2,414 matches
-
altă armă, viața animală, căci duzii pe care i-am văzut la lucru au fost semănați desigur de păsări. Acolo unde se găsește vegetație, deci hrană, vor veni și animale. Oile Își croiesc cărărui dese pe povârniș, ca gradenele unui amfiteatru, antrenând În vale pietrișul și solul abia format. Și așa, toltrele mai Încăpățânate arată Încă ca niște dealuri acoperite cu vegetație, de sub streașina cărora se mai ițește Încă vechea stâncă. Cele care n’au rezistat luptei nu se deosebesc cu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
AVANZINI, op. cit. 34. DOMINIQUE GINET, Le groupe en pédagogie, apud GUY AVANZINI, op. cit. 17. Școala și gîndirea pedagogică din România în perioada 1944-1989 1. Să se vadă O. GHIBU, Ziar de lagăr, Caracal 1945, Editura Albatros, București, 1991; N. MĂRGINEANU, Amfiteatre și închisori (Mărturii asupra unui veac zbuciumat), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1991. 2. Anuarul statistic, 1981, Direcția Centrală de Statistică. 3. a. ȘT. BÂRSĂNESCU, Cu privire la problema dezvoltării pedagogiei ca știință, "Analele româno-sovietice, pedagogie psihologie", 4/1957; b. I. I. GABREA, "Discuție
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cele mai multe ori întristează. Râsul ălora era unul fals, forțat. Să nu cumva să creadă Nicky, cum îi zicea o tipă fleașcă de importanță de lângă mine, că ei nu pricep. Ei știu că Nicky bate adânc. Era o veselie tristă în amfiteatrul ăla, în ciuda veseliei chinuite a profesorilor de limba și literatura română. Nici Manolescu nu cred că se simțea bine acolo. 23. Un roman pășunist Chiar nu înțelegeam de unde nevoia, foamea asta de abjecție. De-aia voiam uneori să scriu un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
ce-a făcut nenea Toma în ziua aceea ploioasă de primăvară capricioasă, mi-a răsturnat complet întregul spectru de valori, iar din acel moment mi-a devenit frate mai mare. Ziua mă prezentasem la cursul festiv ce avusese loc în amfiteatrul liceului, mai ales că aveam și-un cuvânt în derularea acestui eveniment. Seara, la orele 18 trebuia să ne întâlnim întreaga promoție la Hotelul Traian, din centrul Brăilei. Stăteam cuminte în camera de la față, neputincios și îngândurat, oarecum confuz și
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
venea imediat și direct: Tovarășa profesoară, și, și ... Ședințele cu părinții se consumau de fiecare dată în aceeași manieră. Mai întâi semnam un convocator prin care certificam prezența părinților la ședință. Ședința era fixată de obicei la orele 18 în amfiteatrul liceului, iar participarea impresionantă, părinți, elevi, diriginți, director, profesori în specialitate. Nu lipseau niciodată profesorii de matematică, fizică, română și oricare altă disciplină ce ar fi ridicat vreo problemă. În clasa a XI-a, în trimestrul I, țin minte că
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
în domeniul consilierii psihologice și desigur fără a obosi sau enerva interlocutorul. Probele de examen le-am susținut doar în scris, o probă la Limba modernă și două probe în specialitatea Geografie. Toate cele 3 probe s-au consumat în amfiteatrul „Grigore Cobălcescu” unde eram înregistrați aproximativ 40 de concurenți. La prima probă chiar țin minte că s-a prezentat în fața noastră din postura de supervizor al examenului de admitere, domnul profesor Hârjoabă, care prin maniera prestației domniei sale, tăioase și radicale
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
prin maniera prestației domniei sale, tăioase și radicale ne-a scurtcircuitat un pic elanul, devenind mult mai pragmatici: Domnilor, vă rog serozitate totală, nici o mișcare care v-ar putea costa anularea examenului; gândiți-vă că din cei prezenți aici în acest amfiteatru, doar 1, cel mult 2 vor fi declarați admiși. Așadar, e o luptă existențială. În secunda următoare ne uitam unii la alții și fiecare iscodea cu privirea posibilul învingător. Așa a și fost. Din acel amfiteatru imens, sorții au ales
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
prezenți aici în acest amfiteatru, doar 1, cel mult 2 vor fi declarați admiși. Așadar, e o luptă existențială. În secunda următoare ne uitam unii la alții și fiecare iscodea cu privirea posibilul învingător. Așa a și fost. Din acel amfiteatru imens, sorții au ales două nume, parcă predestinate să fie ultimele din lista celor citați ca și act de prezență, Coteț și Covaci. Cu Adina am legat ulterior o prietenie durabilă și sinceră pe care o întreținem și astăzi, însă
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
fapt de la sine înțeles -, Chiriță e bărbat! Așteaptă să fiți mai mulți, ca să vedem care-i bărbat. Tu, Chiriță, nu contezi.“ Cum asta s-a petrecut în anul al doilea, studentul Chiriță Ion s-a izolat în ultima bancă a amfiteatrului, iar la seminarii tot în ultima bancă a stat. În toți cei patru ani care au urmat, a privit cefe, cârlionți, omoplați, iar când fetele se aplecau peste bănci în față, și funduri. Tot neamul de funduri. N-a devenit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
