2,825 matches
-
politică - partid unic, sistem represiv și model de dezvoltare. La rândul lor, americanii sunt hotărâți să nu lase mână liberă URSS în lumea a treia și utilizează aceeași panoplie - ajutor pentru dezvoltare, vânzări de arme și sisteme represive. întrețănând relații ambigue cu puterile coloniale europene - opuși colonialismului dar doritori să zăgăzuiască avansarea comunismului, americanii se opun Franței și Marii Britanii în timpul crizei canalului de Suez, deși continuă să le susțină în lupta împotriva mișcărilor naționaliste și anticoloniale. Noile state din lumea a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
anexe Uniunii Sovietice între 1939 și 1945. Aceste practici ultranaționaliste, asemănătoare rasismului*, sunt reproduse de Mao Tzedun* în Tibet* și de khmerii roșii*. Dacă, în țările coloniale și semicoloniale, IC ațâță pasiunile naționaliste, în Europa, ea adoptă niște poziții mai ambigue. Exacerbează frustrările provocate de tratatul de la Versailles în Germania, unde PC german rivalizează cu naziștii pentru cucerirea claselor de mijloc; astfel, la 20 iunie 1923, kominternistul Karl Radek aduce un omagiu locotenentului naționalist Schlageter, împușcat la 26 mai de ocupantul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
orchestrează, mulțumită poliției politice, valuri succesive de controale și apoi de violente epurări în 1933 și 1935. în 1935, controlarea tuturor aderenților se soldează cu suspendări și excluderi ale indivizilor „îndoielnici”; în 1936, controlarea îi vizează pe membrii „pasivi”, formulare ambiguă care permite o dezlănțuire a violenței și inaugurează Marea Teroare*. Bilanțul acesteia va fi cumplit: 70% din membrii Comitetului Central aleși în 1937 sunt eliminați în mai puțin de doi ani, 80% din membrii intrați în partid în 1920-1921 sunt
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
curând decât din capriciu. De cele mai multe ori însă, dar mai ales când avem de-a face cu prezentul și cu viitorul, răspunsul este obligatoriu nesigur și susceptibil la rețineri. Faptele din care trebuie să rezulte acesta sunt în mod esențial ambigue și supuse schimbărilor continue. Pe cei ce ar fi vrut ca lucrurile să fie altfel, istoria i-a învățat numai false analogii. Când asemenea persoane au devenit responsabile de politicile externe ale țărilor lor, au produs numai dezastre. Wilhelm al
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pot schimba relațiile de putere într-o anumită regiune. Cum nu poate fi așteptat nici un astfel de ajutor, apare o dificultate suplimentară când o politică externă utilizează, în principal, mijloacele infiltrării culturale și economice. La rândul lor, aceste metode sunt ambigue, ținând cont de caracterul politicii pe care-l servesc, dar ambiguitatea lor este mai mare decât cea a metodei militare, care are scopuri teritoriale clare. În general, expansiunea economică și cea culturală nu au granițe clare. Ele se adresează unei
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și cele sărace ascunde în bună măsură și în același timp justifică un conflict între cei tradițional puternici și noile națiuni slabe din punct de vedere politic, al căror obiectiv real este acela al unei noi distribuții a puterii. Ideologii ambigue Eficiența ideologiei antiimperialismului provine din ambiguitatea sa. Induce confuzie observatorului, care nu poate fi sigur dacă are de-a face cu o ideologie imperialistă sau cu adevărata expresie a unei politici de statu-quo. Incertitudinea este prezentă atunci când dintr-o ideologie
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Herr Hitler împotriva textului scris și apelul său a fost admis”12. Rar a oferit istoria modernă, dacă a făcut-o vreodată, un exemplu mai șocant al importanței ideologiilor în politica internațională și al efectului de confuzie al unei concepții ambigue bine utilizate. Ideologia autodeterminării joacă, de asemenea, un rol crucial în conflictul dintre Israel și statele arabe. Pretențiile arabe la autodeterminare, pentru a fi corect evaluate, trebuie studiate în contextul politic din care au provenit și în care se presupune
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
interpreta legile prin aplicarea acestora la cazuri concrete; și de către instituțiile executive și administrative, care emit ordine îndeplinind aceeași funcție. Documentele juridice internaționale, de exemplu Carta Organizației Națiunilor Unite, precum și multe altele având un caracter pur tehnic, sunt vagi și ambigue, nu întâmplător sau, precum Constituția americană, din motive anume sau excepționale, ci în mod regulat și inevitabil, întrucât asemenea documente, pentru a obține aprobarea tuturor subiecților de drept, necesară dobândirii forței lor juridice, trebuie să ia cunoștință de toate interesele
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
