveneau
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
nr. 21/1996, înțelegerilor, deciziilor și practicilor concertate în domeniul companiilor maritime de linie, transportului aerian și comunicațiilor. În vederea armonizării integrale cu prevederile acquis-ului comunitar, se avea în vedere amendarea Legii Concurenței nr. 21/1996, până la sfârșitul anului 2003. Amendamentele aduse Legii Concurenței nr. 21/1996 trebuiau să permită completarea și modificarea legislației secundare, după cum urmează: * Renunțarea la obligativitatea notificării în cazul exceptării pe categorii (până la sfârșitul anului 2003); * Adoptarea unor Instrucțiuni privind remediile care se solicită în cazul autorizării condiționate
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
a instituțiilor implicate. Ele mai aveau ca efect construirea a ceea ce se cheamă cultura concurenței, materializată în conștientizarea de către agenții economici, în special, și de către publicul larg, în general, a regulilor de concurență. Concurența Dezvoltări legislative Au fost prezentate amendamentele aduse Legii Concurenței nr. 21/1996, precum și continuarea procesului de preluare a legislației secundare relevante. Implementarea legislației În cursul anului 2003, Consiliul Concurenței a emis 325 decizii. La Consiliul Concurenței erau în derulare investigații ex-officio în sectorul bancar, în sectorul distribuției
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
5/2004, privind autorizarea unor împrumuturi, care conținea prevederi anticoncurențiale (autorizând ANL și CNI să contracteze credite de la CEC) și prin măsurile întreprinse acest act normativ a fost abrogat de Guvern. Ajutorul de stat Dezvoltări legislative Au fost prezentate amendamentele aduse Legii ajutorului de stat, în principal: * Introducerea obligației de a notifica ajutoarele cu caracter social; * Întărirea controlului actelor normative cu rang de lege. Era prezentat procesul de compatibilizare a schemelor de ajutor de stat prevăzute de acte normative: * Amendarea Legii
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
probleme de ajutor de stat. În vederea asigurării transparenței activității Consiliului Concurenței, a fost reorganizat site-ul Consiliului Concurenței (www.competition.ro) și au fost publicate deciziile din domeniul concurenței și al ajutorului de stat. Legislația primară Au fost prezentate amendamentele aduse Legii concurenței nr. 21/1996, cu modificările și completările ulterioare. Completarea legislației secundare În perioada 1 iunie - 31 octombrie 2004, cadrul legislativ a fost completat prin adoptarea următoarelor acte normative: * Regulamentul pentru modificarea și completarea Regulamentului pentru modificarea alin. (1
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Consiliului Concurenței. Până la data de 14 octombrie 2004, 3 dosare au fost suspendate, iar în 6 octombrie 2004 instanța a rămas în pronunțare, 19 dosare fiind pe rolul instanțelor de judecată. Ajutor de stat Legislația primară Au fost prezentate amendamentele aduse Legii nr. 603/2003, pentru modificarea și completarea Legii nr. 143/1999, privind ajutorul de stat. Completarea legislației secundare Ca urmare a consultărilor cu Comisia Europeană, Consiliul Concurenței a continuat procesul de asigurare a conformității depline a legislației secundare în
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
și Tulcea, precum și 1-2 persoane în cele 36 din cadrul Direcțiilor agricole județene din subordinea MAAP. * Monitorizarea fondurilor structurale destinate dezvoltării sectorului piscicol urma a fi asigurată, la nivel teritorial, de un număr de 8 persoane. În ceea ce privește capacitatea de pescuit, precizările aduse au fost: * La momentul aderării, capacitatea de pescuit previzionată a României la Marea Neagră va fi de 3000 TB. Măsurile tehnice avute în vedere de către România, în interiorul limitelor de 12 Mm, după aderare, vor urmări: interzicerea utilizării traulului de fund și
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
măsuri pentru întărirea independenței justiției și a încurajat România să reducă rolul instanțelor militare. De asemenea, era considerată urgentă armonizarea prevederilor legale interne, privind arestarea preventivă, cu cele europene. României i se solicita să informeze Conferința de Aderare despre amendamentele aduse Legii de organizare judecătorească, progresele înregistrate în ceea ce privește reducerea duratei procedurilor în instanță și aplicarea hotărârilor judecătorești, perfecționarea capacității administrative a justiției și implicațiile financiare aferente, ca și pregătirea judecătorilor și procurorilor în domeniile criminalității economice, spălării banilor și combaterii corupției
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Frontierei 2003-2006, Strategia de Securizare a Frontierelor Statului 2003-2007 și Strategia Națională Antidrog. Secțiunea referitoare la reforma sistemului judiciar a prezentat acumulările înregistrate: aprobarea de către Guvern a Strategiei de Reformă a Sistemului Judiciar (principii, obiective și priorități), modificările și completările aduse Codului de Procedură Penală, conținutul actului care reglementează unele drepturi ale persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, modificările și completările Codului de Procedură Civilă, iar propunerile de modificare a Constituției au fost aprobate de către Parlament. A fost detaliat
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
a auditorului intern. Legea nr. 84/2003, pentru modificarea și completarea Ordonanței de Guvern nr. 119/1999, privind controlul intern și controlul financiar preventiv, a fost adoptată de Parlamentul României și publicată în MO nr. 195/26.03.2003. Modificările aduse vizau aspecte esențiale prevăzute de Strategia dezvoltării controlului financiar public intern în România, urmărind creșterea eficienței controlului financiar preventiv, dând astfel posibilitatea controlului financiar preventiv delegat să își îndrepte atenția către entitățile publice importante (instituții publice centrale) cu risc ridicat
