2,520 matches
-
sociale la Universitatea din Limoges CASTĂ, CETĂȚENIE, DIALOG (principiul Î), DIFERENȚĂ (dreptul la Î), DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), DREPTURILE OMULUI, ETNICITATE, MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, RASĂ, RECUNOAȘTERE (politică de Î), SOLIDARITATE REY Jean-François Profesor agregat de filosofie la IUFM din Nord-Pas-de-Calais ALTERITATE, STRĂIN, TOTALITARISM RICHARD Michel Profesor agregat de filosofie, conferențiar la Școala superioară de comerț din Nantes FRATERNITATE RIVIERE Claude Profesor emerit de antropologie la Universitatea Paris V CLAN, DIFUZIUNE/DIFUZIONISM, ETNIE, ETNOCID, EXOTISM, MELTING POT, NEAM, SINCRETISM, SUBCULTURĂ, TRIB, TRIBALISM
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Tradition sociologique (vezi mai ales capitolul VII, pp. 327-386), trad. fr., Paris, PUF (prima ediție americană: 1966). VANDENBERGHE Frédéric (1997), Une histoire critique de la sociologie allemande. Aliénation et réification. Tome I: Marx, Simmel, Weber, Lukács, Paris, La Découverte/MAUSS. Φ ALTERITATE, Conflict, DOMINAȚIE, Stratificare Alofobietc "Alofobie" Φ Metisaj, RASISM Alteritatetc "Alteritate" Substantivul „alteritate” pare a desemna o calitate sau o esență, esența „celuilalt”. Pe de altă parte Însă, „celălalt” desemnează lucruri foarte diferite: pe omul celălalt, pe aproapele nostru, pe Celălalt
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fr., Paris, PUF (prima ediție americană: 1966). VANDENBERGHE Frédéric (1997), Une histoire critique de la sociologie allemande. Aliénation et réification. Tome I: Marx, Simmel, Weber, Lukács, Paris, La Découverte/MAUSS. Φ ALTERITATE, Conflict, DOMINAȚIE, Stratificare Alofobietc "Alofobie" Φ Metisaj, RASISM Alteritatetc "Alteritate" Substantivul „alteritate” pare a desemna o calitate sau o esență, esența „celuilalt”. Pe de altă parte Însă, „celălalt” desemnează lucruri foarte diferite: pe omul celălalt, pe aproapele nostru, pe Celălalt. Prea puțin explicativă În acest sens, limba franceză, spre deosebire de germană
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
PUF (prima ediție americană: 1966). VANDENBERGHE Frédéric (1997), Une histoire critique de la sociologie allemande. Aliénation et réification. Tome I: Marx, Simmel, Weber, Lukács, Paris, La Découverte/MAUSS. Φ ALTERITATE, Conflict, DOMINAȚIE, Stratificare Alofobietc "Alofobie" Φ Metisaj, RASISM Alteritatetc "Alteritate" Substantivul „alteritate” pare a desemna o calitate sau o esență, esența „celuilalt”. Pe de altă parte Însă, „celălalt” desemnează lucruri foarte diferite: pe omul celălalt, pe aproapele nostru, pe Celălalt. Prea puțin explicativă În acest sens, limba franceză, spre deosebire de germană, de exemplu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
foarte diferite: pe omul celălalt, pe aproapele nostru, pe Celălalt. Prea puțin explicativă În acest sens, limba franceză, spre deosebire de germană, de exemplu, nu face distincție Între ceea ce latina denumește când Aliud (neutrul generic: Celălalt), când Alter (altul În raport cu fiecare). ν Alteritatea este antonimul identității. Scriem Celălalt cu majusculă pentru a desemna o poziție, un loc În cadrul unei structuri; așa Îl folosește, spre exemplu, psihanaliza lui Lacan („Inconștientul este discursul Celuilalt”). În filosofie și antropologie Însă, „alteritatea” este utilizată mai mult pentru
