2,278 matches
-
în șase, ori "munte pe care s-a oprit arca lui Noe". După ultimele observații ale Cronicarului mania integramelor e aproape terminată. Acum doamnele citesc mai mult Formula AS și domnii pagina sportivă din ce se nimerește. între reprezentanții comerțului ambulant care nu te lasă să te plictisești în tren (surdo-muții care vînd diverse mici obiecte bricolate de asociația "Surdomuților", călugării care vînd icoane pentru a strînge fonduri mănăstirești, mirenii care vînd bere rece, țigănușii care vînd zmeură cu sloganul cam
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16852_a_18177]
-
cu o deliberată lipsă de sistem? în felul în care era țesută o minciună, Yoel vedea un soi de ferestruică, de vizor, care îți îngăduia să arunci o privire în personalitatea mincinosului. La birou, Yoel era poreclit Detectorul de Minciuni Ambulant. Nu izbutea să vadă partea amuzantă a unei minciuni. Sau chiar a unei farse inocente. Nu gusta nici măcar obișnuitele păcăleli de întîi aprilie care se făceau la serviciu. El, unul, mințea numai cînd nu avea alternativă. Numai cînd minciuna îi
Amos Oz - Să poți cunoaște o femeie by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12765_a_14090]
-
aceeași celulă de 70-80 de paturi cu Corneliu Coposu; celebrul industriaș Ionel Mociorniță, fostul patron al echipei de fotbal Carmen București; fruntașul țărănist Mihail Popovici, fost ministru de finanțe, acum la venerabila vârstă de 90 de ani - o veritabilă enciclopedie ambulantă; Mihai Gheorghiu, fostul director general al C. E.C. -ului; prințul Șerban Ghica. În turnul cu creneluri, în care era un curent cumplit, l-a văzut pe Lucrețiu Pătrășcanu. Era apreciat de deținuți pentru modul în care împărțea mâncarea; într-o zi
Agenda2005-19-05-1-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283670_a_284999]
-
Helsinki și-au delimitat clar teritoriile, iar disputele apar când aceste zone nu sunt respectate. Spre exemplu, zonele din centrul capitalei finlandeze sunt sub controlul romilor provenind din județul Gorj, în cartierul Itäkeskus sunt romi provenind din Transilvania, iar muzicanții ambulanți din zona Gării centrale sunt din Moldova. Citește și:
Clanurile de romi se bat între ele în Finlanda, pentru locurile de cerșit () [Corola-journal/Journalistic/59429_a_60754]
-
limba romaní Un volum al colecției va cuprinde 101 cuvinte din limba țiganilor, numiți și romi. Primele mențiuni despre prezența acestora în țările române datează din secolul 14. Țiganii au practicat diverse meserii (fierari, căldărari, aurari, geambași, cân tăreți, vânzători ambulanți), care i-au pus în contact cu populațiile din Moldova și Țara Românească. Cuvintele țigănești din română aparțin mai ales argoului (lovele „bani“, șucar „frumos“) sau argoului și limbajului familiar (baftă, barosan, biștar, gagiu, mișto). Cuvinte engleze Cuvintele de origine
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
piață“ < lat. mercatus „piață“), cu miercuri (< dies Mercurii „ziua lui Mercur, zeul comerțului la romani), cu iarmaroc (< ucr. jarmarok < germ. Jahrmarkt „bâlci“, compus din germ. Jahr și Markt < lat. mercatus „comerț“, derivat al lat. merx „marfă“), cu marchitan (înv.) „negustor (ambulant) de mărunțișuri“ (< pol. markietan < germ. Markender < it. mercante „negustor“ < lat. mercatus), cu comerț (< lat. commercium, adaptat în parte prin it. commerzio sau în pronunțarea germană) și cu mercur „numele unui metal“ (< fr. mercure, nume dat de alchimiști pornind de la lat.
