2,417 matches
-
în același timp - în viața cuvintelor. Este o relație în care ne naștem și cu care rămânem și noi, până la sfârșit. (februarie 11, 2011) Intervenție în cadrul Concursului “Student pentru o zi”, ediția a III-a, Suceava, 19 martie 2011 În Amfiteatrul 54 al Facultății de Litere și Științe ale Comunicării, ne-am întâlnit sâmbătă, 19 martie, cu un grup de elevi, profesori, dar și colegi universitari pentru a prezenta Universitatea noastră și a-i convinge pe cei prezenți că Universitatea “Ștefan
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
vizează învățământul superior, a dat exemple concrete de bune practici, exprimând tranșant așteptările Guvernului legate de modernizarea sistemului de educație. A invitat la dialog, punctând asupra unor aspecte tehnice ce țin de implementarea legii. A remarcat în cursul vizitei prin amfiteatre importanta bază materială de care dispune Universitatea din Suceava, s-a interesat de domeniul specializării Compatibilitate Electromagnetică. La finele vizitei, i-am spus domnului ministru că sperăm să plece de la Suceava cu argumente în plus pentru susținerea învățământului superior din
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
țara prin faptele voastre, iscate din sudoare, din asiduă preocupare, din talent ori creativitate. Căci, până la urmă, sunteți constructori de imagine și ziditori de țară, și munca voastră cinstită și bună, de orice fel, de la șantier ori de prin ambițioasele amfiteatre universitare, nu poate produce decât cinste. De aceea, ne este și nouă bine că viața aceasta, lumea aceasta și planeta aceasta se îmbunătățesc și se sporesc cu o fărâmă de bunătate și de frumusețe și din pricina voastră, din concursul vostru
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
în mediul de afaceri. (septembrie 19, 2011) Ești cool și dacă... muncești cu responsabilitate... La întâlnirea cu tinerii membri ai PDL de joi, 22 septembrie, sub semnul roadelor pământului, nu mi-am putut stăpâni pornirile de teacher, entuziasmându-mă în fața “amfiteatrului plin”, așa cum fac, când e cazul, și la Universitatea mea (nota bene: E “a mea” pentru că mă simt profund atașată de studenții ei !). În dialog cu colegele de partid din județele Neamț și Iași Viitoarele alegeri pentru o nouă conducere
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Servius Tullius de către ginerele lui, la îndemnul Tulliei, fiica bătrânului rege, care trece cu carul peste trupul neînsuflețit al tatălui ei (I 48) ; reușitele domniei lui Tarquinius - victoria asupra volscilor, înființarea coloniilor Signia și Circeii, construirea templului lui Iupiter, a amfiteatrului și a sistemului de canalizare din Cloaca Maxima (I 53, 55, 56) ; rămășagul lui Collatinus și al amicilor săi cu privire la conduita soțiilor lăsate acasă în timpul războiului și hotărârea de a le surprinde prin revenirea neanunțată la domiciliu (I 57) ; necinstirea
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Laboratory (EAL) in CAENTI, François-Pierre Tourneux, Laure Nuninger, Kristof Ostir, Scientific Research Centre of the Slovenian Academy of Sciences and Arts - Slovenia; La fonction éditoriale des systèmes d’intelligence territoriale, Jean-Jacques Girardot, Université de Franche-Comté. Vineri, 22 septembrie 2006, în amfiteatrul „Virgil Madgearu” al Universității „1 Decembrie 1918” s-a desfășurat ședința de încheiere a lucrărilor acestei conferințe internaționale. În numele Comitetului de organizare, conf. univ. dr. Mihai Pascaru a mulțumit echipei de management al proiectului, precum și partenerilor interni care au asigurat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
engleză cu apariție lunară. Proiectele de edificare pentru care milită și acționa Fundația ,,Primăvara lumii” cuprindeau: Sală Muzeului genealogic ,,George Emil Palade”; Memorialul ,,Alexandru Malin Tăcu; Bibliotecă enciclopedica; Atelier de inventica; Sala de expoziție; Redacția revistei ,,Primăvara lumii”; Salon literar; Amfiteatru; Secretariat de relații internaționale; Sala de protocol. Campusul Fundației: baza sportivă olimpică; spații de cazare pentru sportivi, ziariști, reporteri radio-tv, delegații oficiale; staționar pentru sportivi; cantină restaurant; club divertis; centrală telefonică; autoturism, autocar; parcare. Publicului larg, Fundația ,,Primăvara lumii” Îi
