10,633 matches
-
amintit lui Danny de canion, de sălbăticie, în general - totala avariție și indiferență în fața durerii omului. Puștiul n-a mai rezistat. A smucit, cu putere, frângie cu care era ancorată barca de mal și-a înșfăcat vâslele. Într-o secundă, ambarcațiunea a intrat în curentul râului. Alice și John rămăseseră muți pe nisip. Drew a apărut în fugă și urlând; câinele hămăia ultragiat. Mama lui Danny s-a uitat la fiul ei uluită și furioasă, în vreme ce Charlie a tras un chiot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
așezase țeapănă pe locul ei, privind cum cataractele Rainier se apropiau cu repeziciune. Barca a început să salte pe apă. Țineți-vă bine, a spus Mary. Jina a clătinat din cap, dar s-a apucat de frânghia întinsă în lungul ambarcațiunii. Naji a renunțat să-l dea pe Danny la o parte și s-a târât înspre botul bărcii, către soția lui, care nu era destul de prevăzătoare încât să se chircească pe fund. Irene stătea la pupa, cu picioarele atârnate deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
mâini. Lopețile căzute în apă au început să se învârtă nebunește; barca s-a pliat în două, făcându-i pe toți pasagerii să alunece spre centru. La fel de repede, barca s-a depliat și-a început să escaladeze coama unui val. Ambarcațiunea a urcat cu viteză, într-o poziție verticală. Mary s-a uitat peste umăr și n-a văzut dedesubt nimic altceva decât râul. Era ca și cum timpul s-ar fi oprit în loc. Jina s-a aruncat deasupra lui Danny, iar pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
N-a simțit decât un puseu de adrenalină, iar planul de atac i s-a format în creier instantaneu. Mary s-a cățărat pe barcă și, folosindu-se de greutatea propriului trup, pe care, de obicei, o disprețuia, a contrabalansat ambarcațiunea, astfel încât pupa să ajungă din nou în apă. Femeia a simțit cum plasticul răspundea presiunii exercitate de corpul ei și se deplia spre forma inițială, apoi pupa a lovit apa cu zgomot. Ceea ce auzea Mary era mugetul râului, un muget
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
rostească acele cuvinte, ca să-l lasă pe fiul ei să scape doar cu atât. Salmon-ul nu era un râu pentru mame. Mary a atins-o pe Jina pe braț, în vreme ce Naji a condus barca spre mal. La câteva minute după ce ambarcațiunea fusese ancorată, Drew și Jake au apărut înotând prin apa puțin adâncă. Jake a ieșit pe țărm în viteză, s-a scuturat și i-a împroșcat ăe toți cu apă. Drew s-a ridicat în picioare. Avea pe el doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
pe Alice, când Drew s-a întors și i-a anunțat c-aveau s-o ia pe culoarul din stânga. Irene a condus barca printre bolovanii și vârtejurile din Salmon Falls și-a scos-o dincolo, în canionul întunecat. A trecut ambarcațiunea de cuiburile vulturilor și de la locul în care Jina le-a spus că Zach a căzut peste bord. Îmi pare așa de rău, a zis Alice. Jina a clătinat din cap și a atins umărul lui Danny. A fost născut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
în continuare. Mary a simțit mușchii din piciorul lui Drew încordându-se în timp ce bărbatul vâslea către mijlocul râului, l-a simțit cum tremura de fiecare dată când un copac era înghițit de flăcări. Numai puștii au continuat să chiuie când ambarcațiunea a trecut de vâltorile de la Bailey, Split Rock și Big Mallard. Naji a rămas alb la față; Irene îl ținea strâns de mână. În ciuda atmosferei sumbre, râul i-a purtat în jos cu repeziciune, departe de incendii, către cer senin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
înapoi, dezvățându-se de obiceiurile celuilalt, devenind din ce în ce mai nesiguri pe ei. Și-acum iată-i: amândoi erau tulburați de ideea că era posibil să-și fi întâlnit jumătatea. Danny înota pe spate în jurul bărcii; Charlie s-a întins pe fundul ambarcațiunii, peste două locuri. Scena a rămas cufundată în tăcere până când Irene i-a spus lui Mary: Nu ți-am zis eu să semnezi actele alea de vânzare pentru apartament ? Jake dansa în jurul lor, de parcă și el, un câine, ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
Mike a vâslit către mijlocul râului. Idioții, a comentat Irene, dar în voce i se citea admirația. Jina n-a scos nici un cuvânt când Danny și Charlie au vâslit cu rândul. Charlie i-a învârtit prin Elkhorn; Danny a lansat ambarcațiunea cu spatele la Growler. Până și Naji a surâs, surprins că toți scăpaseră teferi. Flotila de bărci cu motor și agenți îi aștepta deja când au ajuns la Mackay Bar. Mike a strâns-o pe Jina de mână și s-a uitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