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
pe specialiști, în sfârșit, scrise în străinătate, cerând informații cărei spețe aparține pisica ce se învîrtește în aer. Totul fără rezultat. - Ei și? Ce fel de pisică era? se interesă viclean Hagienuș. - Era o pisică dresată, părăsită de un circ ambulant. - E bună! admise Gulimănescu, cu gândul la anecdotă." Ce canalii! medită Ioanide. Conțescu agonizează și ei spun fleacuri. La asta se reduce un om pentru ei." Cu toate astea, râsese și el. Recunoscu că, dacă anecdotele erau insipide și cu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în picioare. Ninge ușor peste capetele lor goale, cum stau rezemați de balustrada unui pod. Pe pod mai trec vreo doi inși cu băști pe cap. E în 1955, și iarna e mult mai blândă decât cea dinainte. Cine știe ce fotograf ambulant, fost fabricant poate, sau poate tot fotograf și în celălalt regim, așteptase zgribulit, pe pod, clienți pentru pozat, iar ai mei, care abia dacă erau unul al altuia pe atunci, se lăsaseră imortalizați, din timiditate, în splendoarea tristă a juneții
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
folosească maghernița cât timp erau la fabrică: mulți colegi ai lui foloseau casele-astea, de fapt, mai mult ca "futelnițe", aduceau acolo femei) și să primească o primă misiune mai deosebită. Existau informații că în tot estul Europei apăruseră trupe ambulante de liber-profesioniști, circari nomazi care se produceau pe la bâlciuri și pe maidanele din marginea cartierelor de locuințe, trupe recalcitrante la încercarea legitimă de centralizare a fenomenului artistic al lumii circului și de punerea sa sub controlul statului, după modelul celebrului
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Germania de Est, coborând prin Cehoslovacia, Ungaria și România, urcând iarăși spre miezul stepei ruse, scria, cu enorme litere de tipar ORBITOR Locotenentul știu că avea-n mâini un document de importanță istorică. Literele nu figurau altceva decât traseele caravalelor ambulante, care tăiau prin păduri, treceau cursuri de apă, o luau pieptiș peste munți și se-afundau în mlaștini sulfuroase ca să deseneze (pentru care ochi?) cu invizibile urme un cuvânt pe curbura planetei. El singur, securistul Stănilă Ion, prin excepționalele lui
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
taburet, că viziunea sa de la Moși fusese reală în fiecare detaliu. Descrise cu o precizie de decupaj desenele și nuanțele de pe aripile fluturelui. Arătă pe ce se baza când afirma că fluturele fusese mesajul. Reproduse din memorie, verbal, traseele trupelor ambulante pe harta Europei de Est, cu cele mai neînsemnate localități străbătute. De fapt, harta întreagă, ca sub o lumină puternică, îi strălucea eidetic în fața ochilor, încercă să citească și titlul articolului care plutea-mprejur ca o ceață, dar îi fu
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ce însemna Seferna-Bahir, ce se ascundea sub numele de cod Tikitan și mai ales (mai ales!) prin ce mijloace aflase despre operațiunea secretă a Securității române numită "Sărmanul Dionis", precum și multe, enorm de multe alte detalii (ce știa despre circurile ambulante din lagărul socialist? Despre ascensiunea enigmatică a Marilynei Monroe, despre ziua ei de naștere, despre operațiile ei estetice? Despre punctele de trecere instantanee, aflate abia în curs de cercetare, între câteva dintre marile orașe ale lumii?), bărbații au rugat-o
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
mohorât, stând să plouă. Aici se făceau o dată Moșii, Soile", zicea mama, întorcîndu-se spre ea pe jumătate. "Ce de lume, ce nebunie! Ce bâlciuri cu lanțuri în care se-nvîrteau tinerii, cu mustării unde mâncai pastrama... Uite, aici fusese un circ ambulant, cu șerpi, dansatori pe funii și chiar cu o femeie-păianjen. Iar aici, tarabe de tir. Ce-nghesuială era, ce omor! Nu puteai să umbli în voie, mulțimea te ducea unde vrea ea. Erau șuvoaie de oameni care se mișcau încet
