3,884 matches
-
semantic. Prezintă această contradicție între planul expresiei și planul semantic, trei tipuri de enunțuri: • enunțuri interogative retorice cu aspect negativ: „...Astfel de noapte bogată / Cine pe ea n-ar da viața lui toată?” (M. Eminescu) • enunțuri interogative exclamative cu rol afirmativ: „- Tu spui asta?/ - De ce nu?” (O. Paler) • enunțuri asertive cu caracter restrictiv: „Pustiul nu-l poate înțelege decât cine l-a trăit.” (O. Paler) Natura pozitivă a acestor enunțuri este fixată în planul expresiei prin însoțirea adverbului negativ nu cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și „realizări prin forme verbale nepersonale” (infinitivul și gerunziul) (Cf.vol.II, p.573) 39. În G.A., vol. II, pp. 203-204, precum și în alte lucrări de specialitate, cele două aspecte ale complementului de excepție sunt diferențiate pe baza formei, afirmativă sau negativă, a verbului-predicat și, de aceea, identitatea lor e inversată. 40. În G.A., II, p. 333, pe când și de unde sunt considerate elemente relaționale care introduc circumstanțiale de timp și, de loc, ceea ce ar determina situarea completivelor opoziționale, pe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
absența relației și, ca atare, absența mijloacelor de manifestare a relației în planul expresiei: și, sau, când. În relația opozitivă, schimbarea ordinii termenilor implică și schimbarea topicii opoziției afirmativ-negativ iar absența unuia dintre ei atrage și absența mărcii negative sau afirmative. 49. Pentru alte funcții sintactice realizate prin constituenți sintactici multipli să se vadă capitolul Tipuri structurale din descrierea diverselor funcții sintactice generate de relațiile de interdependență și de dependență. 50. În G.A., II, 733, structurile din această categorie sunt
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu tata spre a ajunge la casa mică cu cerdac, unde locuiau bunicii și unde, în fața unei s ticle cu Cotnari și a două ulcele, bunicul a ținut să mi spună răspicat, sp re ținere de minte, tata dând mereu afirmativ din cap: „Noi, măi băiete, Hatmanii ăștia, cu tot neamul lor, au venit d in nord și, după ce s au stabilit o bucată de vreme în Basarabia, u nde se ocupau cu cumpărarea de cai, au coborât în Moldova, căsătorindu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
redusă a profesorului, conversația prin manifestarea empatiei. Conversația prin exersare forțată poate fi eficient atunci când scopul este corectarea pronunției, corectarea greșelilor gramaticale din limbaj. Are un nivel scăzut de comunicare, schimbul de mesaje rezumându-se din partea copilului doar la răspunsuri afirmative sau de negare, repetare, imitare. În timpul conversației în atenția profesorului se află alcătuirea corectă a propozițiilor și nu sensul lor. Din acest mod de comunicare lipsește cu desăvârșire inițierea copilului în conversație, stilul este imperios și face din copil un
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
sarcină de serviciu și problema turismului rural: - să urmărească , să îndrume și să controleze modul cum poliția locală, medicul veterinar și cel uman își fac datoria pe linie de turism. În proporție de 100% răspunsurile managerilor de pensiuni agroturistice sunt afirmative față de nevoia de un climat de ordine și disciplină în domeniu. În paralel cu poziția managerilor de pensiuni omologate, răspunsurile gospodarilor din casele neomologate care primesc în mod curent turiști vin să lămurească o parte din necunoscutele acestei probleme. Astfel
TURISMUL RURAL "NEGRU? by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83099_a_84424]
-
1.2. Perioada romană Dincolo de raportarea la lumea materială, la istorie, la contextul cultural sau religios, arta este pusă și într‑o raportare cu lumea fizică, cu natura, iar în legătură cu acest lucru de‑a lungul istoriei esteticii, sunt atât poziții afirmative cât și negative 13. De aici apar acele păreri care afirmă fie că arta ar fi doar mimesis 14, fie că arta este originalitate. În această perioadă, un loc aparte îl ocupă busturile considerate a fi cea mai importantă contribuție
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
1.2. Perioada romană Dincolo de raportarea la lumea materială, la istorie, la contextul cultural sau religios, arta este pusă și într‑o raportare cu lumea fizică, cu natura, iar în legătură cu acest lucru de‑a lungul istoriei esteticii, sunt atât poziții afirmative cât și negative 13. De aici apar acele păreri care afirmă fie că arta ar fi doar mimesis 14, fie că arta este originalitate. În această perioadă, un loc aparte îl ocupă busturile considerate a fi cea mai importantă contribuție
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
pe măsură sau care nu au fost pedepsiți la timp pentru nerealizarea sarcinii de învățare astfel încât să se producă întărirea procesului de învățare și ei să conștientizeze beneficiile acestui proces. La itemul 3 cadrele didactice au avut de răspuns cu afirmativ sau negativ privind prezența conduitelor. Astfel 5 cadre didactice din 6 au răspuns afirmativ la această întrebare, ceea ce este oarecum îngrijorător pentru un copil din clasele I-IV. Violența la această vârstă se manifestă prin: violență verbală, etichetare, dominare prin
