5,091 matches
-
o ofensivă aliată în Balcani, care să facă imposibil un atac din sud. Noi nu puteam avea în nici un caz mai mult de șapte divizii inamice pe tot frontul. Dar lucrurile nu s-au întîmplat așa cum au fost hotărîte. Ofensiva aliată din sud, care trebuia să înceapă cu opt zile înainte de intrarea noastră, nu a mai avut loc, de asemenea nici ofensiva aliată generală, care să cuprindă toate fronturile ca să nu permită o aglomerare pe frontul nostru. Astfel armata română s-
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
sacrificiu, cum este America. Forțele sclaviei și ale opresiunii, forțele răului, nu vor fi niciodată învinse prin așteptare. Nu trebuie să uităm că nazismul n-a fost doborît prin așteptarea dezagregării. El a trebuit să fie distrus prin puterea armelor aliate la el acasă. Democrațiile pot fi, mai degrabă, victime ale dezintegrării, fiind subminate și destrămate de dușmanii lor de moarte. Politica de pace a Rusiei este o cursă. Rusia știe că nu are nevoie de război pentru a domina lumea
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Armatei, gen. Ștefănescu Amza. În aceeași zi, prințul Nicolae dezvăluie patriarhului Miron Cristea existența ,,complotului de la Balcic”. El îi spune că Regina Maria, ,,de curând”, a complotat contra regelui, chemându-i pe prințul Nicolae și pe Al. Averescu să se alieze contra regelui. Prințul Nicolae a adus la cunoștința regelui acest plan, ceea ce a dus la deteriorarea raporturilor regelui Carol al II-lea cu Regina Maria. Duminică, 20 decembrie. La ora 045, Carol și Mihai au plecat cu un tren regal
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
ca și cum toată responsabilitatea ar reveni unor miniștri de externe, cei doi dictatori jenându-se parcă să iasă în față ... și pe bună dreptate pentru că, spre surpriza tuturor, două regimuri totalitare ce se urau de moarte, dintr-o dată se împrietenesc, se aliază, însă partea importantă a tratatului, Protocolul adițional secret, reprezintă esența acestei alianțe ciudate. Peste o săptămână Polonia va înțelege, Finlanda peste trei luni, Statele Baltice peste nici zece luni, iar România la 26 iunie 1940. Istoria ne învață că Marile
PACTUL RIBBENTROP – MOLOTOV DE FAPT, PACTUL HITLER-STALIN. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Toma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1669]
-
țară (U.R.S.S.) pe toți cetățenii sovietici (prizonieri, mutați cu sila etc.) și a „celor refugiați”. Partea sovietică îi considera pe toți aceștia cetățeni sovietici. Pentru aplicarea prevederilor armistițiului (care includea și alte obligații ale României) a luat ființă „Comisia Aliată de Control”, numită „aliată”, dar în realitate rusească (conform înțelegerii între aliați). Din partea României se înființase „Comisia Română pentru aplicarea Armistițiului”, care avea ca atribuție aducerea la îndeplinire a obligațiilor ce reveneau României. În culegerea de documente numită “Basarabenii și
12 SEPTEMBRIE 1944-SEMNAREA CONVENŢIEI DE ARMISTIŢIU CU U.R.S.S.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1670]
-
sovietice, aceasta ar constitui o adevărată crimă națională...” Reprezentantul american a sfătuit ca Președintele Comisiei Române pentru aplicarea Armistițiului să provoace o nouă discuție în problema definirii cetățeniei sovietice. Comandorul Brannen a încheiat: “Dacă nici în cursul acestor discuții Comisia Aliată de Control Sovietică nu vă dă un răspuns, atunci interpretarea părții române este valabilă și se poate comunica autorităților provinciale să întocmească tablourile în conformitate cu această interpretare”. A doua zi, respectiv la 3 martie 1945, a avut loc o nouă ședință
12 SEPTEMBRIE 1944-SEMNAREA CONVENŢIEI DE ARMISTIŢIU CU U.R.S.S.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1670]
-
la 3 martie 1945, a avut loc o nouă ședință a părților sovietică și română. Vom sublinia două aspecte ale acestei Ședințe, de natură să lămurească climatul în care s-au desfășurat contactele. Ședința a avut loc la sediul Comisiei Aliate de Control, la care au participat coloneii N.K.V.D., Borisov și Gusiev, precum și colonelul Banserov, șeful N.K.V.D., pentru trupele sovietice de ocupație. Arătăm, mai întâi, momentul începerii ședinței, așa cum a fost descris de Al. Danielopol (relatat apoi și de ceilalți membri
12 SEPTEMBRIE 1944-SEMNAREA CONVENŢIEI DE ARMISTIŢIU CU U.R.S.S.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1670]
-
de refugiați care nu intrau în prevederile art. 5 din Convenția de Armistițiu și, deci, nu vor fi supuși obligației de a se „repatria”, iar punctul de vedere al reprezentantului misiunii americane, deși nu a fost exprimat oficial, în cadrul Comisiei Aliate de Control, a avut darul să reconforteze încrederea părții române în măsurile pe care le-a luat în legătură cu transmiterea dispozițiilor la județe pentru întocmirea listelor. De asemenea, prelungirea discuțiilor, despre al căror conținut “informau” conducătorii basarabeni (Pan Halippa, Ion Pelivan