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
la pantofi, își purta mândră părul ca flacăra Prin seara de sfârșit de iunie), locotenentul de securitate Stănilă Ion nu bănuia cât de mult avea să aibă de-a face, la numai vreo doi-trei ani de-atunci încolo, cu circurile ambulante, și cât de mult avea să sufere din pricina fatidicei femei-păianjen de la baciul Moșilor. Era cu limba scoasă după spectacolele de circ. Nu pierdea niciodată vreunul, iar nevastă-sa, care nu mai știa pe unde să-și mai zornăie bijuteriile, îl
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
supravegheat de miile de slujitori ce-i îndrumau și-i corectau soarta. Imediat după seara cea roșie și binecuvântată, indianul lăsase baltă exercițiile și îndatoririle cu care-și umpluse mai bine de zece ani și luase drumul bâlciurilor și circurilor ambulante, unde deveni curând cunoscut sub numele de Omul Șarpe. Disprețuit de sfinții din munții Indiei, scuipat uneori de cîte-un bătrân scheletic ce vedea înjosite în el artele mistice ale Marelui Vehicol, Vanaprashta căzuse în lume acceptând o umilă prostituare: sub
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
pe teritoriul țării noastre, s-a dat în circulație linia ferată Ițcani-Roman, înlocuind diligența pe traseul respectiv. Curând în gări vor funcționa birouri de poștă cu telegraf, iar în locul conductorilor poștali, care însoțeau trenurile, se va crea serviciul de poștă ambulantă. Pentru actualizarea unor acte normative anterioare, s-a pus în aplicare la 15 octombrie 1870, un alt regulament privind “fixarea taxelor poștale în România”, și la 1 octombrie 1871, o altă lege telegrafo-poștală. Regulamentul viza corespondența, mesageriile și transportul călătorilor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
căile ferate, prin anul 1875, obliga gările să execute serviciul de telegraf și pentru particulari. În scopul simplificării operațiunilor de expediere și transport, a trimiterilor poștale, începând cu data de 1 mai 1875, s-a înființat primul serviciu de poștă ambulantă, pe linia ferată București-Ițcani(nr.1) și IțcaniBucurești(nr.2). Se realiza zilnic legătura poștală între orașele de pe parcurs și cele de pe liniile laterale, printre care Iași și Botoșani. Transporturile poștale pe aceste căi ferate au început însă, mult mai
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
realiza zilnic legătura poștală între orașele de pe parcurs și cele de pe liniile laterale, printre care Iași și Botoșani. Transporturile poștale pe aceste căi ferate au început însă, mult mai devreme, odată cu darea lor în exploatare. Până la înființarea serviciului de poștă ambulantă, pe distanța Pașcani-Iași și retur, s-au efectuat două curse poștale în fiecare zi, iar pe celelalte trasee feroviare Verești-Botoșani, Roman-Ițcani, apoi BucureștiIțcani, toate tur-retur, numai o singură cursă. Cursele poștale transportau corespondență în saci închiși și mesagerii, fiind însoțite
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
ferată, numai după 10 octombrie 1887, când a fost dată în circulație linia respectivă. Pe noua linie, în gara Basarabi, aflată la 12 km de Fălticeni, a început să funcționeze și serviciul poștal. Tot în anul 1875, serviciul de poștă ambulantă de pe linia București-Ițcani, a fost pus în cartare directă cu birourile poștale ambulante străine: Lemberg-Cracovia, Viena-Cracovia, VienaInnsbruch, Viena-Paris și altele. Acum, în gările Pașcani, Dolhasca, Liteni, Verești și Burdujeni, se efectuau regulat schimburi de expediții cu birourile poștale ambulante București-Ițcani