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
învățare astfel încât să se producă întărirea procesului de învățare și ei să conștientizeze beneficiile acestui proces. La itemul 3 cadrele didactice au avut de răspuns cu afirmativ sau negativ privind prezența conduitelor. Astfel 5 cadre didactice din 6 au răspuns afirmativ la această întrebare, ceea ce este oarecum îngrijorător pentru un copil din clasele I-IV. Violența la această vârstă se manifestă prin: violență verbală, etichetare, dominare prin exteriorizare a ene rgiei. Itemul 4 vizează măsura în care școlarii mici sunt izolați
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
muzicalitate. Simțeam nevoia să ripostez împotriva apatiei lui, dar eram prea obosit. Nu găseam resursele necesare pentru încă o frază ce nu-i folosea, oricum, nimănui. -Cum e camera în care v-au dus? Vă place? Am dat din cap afirmativ și am stârnit compătimirea celor din jur. Probabil că vedeau în ochii mei o tristețe a cărei matcă era oboseala, dar am lăsat totul așa. -Vreau să mă duceți în cameră. Mi-e somn. Doctorul le-a făcut semn celor
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
nu poate opera cu o altă universal-afirmativă, că neantul este singura obsesie legitimă ca să începi să construiești filosofie. Cert este doar faptul că murim. Restul, semper incertus, ca tatăl până la descoperirea testului genetic. Universalul este subminat de așezarea în particular afirmative, de „unii S sunt P”. În Arcadia era și încă este bine. Mai ales pentru femei. Intră acolo în starea de orfelinat matern și ies de acolo în stare de sterilitate intelectuală, de portavoce a taților culturali, întodeauna cerți. Maternitatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
b) vine din import. I-am rugat pe colegii săi să răspundă confidențial la întrebarea dacă au fost agresați sexual când erau minori, eventual chiar de către rude, profesori sau persoane în grija cărora se aflau. 34% dintre fete au răspuns afirmativ la întrebare. Aveau 18-19 ani în 1989. Voi lăsa însă la o parte aceste probleme descriptiv-fierbinți, așa cum voi elimina ispita de a mă transforma în Casandră și de a trage un semnal de alarmă: Familia este în criză majoră! Ne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
uităm să ne punem în valoare calitățile profesionale și influența în viața publică. Servitutea noastră este una interioară. Ei îi dăm curs prin diverse vulnerabilități. Una dintre acestea este cea care ne face ca, în loc să cerem și să promovăm politici afirmative pentru egalizarea șanselor să ne complacem în politici omagiale. Era un obicei medieval ca, din când în când, seniorii să-și omagieze supușii, să îi servească ei înșiși, să le facă daruri. În restul timpului, puteau să-i neglijeze, să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
s-ar afla cheia unei rezămisliri a stării primordiale pierdute. Aici se află esența utopiei cuprinse în mitul vîrstei de aur. Starea naturală a omului poate fi promovată sau coruptă. Întrebării dacă omul este educabil Rousseau îi dă un răspuns afirmativ. Deși acordă așa de multă importanță "naturii" ("dispozițiilor și înclinațiilor date prin naștere"), Rousseau manifestă încredere în puterea educației: "Plantele se transformă prin cultură, iar oamenii prin educație"112. Copilul nu dobîndește prin naștere tot ce îi este necesar pentru
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
noi toți. Rezistența fizică înseamnă, în mod neîndoielnic, ceva și nu trebuie să fie nesocotită. Nenorocirea începe însă din clipa în care ea este luată drept rezistență morală. De când începem să uităm că verbul „a rezista” nu are numai forma afirmativă pe seama căreia se poate revendica orice (inclusiv talent literar). De când uităm că se poate conjuga - ca toate celelalte - și la negativ. În țara asta plină de humor - cum ne-o înfățișează Caragiale zâmbind și cum o definește Bacovia exasperat că
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
Nici chiar monedei din aur nu i s-a întâmplat așa ceva. În ultimă instanță întrebarea este dacă "se poate îmbunătăți ori deteriora starea unei economii prin diminuarea masei monetare sau creșterea acesteia?"727 Răspunsul la întrebarea lui Hülsmann este unul afirmativ. Nu există modificare a cantității de bani care să nu ducă la modificări în starea economiei. Sigur, azi, ne este ușor să recunoaștem caracterul reactiv al monedei, numai că până la Keynes economiștii au gândit altfel. Mercantiliștii 728 susțineau că banii
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
stagnare"866. Există, în legătură cu dezvoltarea economică ciclică, o întrebare care persistă. Poate fi evitat ciclul în economie 867 ? Există și alte modalități, metode, dinamici de dezvoltare economică? Poate alege cineva o metodă de dezvoltare sau alta? Dacă răspunsul ar fi afirmativ la aceste întrebări, atunci în mod sigur toată lumea ar opta, tot timpul, pentru un model de dezvoltare liniară, mai sigur, mai aplaudat de către orice participant la viața economică, fie și doar pentru că nu s-ar mai produce acel "masacru al