tu o prietenă, ci la Chimie sau la Matematică. Nu că nu te place nimeni. Știu eu, dar nu ți le spun, vreo trei care-s topite după tine, însă rămân așa, topite, decât să se uite după ele tot amfiteatrul. Dacă te bârfește o colegă, mai merge, dar dacă te bârfesc o sută, te-au desființat. Pricepi?“. Chiriță Ion pricepea, și prima fată de la Chimie pe care a invitat-o la o cofetărie i-a devenit, la terminarea facultății, soție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Mașini electrice. După numai un an, în luna mai 1945, Școala Politehnică se reîntoarce la Iași, fiind instalată în clădirea Universității, grav avariată datorită bombardamentelor. În aceste condiții deosebit de grele, s-a reluat activitatea didactică simultan cu reconstrucția și dotarea amfiteatrelor și laboratoarelor. În numai doi ani, prin eforturile susținute ale cadrelor didactice și studenților, au putut fi create condiții aproape normale de desfășurare a studiilor. Schimbarea regimului politic în România după al doilea război mondial a provocat mari tulburări în
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
În marea lor majoritate, să-i Întrețină de-a lungul anilor de studiu - care și-au absolvit studiile și au Început să-și practice meseria? Dacă În locul acestora, vreo două-trei sute de țărani ar fi răsărit, ca din senin, din amfiteatrele universitare? Ce s-ar fi Întîmplat ar fi fost că pur și simplu acei țărani ar fi dat fuga, plini de entuziasm, să sară În ajutorul fraților și al surorilor lor. Ei ar fi solicitat posturile cu cea mai mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
răzvrătite și răzbunătoare. Dar nu încape îndoială că în timpuri normale nici unul dintre ei nu mi-ar recunoaște această depărtată suveranitate și, chiar în cazul când destinul m-ar fi ocrotit de soarta nemiloasă a sclavilor din arenă, în marele amfiteatru al vieții el nu mi-ar fi putut oferi alt loc decât acela destinat liberților sau, poate, favoriților... Nu te lăsa deci amăgit, Suflete, de pornirile generoase și naive ale inimii, ci nu uita niciodată: eu și patricienii suntem doar
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
vieții sale de om simplu și iubit de semenii săi, este o bucurie că pot da tiparului gândurile și cuvintele calde rostite într-o casă modestă din inima Ardealului, gânduri și cuvinte ce sunt aceleași cu ale noastre ale tuturor.“ (Amfiteatru, ianuarie 1978) BERGER Wilhelm „De ziua republicii ne simțim îndemnați să întreprindem, deopotrivă obiectiv și afectiv, câte un bilanț, să măsurăm valoarea materiilor care s-au adăugat în noul cerc crescut pe trunchiul trainicului copac: cât de puternic strălucește cununa
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și maica noastră născătoare Sărbătorind în ceasul alb al iernii Șaizeci de ani-stejari la Scornicești, Spune cuvântul care ocrotește Și via, și stejarii românești Un fiu al cărui suflet a deschis Destinul nostru către sărbătoare.“ („Primește-n casa sufletului oaspeți“, Amfiteatru, ianuarie 1978) BUZNEA George „Partidul e vatra înscrisă-n hotare La care săpară romanii și dacii, Partidul e cerul carpatic sub care Își flutură calme drapele macii.“ („Una cu țara“, în Atelier, fără dată) BUZURA Augustin „Sunt 12 ani de când
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
emite doar o teză antidogmatică, ci îndeamnă la recurs spre acțiune, spre implicarea meditației - chiar și a celei mai abstracte - spre deslușirea unor sensuri anume în realitatea nemijlocită: sensurile cărora - evaluând legitatea și tendințele obiective - le atribuim calitatea noului, progresului.“ (Amfiteatru, octombrie 1975) „Prin întreaga sa alcătuire și acumulare, această gândire reprezintă un model de inserție analitică în totalitatea domeniului sistemului social, gândirea secretarului general al partidului este străbătută, în toată structura sa, de conceptul de societate socialistă multilateral dezvoltată, care
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
condiția superioară creată, artiștii țării poartă o vie recunoștință tovarășului Nicolae Ceaușescu, ctitor și arhitect al României noi, al unei culturi și arte valoroase străbătute de nobilele precepte ale umanismului socialist, personalitate fără egal a istoriei noastre contemporane.“ („Vie recunoștință“, Amfiteatru, ianuarie 1988) HĂULICĂ Dan „Lupta partidului nostru pentru calitate, pentru calitatea umană, pentru elementul ireductibil uman din procesul construcției socialiste - care nu poate fi echivalat de indicii statistici ai simplei creșteri economice - este firesc și obligatoriu pentru lupta creatorilor din
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