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Alter (altul În raport cu fiecare). ν Alteritatea este antonimul identității. Scriem Celălalt cu majusculă pentru a desemna o poziție, un loc În cadrul unei structuri; așa Îl folosește, spre exemplu, psihanaliza lui Lacan („Inconștientul este discursul Celuilalt”). În filosofie și antropologie Însă, „alteritatea” este utilizată mai mult pentru a desemna un sentiment, o influență, un regim: există ceilalți, care sunt diferiți; sunt eu oare semenul lor? Toată literatura modernă despre călătoriile ce duc la mari descoperiri (Las Casas, Isaac de la Péreyre, Montaigne) atestă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să nu fie diferit de ce-a făcut anterior (Montaigne, Eseuri, III, 13). Această uimire ține de ceea ce Hannah Arendt va numi „miracolul”, iar Emmanuel Lévinas „miracolul exteriorității”. Totuși, pentru a evita reducerea la o categorie vagă, vom disocia această alteritate a celuilalt de simpla diferență. Jocul care există, Încă de la Platon, Între Același și Celălalt ca genuri ale Ființei (Sofistul, Timaios) apare la Moderni ca joc Între „eu” și „non-eu”. Se intersectează aici trei perspective, trei problematici: perceperea alterității ontologice
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
această alteritate a celuilalt de simpla diferență. Jocul care există, Încă de la Platon, Între Același și Celălalt ca genuri ale Ființei (Sofistul, Timaios) apare la Moderni ca joc Între „eu” și „non-eu”. Se intersectează aici trei perspective, trei problematici: perceperea alterității ontologice, recunoașterea semenului prin experimentarea acestei alterități, Întâlnirea cu celălalt ca realitate etică. Departe de a converge, aceste perspective generează o anumită tensiune și constituie cadrele unei dramaturgii a raporturilor cu celălalt În care a excelat filosofia secolului XX. Perceperea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Jocul care există, Încă de la Platon, Între Același și Celălalt ca genuri ale Ființei (Sofistul, Timaios) apare la Moderni ca joc Între „eu” și „non-eu”. Se intersectează aici trei perspective, trei problematici: perceperea alterității ontologice, recunoașterea semenului prin experimentarea acestei alterități, Întâlnirea cu celălalt ca realitate etică. Departe de a converge, aceste perspective generează o anumită tensiune și constituie cadrele unei dramaturgii a raporturilor cu celălalt În care a excelat filosofia secolului XX. Perceperea alterității celuilalt Jean-Paul Sartre scria, În 1943
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ontologice, recunoașterea semenului prin experimentarea acestei alterități, Întâlnirea cu celălalt ca realitate etică. Departe de a converge, aceste perspective generează o anumită tensiune și constituie cadrele unei dramaturgii a raporturilor cu celălalt În care a excelat filosofia secolului XX. Perceperea alterității celuilalt Jean-Paul Sartre scria, În 1943, În Ființa și neantul: „Se pare că filosofia secolelor al XIX-lea și XX a Înțeles că nu putem să scăpăm de solipsism câtă vreme ne concepem mai Întâi pe noi Înșine și pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
antropologică, accentul cade pe vulnerabilitatea celuilalt și pe tot ceea ce solicită ea: primire, grijă, protecție, solidaritate. Această tipologie nu oferă Însă complexa problematică a recunoașterii: recunoașterea sensibilă a semenului sau lupta pe viață și pe moarte pentru această recunoaștere. Recunoașterea alterității Imensa contribuție a fenomenologiei lui Husserl a fost definirea apariției celuilalt drept experiență sensibilă (preconceptuală), fără a fi Însă senzorială: corpul celuilalt, pe care Îl percep, este un corp animat, adică un corp locuit de un suflet. Or, recunoașterea semenului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Hegel, este vorba tot despre o „luptă pe viață și pe moarte”, dar aici negarea nu Înseamnă nimicire. Dimpotrivă, dacă sunt stăpân, am nevoie de un sclav care să mă recunoască drept stăpân. Stăpânul și sclavul sunt unul pentru celălalt alteritatea, Însă o alteritate problematică, pentru că ea nu se limitează la o sterilă situare față În față. La Început, este o luptă. În poziția dominantă se va afla cel care Își va fi pus În joc viața, precum soldații din anul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