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
care astfel nu mai au nevoie de nicio demonstrație. Noi cunoaștem adevărul acestor principii nu percepând proprietatea binelui, care e imperceptibilă, nici sesizând-o printr-un "simț moral" asemănător simțului estetic, ci printr-o reflecție a priori 14. Principala critică adusă intuiționismului este căderea în relativism. Pentru că adevărul sau falsitatea judecăților morale depinde de conformitatea cu anumite convingeri morale comune pe care le au toți oamenii educați moral, iar aceste convingeri variază de la o societate la alta, intuiționismul este incapabil să
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
număr de oameni" aparent justificând inegalitățile, nedreptatea sau exploatarea, dacă interesele comunității în ansamblul ei sunt astfel mai bine servite. Existența unui conflict ireconciliabil între principiul utilității și obligațiile morale asociate ideii de justiție a reprezentat una din principalele critici aduse utilitarismului în decursul timpului. Pentru a elimina această aparentă incompatibilitate între doctrina utilitaristă și problema justiției, Mill a realizat o amplă clasificare a celor mai întâlnite accepțiuni ale noțiunilor de just și injust, fără a viza o anume ordonare a
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
faptul că adepții celor două teorii rivale dau răspunsuri diferite la întrebarea: cui trebuie să aplicăm pedeapsa? Potrivit teoriei retributiviste, aplicarea unei pedepse se impune unei persoane doar dacă aceasta este găsită vinovată de săvârșirea unui delict, iar principala critică adusă teoriei utilitariste se referă la faptul că aceasta ar permite pedepsirea nevinovaților. Retributivismul susține că, pentru ca un om să fie pedepsit, acesta trebuie să fie vinovat. Dacă într-o anumită societate se întâmplă ca foarte mulți oameni nevinovați să fie
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
nedeterminată, care dădeau posibilitatea condamnaților de a determina data eliberării din închisoare. Potrivit acestui sistem de stabilire a pedepselor, condamnarea se stabilea în funcție de tratamentul pe care trebuia să-l urmeze făptuitorul și nu în funcție de gravitatea faptei sale. Una din criticile aduse sistemului sentințelor pe perioadă nedeterminată se referea la faptul că instanțele de judecată alegeau sentințele în mod discreționar și, deși ele încercau să fixeze anumite pedepse pentru fiecare grupă de infracțiuni, un judecător putea fără motiv să nu țină cont
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
această teorie că nu a fost atât o istorie a schimbării și a acumulării, cât una a definirii și apărării. Vom descrie pe scurt la ce se referă aceste critici și cum se apără retributivismul împotriva lor. Prima dintre criticile aduse teoriei retributiviste a pedepsei atrage atenția asupra faptului că acesta nu este altceva decât o formă mai rațională a răzbunării din epoca primitivă. La această obiecție s-a argumentat că teoria retributivistă susține aplicarea pedepsei pentru fapte săvârșite în trecut
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
plăcerea de a provoca o suferință unei alte persoane. O altă distincție esențială între cele două noțiuni este aceea că pedeapsa este aplicată doar făptuitorului, în timp ce răzbunarea poate afecta și persoane nevinovate, familia sau rude ale făptuitorului. A doua obiecție adusă acestei teorii se referă la faptul că în loc să asigure un răspuns la întrebarea care este sursa dreptului nostru moral de a adăuga un nou rău, adică pedeapsa, celui deja existent, respectiv infracțiunea, susținătorii acesteia pur și simplu afirmă dogmatic că
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
bun etc. Ținând cont de faptul că lucrurile nu pot fi reduse întotdeauna la starea de dinainte, retribuționiștii au extins noțiunea de anulare la pricinuirea făptuitorului unei suferințe echivalentă cu răul săvârșit, adică lex talionis 161. Față de toate aceste critici aduse retributivismului, K. G. Armstrong conchide "dacă ar fi să respingem teoriile retributiviste, trebuie găsite obiecții mai puternice decât cele care au fost avansate și acceptate în mod curent și care se bazează pe confuzii sau formulări greșite ale problemelor ori
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
sens comun, devenind o doctrină morală despre altceva"163. Referitor la această acuzație se susține că sunt mai numeroși cei care se împotrivesc pedepsirii nevinovaților, decât cei care cred că acest lucru efectiv ar reduce infracțiunile. O altă importantă critică adusă utilitarismului se referă la faptul că, deși penaliștii susțin că pedeapsa are ca efect prevenirea, este dificil de determinat dacă felul pedepsei sau severitatea ei au vreun efect. Referitor la efectul descurajant al pedepsei s-a demonstrat empiric că decizia
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Kant a criticat prevenția generală spunând că niciun om nu poate fi utilizat ca mijloc pentru realizarea scopurilor sociale, iar aceste teorii prezintă riscul de a legitima intervenții punitive de maximă severitate, fără a oferi garanții procesuale 169. O obiecție adusă teoriei reeducării arată că scopul resocializant nu este practic realizabil. Practica a demonstrat că nu există pedepse corectoare sau terapeutice, iar închisoarea este un loc cu potențial crimogen, care ajută la proliferarea infracțiunilor 170. S-a susținut, de asemenea, și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
în același an (Mason datează această lucrare: 1819; alte surse 1820). *1821 La 5 mai moare Napoleon. ¶ Începe Războiul de Independență al grecilor. Apare poemul Adonais de P.B. Shelley în care este deplînsa moartea lui John Keats, sînt înfierate criticile aduse poemelor acestuia și este proclamata imortalitatea poetului. ¶ Apar Cain; Don Juan (III-V) și Marino Faliero de Byron. ¶ Apare The Village Minstrel de John Clare. ¶ Apare Confessions of an Opium Eater de Thomas de Quincey. ¶ Apare A Vision of Judgement
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]