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
egoismul omului"1224. Dacă fericirea este temeiul oricărei existențe, atunci putem discuta despre conceptul de fericire economică, definită ca o stare de satisfacție durabilă a omului în raport cu bunurile materiale, cu avuția și banul în general? În mod sigur răspunsul este afirmativ și nu vom greși dacă vom considera asemeni lui Bertrand Russel că o anume stare materială, un confort legat de bani și avuție, stă la baza oricărei discuții despre fericire. Dacă conceptul general al fericirii este unul mai larg, care
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de Irak și pentru a pune în aplicare toate rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU. Problema dezbătută mai recent este dacă Congresul poate impune restricții asupra autorității președintelui în administrarea unui conflict pe cale să izbucnească și, în caz afirmativ, dacă este înțelept să se procedeze astfel. Ca președinte puteți evita astfel de controverse doar luând decizii privind folosirea forței care să se bucure de reușită încă un motiv de prudență. * * * Orice președinte simte că mass-media este nedreaptă; unii o
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
și prezentare generală / 115 3.2. De ce este nevoie de un management al diversității? / 121 3.3. Unde ne aflăm în prezent referitor la gestionarea diversității? Încotro ne îndreptăm? / 125 3.4. Cum este percepută diferența între șanse egale/acțiuni afirmative și managementul diversității? / 132 IV. Discriminarea / 145 4.1. Ce este discriminarea? / 145 4.2. Discriminarea pe criteriul dizabilității / 148 4.3. Discriminarea pe criteriul de vârstă / 152 4.4. Discriminarea pe criterii religioase / 153 4.5. Discriminarea pe criteriul
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
orientare sexuală și în care angajații caută și folosesc opinii diferite care să permită existența unor soluții noi, a unor idei creative și a valorii adăugate. Sursa: Bartlett Merton, 2009. 3.4. Cum este percepută diferența între șanse egale/ acțiuni afirmative și managementul diversității? Ce presupun politicile pentru șanse egale și acțiunile afirmative * sunt obligatorii; * justificările sunt legale, sociale, morale; * accentul este pus pe rasă, gen, etnie; * schimbă compoziția echipelor; * este perceput ca preferință; * se implementează pe termen scurt; * rațiunea de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
să permită existența unor soluții noi, a unor idei creative și a valorii adăugate. Sursa: Bartlett Merton, 2009. 3.4. Cum este percepută diferența între șanse egale/ acțiuni afirmative și managementul diversității? Ce presupun politicile pentru șanse egale și acțiunile afirmative * sunt obligatorii; * justificările sunt legale, sociale, morale; * accentul este pus pe rasă, gen, etnie; * schimbă compoziția echipelor; * este perceput ca preferință; * se implementează pe termen scurt; * rațiunea de bază este dată de asimilare. Ce presupune managementul diversității angajaților? * este voluntar
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
dumneavoastră stabilește obiective specifice pentru recrutarea, formarea sau promovarea personalului provenind din grupuri slab reprezentate? Da ...........................(14%).........................................63% Nu ................................(37%)....................................21% Nu știu............................ 11%......................................17% Comentariu: semnal îngrijorător în sensul că în opinia respondenților din România numai 14 % au răspuns afirmativ referitor la preocuparea managementului firmei pentru recrutarea, formarea sau promovarea personalului provenind din grupuri slab reprezentate, pe când în Italia răspunsul afirmativ vine din partea a 63% dintre respondenți. 6. Vă rugăm specificați care sunt aceste grupuri țintă (puteți alege mai multe
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Nu știu............................ 11%......................................17% Comentariu: semnal îngrijorător în sensul că în opinia respondenților din România numai 14 % au răspuns afirmativ referitor la preocuparea managementului firmei pentru recrutarea, formarea sau promovarea personalului provenind din grupuri slab reprezentate, pe când în Italia răspunsul afirmativ vine din partea a 63% dintre respondenți. 6. Vă rugăm specificați care sunt aceste grupuri țintă (puteți alege mai multe variante): Vârstă ...........................(8.7%)....................................16% Handicap........................(6.3%)....................................21% Sex .................................(8.7%).....................................13% Rasă sau etnie....................(6.6%)....................................18% Religie sau
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]