12 SEPTEMBRIE 1944-SEMNAREA CONVENŢIEI DE ARMISTIŢIU CU U.R.S.S.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1670]
-
Numai principi puternici pot aduce echili bru În imperiu. și În afară de Casa voastră nu văd nici o altă casă domnitoare destul de puternică și de Înțeleaptă ca să Înțeleagă mersul timpului și să ducă politica ce se impune astăzi. Venețienii vor să fie aliați credincioși ai Înălțimilor Voastre. Ei salută alianța voastră cu burgunzii și planurile de căsătorie cu prințesa burgundă. și la Curtea acestora au bune legături, deci posibilitatea de a afla ce se petrece acolo. „Principii Zähringer pot să conteze pe prietenia
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Lui Eglord, care știa că de la suveranul lui nu putea aștepta nici un sprijin și care nu putea spera nici la dragostea fetei, ce ar fi putut eventual să-și Înduplece tatăl, această situație Îi fu de ajuns pentru a se alia cu adversarii familiei princiare, cu toți cei care abia așteptau să se răfuiască cu membrii ei și să ajungă la ziua judecății. și nu se putea spune că erau puțini! Toți cei care-și pizmuiau stăpânii pentru bogăția și puterea
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
se mai Împotrivească! Așa sunt muierile! Dar așteaptă până ce ai dus-o la altar. După aceea n-ai decât s-o azvârli slugilor tale. și acum, continuă el cu vocea lui mieroasă, haide, dați-vă mâinile, Împăcați-vă. Doar sunteți aliați, frați. Haideți să ne pregătim pentru Molsheim, acolo se va scrie istorie, o să vedeți. și, după aceea, aranjăm noi și celelalte treburi... X Bancherul Urs nu Întârzie nici o clipă după ce află vestea cea cumplită. Gândul că fiul lui se afla
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
prin efort propriu, au reușit să se acomodeze la noile condiții, unii cu serviciul, alții cu munca în agricultură, iar copiii au putut urma școli. Dar refugiații trebuiau să mai treacă peste o încercare tot atât de dureroasă și anume de “Comisia Aliată de Control“ și de “Comisia Română pentru aplicarea Armistițiului“. După încheierea Armistițiului din 12 septembrie 1944, dintre România și U.R.S.S., autoritățile sovietice insistau, făcând serioase presiuni asupra guvernului român, pentru repatrierea așa-zișilor “cetățeni sovietici“ dar și a refugiaților
“GOLGOTA” REFUGIAŢILOR DIN BASARABIA, NORDUL BUCOVINEI ŞI ŢINUTUL HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1663]
-
înșelat! Întreaga ei activitate de până acum, cât și bogatul ei palmares mă îndreptățesc să afirm acest lucru. Cartea ei de interviuri "Despre cum nu am ratat o literatură grozavă" este un "posuit simul" de mare valoare pentru cunoașterea "longe alia" (cu totul altfel, cum spune latinul) a personalităților culturale cuprinse. Interviul este o artă, nu o simplă "convorbire" cu un interlocutor, ci o permanentă adaptare la diferite personalități, caractere, temperamente, într-un permanent context socio-cultural schimbător. Astfel, Angela Baciu nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
să înece prin nocivitate aceste speranțe naive ale occidentalilor, prea ușor și prea repede, mulțumiți de faptul că pe toate planurile câștigaseră războiul. Cu alte cuvinte, credeau cu prea multă certitudine în minciunile asiatice ale "genialului" Stalin cu care fuseseră aliați fideli. Mai târziu, acești occidentali au realizat că ei, în realitate, fuseseră manipulați de ruși, aducând, fără să-și dea seama, aproape toate ideile comuniste la noi. Putem spune fără rezerve că Occidentul a deschis drumul ideilor radicale de stânga
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Ca să ne fi pus vreodată problema să facem lustrația, ar fi trebuit să ajungem la 51%. Noi am fost în minoritate tot timpul. Dar noi, presa și societatea civilă, am dus țara în Europa. Altfel, dacă nu ne-am fi aliat cu ceilalți, cu oameni ca Hrebenciuc, care era nomenclatorul doi în Partidul Comunist, România nu era azi membră în Uniunea Europeană. N-am avut niciodată un mandat de la votanții acestui popor mai mare de 35%. Asta este situația. Toată tran‑ ziția
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
grav s-a petrecut când erați la sfârșitul mandatului dumneavoastră în Televiziune. Îmi pare rău să spun, am fost colegi, dar n-am putut să-i iert altceva, și anume că, având ambiția de a fi președinta Televiziunii, s-a aliat cu România Mare a lui Vadim, atacându-l mizerabil pe Neculai Constantin Munteanu. Acesta era în poziția meritată de a fi ales președinte al Televiziunii. Calomniat grosolan, inadmi‑ sibil, atunci Neceul s-a hotărât să se întoarcă definitiv în Germania
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