fi afectate de regulile ce trebuie promulgate. Pentru a găsi o bază comună pe care să se poată întâlni în armonie toate acele interese naționale diferite, regulile de drept internațional întrupate în tratatele generale trebuie să fie adesea vagi și ambigue, permițând tuturor semnatarilor să citească recunoașterea propriilor interese naționale în textul juridic asupra căruia s-au înțeles. Dacă acest lucru s-ar întâmpla în sfera internă, așa cum se întâmplă de fapt într-o măsură considerabilă în ceea ce privește Constituția Statelor Unite, anumite decizii
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
întâmpla în sfera internă, așa cum se întâmplă de fapt într-o măsură considerabilă în ceea ce privește Constituția Statelor Unite, anumite decizii oficiale - ale Curții Supreme a Statelor Unite sau ale parlamentului, ca în Marea Britanie - ar da un înțeles concret prevederilor de drept vagi și ambigue. În domeniul internațional, chiar subiecții legii sunt cei care nu doar legiferează pentru ei înșiși, ci reprezintă și autoritatea supremă pentru a interpreta și a da un înțeles concret propriilor promulgări legislative. Bineînțeles, vor interpreta și aplica prevederile dreptului internațional
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
analizat bine această situație când a spus cu privire la Pactul Ligii Națiunilor: „Însă pericolul este evident. Dacă membrii Ligii, ca indivizi, au autoritatea ultimă în chestiuni de interpretare, interpretările divergente, toate cu aceeași autoritate, se vor perpetua; iar când un text ambiguu va fi invocat într-un conflict între două națiuni, se va crea un impas”8. Acest lucru s-a întâmplat adesea în istoria Ligii Națiunilor, iar istoria Națiunilor Unite ne-a oferit o serie de cazuri cu o natură asemănătoare
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
acum. Fără îndoială că transformarea Națiunilor Unite de la ceea ce intenționa Carta să fie în ceva destul de diferit, cu ignorarea concomitentă a regulilor de drept, îl pune pe observator în fața unor întrebări similare și că răspunsurile sale pot fi doar nesigure, ambigue și provizorii. Caracterul deficitar al răspunsurilor la aceste întrebări atât de importante și de fundamentale arată din nou măsura caracterului deficitar al dreptului internațional din punct de vedere legislativ. Funcția judecătorească în dreptul internaționaltc " Funcția judecătorească în dreptul internațional" În ciuda acestor deficiențe
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
În domeniul adjudecării un pic mai puțin decât în domeniul legislației, decisivă în toate stadiile discuțiilor este voința națiunilor. De aceea, adjudecarea internațională nu este capabilă să impună restricții eficace asupra luptei pentru putere de pe scena internațională. Formulări vagi și ambigue asupra datoriei generale de a supune litigiului și, mai ales, o mare varietate de rezerve nedefinite și vaste protejează toate statele împotriva riscului de a trebui să supună orice dispută specifică unui litigiu internațional împotriva voinței lor. Prin urmare, cel
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
dublu sens. În primul rând, regulile sale sunt, ca o chestiune de principiu, obligatorii doar pentru acele națiuni care au consimțit la ele. În al doilea rând, multe dintre regulile care sunt obligatorii datorită consimțământului sunt atât de vagi și ambigue și atât de limitate de condiții și clauze, încât permit națiunilor un grad foarte mare de libertate de acțiune ori de câte ori li se cere oficial să se conformeze unei reguli de drept internațional. În timp ce ultimul tip de descentralizare își lasă urma
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
totodată, ca judecător”. În consecință, noua doctrină „adâncea prin cazuistică șansele de a purta aproape orice tip de război drept”7. De-a lungul perioadei dominate de războiul limitat, distincția dintre drept și nedrept era în cel mai bun caz ambiguă și a fost într-un final abandonată în secolul al XIX-lea, când războiul era considerat un simplu fapt a cărui desfășurare era reglementată de anumite reguli morale și legale, dar dreptul de a-l declanșa era în totalitate la
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sarcinile în funcție de rolurile pe care le dețin, atunci este foarte important să se studieze natura rolurilor existente într‑o organizație și, mai ales, procesele prin care rolurile sunt definite, elaborate, deci construite. Cum rolurile sunt definite uneori într‑o manieră ambiguă și incompletă, trebuie să cunoaștem cum participă însuși membrul organizației la definirea propriului rol. Pe de altă parte, numai liderul este cel care impune o serie de roluri. Iată cum relația de schimb interpersonal între fiecare membru al organizației și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
binevoitor - la Likert, 1961; stilul directiv - la House, 1971 etc.) și au arătat că practicarea acestora se asociază uneori cu efecte pozitive. De exemplu, stilul directiv descris de House se asociază pozitiv cu satisfacția și așteptările subordonaților atunci când sarcina este ambiguă. La fel, nu toate variantele de stiluri democratice generează efecte pozitive. Pentru a ne referi la aceeași tipologie a lui House, precizăm că stilul numit facilitator și cel participativ au efecte diferite, în funcție de particularitățile sarcinilor sau ale subordonaților. De pildă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