artei o atenție particulară. Capitole întregi din Programul partidului, din cuvântările secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, din hotărârile congreselor și conferințelor naționale ale partidului, rezoluțiilor unor forumuri de largă reprezentativitate sunt consacrate dezvoltării literaturii și artei, misiunii lor sociale.“ (Amfiteatru, septembrie 1977) ȘELMARU Traian „E drept că nu a existat, totdeauna, suficientă continuitate, dar, ori de câte ori s-a realizat un asemenea spirit de răspundere colectivă față de primatul mesajului, reușita a fost asigurată. Iar răspunderea față de primatul mesajului este de neconceput fără
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
niciodată, cuvântul Să nu mi se usuce niciodată, să nu fiu Niciodată singur - Căci timpul ar putea obosi - niciodată dragostea noastră, Dragostea noastră pentru Grâul dimineții, Albastru izbind temeliile lumii; Și Comunism să ne cheme dimineața aceasta.“ („Poem de angajament“, Amfiteatru, octombrie 1975) ALECSANDRESCU Dan, Directorul Teatrului de Stat din Târgu Mureș „Am ascultat cu profundă emoție și un permanent interes raportul prezentat de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, la Conferința Națională a Partidului. Cuvintele celui mai iubit fiu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
omului însuși.“ (Scînteia, 5 aprilie 1977) ANGHEL Dan „Îi vom urma, în toate, cu-ntreaga noastră ființă Pe el, pe Ceaușescu, erou între eroi Căci el e arhitectul de nouă conștiință Stegarul neînfrânt e - al vremurilor noi!“ („Sărbătoare în August“, Amfiteatru, august 1988) „Se apropie sărbătoarea muncii și sărbătoarea tinereții, momente în care, mai mult ca oricând, întregul tineret al patriei noastre, alături de întregul popor, își manifestă dragostea fierbinte, atașamentul profund față de tovarășul Nicolae Ceaușescu, față de tovarășa Elena Ceaușescu, față de imaginile
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
mult ca oricând, întregul tineret al patriei noastre, alături de întregul popor, își manifestă dragostea fierbinte, atașamentul profund față de tovarășul Nicolae Ceaușescu, față de tovarășa Elena Ceaușescu, față de imaginile atât de luminoase ale tinereții lor revoluționare.“ („Sub stindardul de flacără al partidului“, Amfiteatru, aprilie 1989) ANGHEL Ion, prof. univ. dr. „Procesul făuririi omului nou este conceput și se realizează la nivelul întregii națiuni române. Desigur, nu e vorba de uniformizarea omului. Pentru că oamenii sunt diferiți - prin trăsături fizice, prin preocupări, prin înclinații profesionale
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
a vieții politice și științifice contemporane“, Teatrul, ianuarie 1987) BUȘECESCU Romeo: „Trăiește-n el EROUL întregii omeniri păzind cu-ndemânare al păcii lung destin; Doar adevărul însuși îi străjuie-n simțiri și-i mărturie clară la țelul lui sublim.“ („Conducătorului iubit“, Amfiteatru, ianuarie 1984) BUTNARU Aurel „Tot ce-i mai demn e-n cuvântul acesta magnet, Pacea în chip de zeiță a rodului adunat în hambare Dalta cioplitorului, veghea și versul plămădit de poet, Nădejdea și dorul, puterea gravată în medalii de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
inestimabilă valoare teoretică și practică, tovarășul Nicolae Ceaușescu are o contribuție decisivă la ridicarea României pe noi culmi de progres și civilizație, conferindu-i prin strălucita și prodigioasa sa activitate un recunoscut prestigiu internațional.“ („Promotorul neobosit al noii spiritualități românești“, Amfiteatru, ianuarie 1987) „Militând pentru răspândirea valorilor umaniste de pretutindeni, a creațiilor inspirate din tumultuoasa viață a poporului nostru, creatorii, compozitorii și interpreții muzicii dau viață în arta lor generoaselor orientări definite cu clarviziune și fundamentare științifică în documentele partidului nostru
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
spirituale și morale ale socialismului constituie un obiectiv complex, de îndeplinirea căruia se leagă modelarea fizionomiei omului nou, înaintat, animat de un profund spirit patriotic, devotat trup și suflet cauzei nobile a socialismului și comunismului.“ („Valorile politice ale culturii socialiste“, Amfiteatru, septembrie 1989) COROIU Constantin „În sfera largă a operei și a gândirii profund revoluționare ale tovarășului Nicolae Ceaușescu, a demersurilor sale teoretice și practice se înscriu, în mod firesc, organic, arta și literatura. Concepția sa estetică, ideile sale despre condiția
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
profesională -, toate acestea constituie și condiții esențiale ale participării active a tinerei generații în dezvoltarea economico-socială a patriei, în realizarea mărețelor obiective puse în fața tineretului de către partidul nostru, de secretarul său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu.“ („Spiritul revoluționar al patriotismului socialist“, Amfiteatru, aprilie 1988) DRAGOMIRESCU Romeo, ing. „La baza remarcabilelor realizări dobândite, a uriașului salt înregistrat în dezvoltarea economico-socială a țării se află strategia științifică profund înnoitoare elaborată și promovată în mod ferm, în ultimii 24 de ani, de către secretarul general al
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]