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
respectivă. Pe noua linie, în gara Basarabi, aflată la 12 km de Fălticeni, a început să funcționeze și serviciul poștal. Tot în anul 1875, serviciul de poștă ambulantă de pe linia București-Ițcani, a fost pus în cartare directă cu birourile poștale ambulante străine: Lemberg-Cracovia, Viena-Cracovia, VienaInnsbruch, Viena-Paris și altele. Acum, în gările Pașcani, Dolhasca, Liteni, Verești și Burdujeni, se efectuau regulat schimburi de expediții cu birourile poștale ambulante București-Ițcani și Ițcani-București. În gara HeciLespezi, din județul Suceava, exista un birou poștal rural
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
poștă ambulantă de pe linia București-Ițcani, a fost pus în cartare directă cu birourile poștale ambulante străine: Lemberg-Cracovia, Viena-Cracovia, VienaInnsbruch, Viena-Paris și altele. Acum, în gările Pașcani, Dolhasca, Liteni, Verești și Burdujeni, se efectuau regulat schimburi de expediții cu birourile poștale ambulante București-Ițcani și Ițcani-București. În gara HeciLespezi, din județul Suceava, exista un birou poștal rural, din anul 1872, al cărui expeditor „manipula poșta rurală de 2-3 ori pe săptămână ..., iar în celelalte zile îndeplinea serviciul de posterestante ...” Din decembrie 1878, avea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
exista un birou poștal rural, din anul 1872, al cărui expeditor „manipula poșta rurală de 2-3 ori pe săptămână ..., iar în celelalte zile îndeplinea serviciul de posterestante ...” Din decembrie 1878, avea obligația să efectueze schimburi de expediții cu birourile poștale ambulante. Deși, creșterea volumului de trimiteri poștale transportate pe calea ferată, era evidentă, un timp destul de îndelungat nu au funcționat, în țară, decât primele birouri ambulante înființate în anii 1875-1876. Numărul lor a început să crescă din anul 1889, când s-
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de posterestante ...” Din decembrie 1878, avea obligația să efectueze schimburi de expediții cu birourile poștale ambulante. Deși, creșterea volumului de trimiteri poștale transportate pe calea ferată, era evidentă, un timp destul de îndelungat nu au funcționat, în țară, decât primele birouri ambulante înființate în anii 1875-1876. Numărul lor a început să crescă din anul 1889, când s-au înființat birourile poștale București-Ițcani(nr.5) și IțcaniBucurești(nr.6). Au urmat altele printre care, în anul 1899, BucureștiBurdujeni(nr.17) și BurdujeniBucurești(nr.
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
nr.5) și IțcaniBucurești(nr.6). Au urmat altele printre care, în anul 1899, BucureștiBurdujeni(nr.17) și BurdujeniBucurești(nr.18). Deoarece la 10 februarie 1891, Oficiul Poștal Român din gara Ițcani s-a mutat în gara Burdujeni, birourile poștale ambulante nr.1,2 și 5,6 și-au schimbat denumirea, din Ițcani în Burdujeni. O dată cu trecerea căilor ferate în exploatarea statului, în anul 1880, toate obligațiile foștilor concesionari, referitoare la transportul poștei, au fost preluate de către Direcția Generală CFR. Printr-
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Basarabi la 30 iunie 1932, Cuza Vodă în anul 1933, Dolhasca la 1 aprilie 1942, Muncel la 30 noiembrie 1942, Verești în anul 1943 și Ruginoasa în anul 1946. Extinderea rețelei de căi ferate a dus la înmulțirea birourilor poștale ambulante și a curselor poștale. Până la intrarea României în primul război mondial, în august 1916, pe traseul Dolhasca-Fălticeni, s-au efectuat mai multe curse poștale feroviare: o cursă dus-întors, de două ori pe zi, de la 10 octombrie 1887 până la 30 septembrie
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]