faci pod peste ocean? Hristoase, câtă înmărmurire! Câtă minte și câtă muncă pentru ca, uite, și patru români să își facă festivalul privirii printre pelicani, palmieri, flori mov și grăsuțe, case albe fără parter, ca să se plimbe oceanul când are năbădăi, ambarcațiuni, rulote, vile și viloaie, într-o democrație reală unde se pot întâlni sărăntocul americănesc cu middle-clasul românesc și miliardarii de pe unde or fi. Am să opresc aici povestirea care se va odihni desigur veșnic în amintirea mea, ca și această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
deosebită. 18. Stăteam în fotoliu. Imposibil să mă culc, să mă întind pe canapeaua de alături; nu mi se închideau ochii. Domnul Pavel, în schimb, adormise de mult; în somnul lui nu era nici o tulburare, dimpotrivă, lunecau pe fluviu mici ambarcațiuni sau vase, împodobite festiv pentru nu se știe ce sărbătoare națională, poate era ziua marinei, ori o altă petrecere, căci el era vesel, foarte vesel, se afla la bordul uneia dintre acestea, râdea, vorbea tare, dar din cauza veseliei generale nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
readucere a timpului, o rememorare în care eram cuprins. Ziua aceea o terminarăm, ca urmare a invitației mele, împreună cu soții Pavel, la restaurantul din Grădina publică aflat în apropierea malului înalt ce domina fluviul ce curgea în vale cu puținele ambarcațiuni locale și un șlep sub pavilion egiptean - înainte de război era o nebunie, acum luminat în înserarea crescândă de câteva becuri singuratice. Toți cinci ne aflam la o masă dreptunghiulară (rezultat a două mese pătrate puse una în prelungirea celeilalte, anume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
Partea chineză l-a primit pe demnitarul român ca pe un șef de stat. Pe durata călătoriei de aproape o lună pe teritoriul Chinei, înaltului oaspete i-au fost puse la dispoziție două vagoane speciale, un avion special și o ambarcațiune fluvială specială; demnitarul român a fost găzduit în case de oaspeți rezervate conducerii centrale; deplasările locale ale dr. Petru Groza se făceau într-o coloană de mașini ce frecvent era ovaționată de trecători. Delegația română dr. Petru Groza, fiica domniei-sale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
expatriații să-și poată lua cu ei toate bunurile, fără nici o restricție, însă nu era uneori lipsit de folos să lase o monedă de aur în mâna vreunui ofițer mai stăruitor. Pe plajă, negustoriile se desfășurau din plin, iar proprietarii ambarcațiunilor erau necontenit mustrați amintindu-li-se soarta pe care Dumnezeu le-o rezervă celor ce profită de pe urma nefericirilor musulmanilor; aparent fără rezultat, deoarece tarifele pentru traversarea mării continuau să crească din oră în oră. Momeala câștigului adoarme conștiințele, iar momentele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
fluviul nu era navigabil în acel loc și că trebuia să merg de-a lungul lui până la Assouan. Chiar în ziua sosirii mele în acel oraș, un pilot de vas îmi propuse să mă ia pe „djerma“ sa. În acea ambarcațiune plată, el transporta deja o mare cantitate de grâne și de vite, dar mai putea, făgăduia el, să-mi facă un locșor destul de confortabil. Înainte de a urca la bord, m-am lungit pe burtă pe mal și mi-am cufundat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
când glasurile marinarilor se înălțară, iar discuția lor se însufleți. Ridicându-mă, am văzut o djerma care venea pe fluviu în sus și tocmai ajungea în dreptul nostru. Mi-a trebuit un lung moment ca să deslușesc ce anume era ciudat în ambarcațiunea aceea pe care n-o văzusem apropiindu-se. Femei frumoase, bogat înveșmântate, erau îngrămădite acolo laolaltă cu copiii lor, cu aerul pierdut, în mijlocul a sute de oi al căror miros ajungea până la noi. Unele aveau pe frunte bijuterii împletite în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
atinși de ciumă, astfel că notabilitățile își evacuau familiile în mare grabă, unii spre Tor, la miazăzi de Sinai, unde aerul este sănătos, alții în direcția oazelor, alții de asemenea spre Egiptul de Sus, dacă aveau acolo o reședință. Nenumărate ambarcațiuni s-au încrucișat curând cu noi, ca niște jalnici ciorchini de fugari. Ar fi fost o nesăbuință să merg mai departe înainte de a cunoaște întinderea răului. Am acostat așadar la malul dispre răsărit, într-un loc pustiu, hotărâți să stăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