obiect de activitate operaționalizarea în mod eficient a tuturor acestora. Unii autori, preluând diferențierile provocative operate de Warren Bennis între leadership și management, le prezintă într‑o manieră concisă, dar extrem de sugestivă: liderii cuceresc contextul - acele elemente volatile turbulente sau ambigue ale ambianței care, uneori, par să conspire împotriva noastră și sigur ne vor sufoca dacă le lăsăm -, în timp ce managerii capitulează în fața lui. Managerii administrează; liderii inovează. Managerul este o copie - liderul este original; managerul menține - liderul dezvoltă; managerul se focalizează
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
aceste probleme. Când există o serie de constrângeri egocentrice, cum ar fi dorința de prestigiu, nevoia de a influența stresul, menținerea stimei de sine, dorința de a satisface anumite nevoi emoționale etc., de asemenea, când există probleme sensibile, „politice” sau ambigue, atunci managerii trec pe lângă ele fără să le observe. În fine, factorii enumerați influențează acțiunea directă în îndeplinirea deciziilor. Când decizia luată se relaționează cu aria responsabilității a doi sau mai mulți manageri, există toate șansele ca ea să nu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
izolat sau în grupuri mari; cei care lucreează în grupuri tensionate și dezbinate; cei care întrețin relații conflictuale cu șefii; cei aflați la baza piramidei organizaționale (executanții); cei cu salarii mici și fără posibilități de promovare; cei care desfășoară activități ambigui, stresante; cei care practică activități simple, repetitive, monotone; cei marginalizați în procesele decizionale; cei care se simt constrânși nejustificat la locul de muncă. În legătură cu fiecare dintre acești factori au fost făcute o serie de comentarii și s-au formulat diverse
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în diferite contexte sociale ca o tabula rasa, gata să fie influențați de cea mai neînsemnată stimulare externă. S-a afirmat că trăsăturile de personalitate anticipă comportamentul nu doar într-o singură situație, ci în situații multiple sau în situațiile ambigue, ceea ce înclină balanța în favoarea lor. La fel de contradictorii au fost și constatările cercetărilor din mediile organizaționale. Unii autori au arătat că există o variație individuală motivațională în modul de percepere a ocupaților, chiar dacă fișa postului și sarcinile sunt relativ constante, ceea ce
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
că cei cu un scor înalt la nevrotism preferă sarcinile clare, structurate, și simt nevoia permanentă de a primi un feedback de la șefi, manifestă îngrijorare exagerată, spre deosebire de cei cu un scor scăzut la scala de nevrotism, care preferă sarcinile mai ambigue, nu simt nevoia de a primi asigurări la fiecare pas, nu manifestă îngrijorare etc. (Organ, Bateman, 1986, pp. 234-235). Cunoscând toate aceste lucruri, un manager ar putea anticipa într-o oarecare măsură reacțiile unei persoane caracterizate printr-o asemenea trăsătură
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
văd lucrurile în aceeași manieră ca și ei Compania și managementul Indivizii sunt satisfăcuți de companiile care au politici și proceduri create pentru a-i ajuta să obțină recompense Indivizii sunt nesatisfăcuți în cazul conflictelor de rol și/sau rolurilor ambigue impuse de companie și/sau management Avantaje suplimentare Pentru cei mai mulți angajați avantajele suplimentare nu au o influență prea mare asupra satisfacției. Tabelul 15.14 - Aspecte ce contribuie la satifacția angajalor, apud Locke Interesantă este premisa de la care a pornit Locke
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
stresori și efectele produse de ei. Deși cu limite, noua paradigmă a fost aplicată în cercetările organizaționale deoarece este relativ simplu de conceptualizat și de modelat experimental. Din păcate, cercetările întreprinse din perspectiva ei au ajuns la rezultate inconsistente și ambigui. Nu este suficientă identificarea potențialului moderator al unei variabile, ci mult mai importantă este explicarea mecanismelor care relevă și susțin interacțiunea variabilelor avute în vedere (Cooper, Dewe, O’Driscoll, 2001, p. 11). Paradigma stresului ca tranzacție între persoană și mediu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nici una n-a rezistat unei examinări Îndeaproape. Diversitatea biologică sau „biodiversitatea”, ca să preluăm un termen popularizat de mass-media după Summitul de la Rio de Janeiro (1992), a devenit la scară mondială o miză politică esențială, fără a Înceta Însă să fie ambiguă. Este inutil să insistăm asupra urgenței conservării unui patrimoniu natural care constituie În același timp o rezervație turistică mondială foarte promițătoare pentru viitor și un gigantic rezervor genetic a cărui studiere și exploatare judicioasă este fundamentală pentru progresul din mai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]