tot despre o „luptă pe viață și pe moarte”, dar aici negarea nu Înseamnă nimicire. Dimpotrivă, dacă sunt stăpân, am nevoie de un sclav care să mă recunoască drept stăpân. Stăpânul și sclavul sunt unul pentru celălalt alteritatea, Însă o alteritate problematică, pentru că ea nu se limitează la o sterilă situare față În față. La Început, este o luptă. În poziția dominantă se va afla cel care Își va fi pus În joc viața, precum soldații din anul II al calendarului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
modernității, dialectica recunoașterii printr-o luptă pe viață și pe moarte nu este decât cel mult o tentativă de a descrie alienarea. Dar alienus nu este totuna cu alter. Filosofia posthegeliană (care este și postmarxistă) dezvoltă un alt registru al alterității, care depășește În același timp dimensiunea agonistică și asimilarea celuilalt cu același. Întâlnirea cu celălalt Este vorba despre demonstrarea faptului că alteritatea celuilalt nu este de același gen cu rezistența opusă de exterioritatea lucrurilor. Astfel, Martin Buber, În cartea sa
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Dar alienus nu este totuna cu alter. Filosofia posthegeliană (care este și postmarxistă) dezvoltă un alt registru al alterității, care depășește În același timp dimensiunea agonistică și asimilarea celuilalt cu același. Întâlnirea cu celălalt Este vorba despre demonstrarea faptului că alteritatea celuilalt nu este de același gen cu rezistența opusă de exterioritatea lucrurilor. Astfel, Martin Buber, În cartea sa Eu și Tu (1992), distinge corelația Eu ă Acela și relația Eu ă Tu. „Viața ființei umane”, spune el, „nu se reduce
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Viața ființei umane”, spune el, „nu se reduce la cercul verbelor tranzitive. Ea nu este alcătuită doar din activități care au un lucru drept obiect”. Dominației lui Acela, Buber Îi opune structura dialogică Eu ă Tu. Nu putem vorbi despre alteritatea lucrurilor care țin de Acela, nici măcar atunci când evocăm o stare psihologică, o intenționalitate: eu simt, eu vreau, eu Îmi reprezint asta sau aia. În acest sens, relația Eu ă Tu nu are structura intenționalității, ci, dimpotrivă, o condiționează. Acela ține
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Departe de a relua aceeași schemă și de a o opune drept alternativă dialecticii hegeliene, Emmanuel Lévinas, În ceea ce-l privește, consideră că Buber nu a mers până la capăt. Îi reproșează un formalism al reciprocității: „Ne Întrebăm dacă relația cu alteritatea celuilalt, care apare ca un dialog, Întrebare și răspuns, poate fi descrisă fără a introduce o paradoxală diferență de nivel Între Eu și Tu” (Lévinas, 1975, p. 46). Ca și Hegel, deși dintr-un cu totul alt punct de vedere
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
apare ca un dialog, Întrebare și răspuns, poate fi descrisă fără a introduce o paradoxală diferență de nivel Între Eu și Tu” (Lévinas, 1975, p. 46). Ca și Hegel, deși dintr-un cu totul alt punct de vedere, Buber subapreciază alteritatea, În opinia lui Lévinas. Acesta consideră că celălalt trebuie să depășească orice dominare, inclusiv de tip intelectual sau psihologic, pe care eu Încerc să i-o impun. Alteritatea este, literalmente, inaccesibilă, inclusiv pentru privire (ceea ce ne duce departe de Sartre