informații. Epidemia bântuia în capitală. În fiecare zi, erau înșiruite cincizeci, șaizeci, o sută de decese în registrele de stare civilă; or, se știa din experiență că trebuia să pui la socoteală de zece ori mai mulți morți nedeclarați. Fiecare ambarcațiune raporta o nouă cifră, totdeauna precisă, adesea însoțită de explicații care nu admiteau nici o discuție. Astfel, în lunea de după Paștele creștin, pământul se cutremurase de trei ori; încă de a doua zi, erau înregistrate două sute șaptezeci și patru de decese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
și patru luni, spre Bulak, marele port fluvial al orașului Cairo. Mulțumită unui bacșiș zdravăn, ne-am putut îmbarca fără zăbavă pe o djerma care transporta spre Alexandria o încărcătură de zahăr rafinat ce provenea din fabrica personală a sultanului. Ambarcațiunile erau numeroase la Bulak, iar unele erau chiar foarte confortabile, numai că eu țineam să ajungem în portul Alexandria sub emblema suveranului, căci fusesem avertizat de niște prieteni asupra dificultăților întâmpinate la vămi. Unii călători erau scotociți până și-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
toți și nici unul anume. El era vulturul, prințul păsărilor, și mai era și albatrosul. Ea i s-a agățat de gât și a murit, iar marinarul a devenit albatros. Neavând prea multe opțiuni, el a supraviețuit, împingându-și pe roți ambarcațiunea dintr-un țărm într-alt țărm necunoscut, câștigându-și traiul umplându-și orele goale ale zilelor pustii din anii sterpi. Mulțumire fără rost, realizare fără țel - iată paradoxurile care-l înghițeau. Vedea lucruri care le scăpau din vedere majorității oamenilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
o clipă. Când s-a trezit, a simțit o rafală de vânt izbindu-l în față, un nor năpustindu-se pe deasupra capului său, o descărcare electrică în aer. De-acum stătea drept, în picioare, și se strădui să-și împiedice ambarcațiunea să se frângă sub forța uraganului, când, aproape pe nesimțite, a fost cuprins de amețeală și a căzut din iaht, din iahtul lui Deggle, în marea furioasă. Ultimul lucru pe care l-a auzit a fost un bubuit asurzitor... ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
un cânt pe care nu-l mai auzise de peste șapte secole: un imn de laudă adus marelui zeu Axona. își mușcă buza. Virgil Jones îl privi dar nu spuse nimic. Stăteau lângă biciclete, la marginea apei, iar atunci Vultur-în-Zbor zări ambarcațiunea. Era o barcă grosolană, din nuiele împletite, cu un nume scris cu vopsea pe o scândură legată de o margine: Lama Alunecoasă. Vultur-în-Zbor, maestrul cuțitului, simți cum elanul îi scade tot mai mult și își dădu seama că citise o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
ta a ieșit al naibii de bine, a comentat Suki. Belinda mi-a mărturisit că iubitul prietenei a fost ei cel care a făcut poza. O știi, Baby. Este aici. —Știu. Aproape că o puteam auzi, deși era pe cealaltă parte a ambarcațiunii - era la proră sau la pupă? - într-o bluză scurtă tricotată care nu numai că îi evidenția abdomenul, ci și o parte din piept, râzând cu sughițuri de ceva ce Belinda tocmai spusese. Să stai într-o barcă trei ore
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
Pimms, care până acum se încălzise, iar gheața se topise. Numai de nu ar pune bucățele de castravete în el; nu știam niciodată ce să fac cu ele după ce băutura se termina. Cel puțin faptul că eram la bordul unei ambarcațiuni rezolva pentru moment problema. Am aruncat resturile în apă și m-am dus în salon să mai fac rost de unul. Era plin de bărbați în costume de vară și câteva femei, majoritatea etalând ceea ce Laura Ashley considera a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
sunt bine. Sebastian s-a alăturat cuplului și eu m-am îndreptat direct către parter pentru a examina în intimitatea unei toalete private conținutul micului pachet pe care tocmai mi-l lăsase în palmă. Din fericire, nu era vânt și ambarcațiunea era foarte stabilă, dar tot mi-a luat un timp mai îndelungat decât de obicei să așez niște cocaină pe rezervorul toaletei și să o trag pe nas printr-o bancnotă de cinci lire. S-a gândit bine când mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]