trebuie spus că circumstanțele internaționale ne-au salvat. Când spun ne-au salvat, vreau să spun că ne-au salvat ca țară. Ce s-a întâmplat ? Cele trei țări de succes din Europa Centrală - Cehoslovacia, Polonia și Ungaria -, care erau aliate în așa-zisul grup de la Visegrád, au cerut, în mod repetat, începând cu 1994, să li se deschidă posi‑ bilitatea de a aplica la Uniunea Europeană. Am vorbit cu negociatorii lor care s-au dus ani de zile la toate summiturile
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
în cazul acesta dramatic. De unde avea Vântu bani să sponsorizeze partidul lui Vosganian ? Din faptul că a furat banii de la toți depo‑ nenții. Aceste două mari scandaluri au arătat în ce măsură era slăbit statul. Și nu era nici imparțial. Statul se alia cu diverși escroci ca să facă distribuție socială, nu egal și onest, ci vicios. Deci astea au fost și forme de a lua bani și de a-i introduce inclusiv în politică. Iar prăbușirea FNI-ului a fost în anul 2000
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
mai degrabă inde‑ pendenți. BĂsescu fusese sprijinit de oameni pentru că oamenii credeau în el, ceea ce este o mare diferență față de situația de azi, când presa lui e organizată ca propa‑ gandă și este plătită din banii unor grupuri de afaceri aliate cu Udrea. E o mare-mare diferență V.A. : Până la urmă a demisionat Elena BĂsescu și a can‑ didat ca independentă. A.M.P. : Eu nu știam cine e domnișoara BĂsescu. Eu nu văzusem clipurile acelea care circulau pe internet, cu greșelile
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
s-a dus la Curtea respectivă pentru contracte publice. De ce ? În țări în care corupția e majoritară și în care acest gen de alocație particulară e regula, companiile străine știu că asta e situația și atunci ori cotizează, ori se aliază cu cine trebuie, dar nici într-un caz nu zguduie barca pentru că le e frică că vor fi descalificate la viitoa‑ rele licitații. Și deci acest mecanism la firul ierbii, care ar fi trebuit să regleze ceva, nu merge. Și
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
eu, femeie tânărĂ, m-am dus la Parlamentul României să explic cum o să transformăm noi Televiziunea după modelul BBC și m-am trezit uitându-mă la 15 politicieni bărbați, din diferite partide politice, din Comisia de Cultură, cum s-au aliat toți, într-o clipă, în spatele lui Adrian PĂunescu, care a zis : „De ce trebuie modelul BBC pentru Televiziunea publică ? Noi nu avem un model românesc ca să-l puneți în aplicare ?“. Care fusese modelul de televiziune româ‑ nească până atunci ? Televiziunea lui
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
din globalizare, că nu dau dovadă de niciun fel de simpatie față de Occident și gândesc doar în termeni pragmatici. Ele vor să se dezvolte, vor să prindă din urmă modelul, au crescut foarte mult în ulti‑ mii ani și se aliază contra noastră. Se vorbește să se facă alt FMI și altă Bancă Mondială pentru țările BRIC, să se spargă unitatea globală percepută ca dominată intelec‑ tual de Occident. Deci ne așteaptă mai multă dezordine globală. De aceea, pot să spun
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
guri imense, cariate și pline de coji de semințe. Periferiile cu luminile lor stinse și cu mirosul putred de ratare, unde niciun reflector nu strălucea și un chiot înso- țit de un scuipat erau aplauzele. În octombrie 1940, România se aliază cu puterile Axei, sub conducerea lui Ion Antonescu, iar în vara lui 1941 intră în război pentru a-și recupera teritoriile furate de URSS : Basarabia, Bucovina de Nord și ținutul Herța. Iadul se dez- lănțuie în țară, iar Cristian Vasile
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
găsit În starea lor „firească” de provincii europene Îndepărtate, măcinate Între fracțiunile boierești și resturi grave de feudalitate fizică și mentală, dar care, e cazul lui Ferdinand, ironizat de P. Dumitriu!, ascultând de sfatul Înțelept al bătrânului Brătianu, s-a aliat cu dușmanii poporului din care venea, a fost șters din clasoarele familiei Hohenzollern, Însă a pregătit și a trăit triumful nesperat, formidabil, al acestor „țărănuși”, trăitori de secole În marginea și sub călcâiul brutal și indiferent a trei mari imperii
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Nu, nu e posibil! Ei bine, da, a fost posibil și nu peste multă vreme am constatat că „Ialta” a devenit o realitate globală, noi am fost aruncați, ca un pachet incomod, poftelor rusești vechi, lui Stalin, În speță, fost aliat și al lui Hitler, iar „eliberării roșii” i-a urmat un șoc cu adevărat teribil: nu trebuia numai să plătim dezastruoase sume Rușilor ca „despăgubire de război”, dar firmele sovietice s-au implantat brutal În centrul economiei noastre slăbite de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]