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Hegel, deși dintr-un cu totul alt punct de vedere, Buber subapreciază alteritatea, În opinia lui Lévinas. Acesta consideră că celălalt trebuie să depășească orice dominare, inclusiv de tip intelectual sau psihologic, pe care eu Încerc să i-o impun. Alteritatea este, literalmente, inaccesibilă, inclusiv pentru privire (ceea ce ne duce departe de Sartre). Dar, În plus, celălalt, pentru a se defini În mod radical drept un altul, nu trebuie să se lase inclus strict Într-o schemă de comunicare În care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
duce departe de Sartre). Dar, În plus, celălalt, pentru a se defini În mod radical drept un altul, nu trebuie să se lase inclus strict Într-o schemă de comunicare În care pozițiile locutorilor să fie reciproce și reversibile. Pentru ca alteritatea să nu fie nici asimilată, și nici redusă, este nevoie de o relație asimetrică. Ca să existe dialog, trebuie să existe diferență de nivel. În această dimensiune apare celălalt. La Înălțimea corpului uman stând În picioare: fața celuilalt apare deasupra corpului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de o relație asimetrică. Ca să existe dialog, trebuie să existe diferență de nivel. În această dimensiune apare celălalt. La Înălțimea corpului uman stând În picioare: fața celuilalt apare deasupra corpului (epifanie). Lévinas a făcut din față o metaforă vie a alterității. Celălalt se prezintă „din față”, adică arătându-și fața. Fața este ceea ce văd din celălalt:ea este vizibilă. Însă are un statut aparte În cadrul vizibilului: este expresivă. Fața Își oferă cu dărnicie toate expresiile, fără să se lase Închisă În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este ceea ce văd din celălalt:ea este vizibilă. Însă are un statut aparte În cadrul vizibilului: este expresivă. Fața Își oferă cu dărnicie toate expresiile, fără să se lase Închisă În una singură. Astfel, ea exprimă cel mai bine rigoarea veritabilei alterități a celuilalt. Fața nu se poate reduce la o simplă captare, la o percepție prădătoare: a privi pe cineva fix În față este o violență. Lévinas este deci cel care părăsește scena hegeliană, deși antropologia și istoria par pentru o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
consideră schema Eu ă Tu a lui Buber prea irenistă. Pentru a depăși schema hegeliană, a trebuit deci să se meargă mai departe decât merseseră toate obiecțiile adusepână atunci (Marx, Kierkegaard). Era nevoie să se arate că Hegel Însuși subaprecia alteritatea. Pentru acesta din urmă, conștiința de sine se dezvoltă treptat. La Început, sinele și lucrurile: dorința. Apoi, sinele și un alt sine, inegal, recunoașterea: stăpânire/servitute. În sfârșit, sinele și toți ceilalți: conștiința universală. Acestor trei trepte li se pot
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În rezistența iudaismului, care nu s-a lăsat depășit și Înglobat de creștinism, Își găsește Lévinas armele pentru a rezista În fața lui Hegel, reliefând pentru cititorul „laic” și contemporan faptul că, dincolo de această tragedie religioasă și istorică, se joacă drama alterității: asimilarea Într-un joc al dominării sau primirea celuilalt, perceput din perspectiva unicității sale. Chiar dacă o asemenea dramaturgie trece dincolo de antropologie, aceasta, la rândul său, prin intermediul decolonizării și al luptelor pentru eliberare și independență, a făcut și ea experiența Întâlnirii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și al luptelor pentru eliberare și independență, a făcut și ea experiența Întâlnirii cu celălalt (Lévi-Strauss, 1955). Faptul că independența și libertatea nu Înseamnă doar accesul la o lume omogenă și la standarde de viață uniformizate arată, poate, astăzi că alteritatea veritabilă este Încă departe de a fi recunoscută. J.-F. R. & BUBER Martin (1992), Je et Tu, trad. fr., Paris, Aubier (prima ediție germană: 1923) ă trad. rom. Ștefan Aug. Doinaș, Eu și tu, București, Humanitas, 1992. HEGEL Georg Willhelm
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]