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Malin Tăcu a fost adus de un grup de liceeni din Bârlad. Sâmbătă, la sala de cultură a municipiului Iași din parcul Copou, a avut loc un spectacol în memoriam Malin Tăcu. Un concert pop-rock-folk a avut loc pe scena amfiteatrului din Copou, protagoniști fiind liceeni din Bârlad. Versurile tuturor celor 18 piese au fost compuse de Malin Tăcu, dispărut prematur dintre noi. Sală a fost ornata cu afișe scrise de mână ale tinerilor, anunțuri dintre cele mai vehemențe la adresa fostei
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
stat. Scenă pe care a concertat tânără trupa din Bârlad era Împânzita de tomuri ale „conducătorului iubit” care ne Învățau drumul României spre o țară multilateral dezvoltată. Picioarele liceenilor din Bârlad au călcat pe aceste volume, sloganele afișate pe pereții amfiteatrului din Copou fiind sugestive: „Pierdut zâmbet, Îl declar nul”. Spectacolul trist prezentat de grupul „Viră” din Bârlad, influențat de versurile lui Malin Tăcu, au marcat auditoriul, care nu de puține ori a scăpat lacrimi la auzul versurilor tânărului autor. Malin
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
că te scumpești unde nu trebuie! Ianuarius consimte cu o mină sumbră. Luptele de gladiatori sunt cea mai sigură metodă de a atrage favoarea maselor. Cutează să ridice ochii din pământ, abia când îl aude pe împărat rostind: — O să folosim amfiteatrul construit pentru jocurile de gladia tori ținute cu ocazia funeraliilor lui Marcus Agrippa. — O idee foarte bună! aprobă Ianuarius. Augustus ridică tonul: — Vreau ca acest spectacol să fie fabulos! Până și copiii de țâță să și-l amintească! Împinge castronul
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
să-i împărtășească motivele pentru care îl preferă pe Vitellius. — Am să te rog să discuți cu Atticus și cu Vitellius să aibă grijă să se pună capăt aclamațiilor dese și nesfârșite cu care eu și Tiberius suntem întâmpinați la amfiteatru... De uimire, secretarul uită să-și mai ia notițe. Augustus se răstește la el agasat: — Ce te miri așa, ca boul? Ianuarius își pleacă ochii asupra tăbliței cerate. — Nu mă mai țin genunchii, oftează principele. Ridică a lehamite din umeri
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
dă jos încet de pe taburet. Dar nu se clintește din loc, deși călărețul treapădă lângă el. Este preocupat. De ce n-o fi vrut împăratul să se țină jocurile în teatrul lui Statilius Taurus, la sud de Câmpul lui Marte? Măcar amfiteatrul de acolo este din piatră și marmură. Aici predomină lemnul. Bine măcar că structurile din subsol și zidurile mari de temelie echilibrează cât de cât presiunea exercitată asupra centrului de periferia acestei construcții uriașe și vechi. Parcă suflă din corn, șoptește
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
bine fixată în sol, rostește apreciativ. Rufus îi întâmpină vorbele cu un mic surâs enigmatic. Arată cu mâna spre tavan: — Ce-i sus? Pusio se uită mirat la el. — Arena, ce să fie? Privirea ironică a instructorului îi trezește dubii. — Amfiteatrul...? întreabă cu voce nesigură. — Nu e un amfiteatru, ci două. — Cum două? se înfurie Pusio. Ce, își bate joc de el? Ridică tonul mânios: — Vrei să mă prostești? — Nu te prostesc eu, ci ești așa cum te-a făcut mă-ta
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
întâmpină vorbele cu un mic surâs enigmatic. Arată cu mâna spre tavan: — Ce-i sus? Pusio se uită mirat la el. — Arena, ce să fie? Privirea ironică a instructorului îi trezește dubii. — Amfiteatrul...? întreabă cu voce nesigură. — Nu e un amfiteatru, ci două. — Cum două? se înfurie Pusio. Ce, își bate joc de el? Ridică tonul mânios: — Vrei să mă prostești? — Nu te prostesc eu, ci ești așa cum te-a făcut mă-ta, răbuf nește cu năduf Rufus. Îl împunge cu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
îi zvâcnește dureros în piept. Dar el, cum de s-a obișnuit? Pentru că a văzut același lucru și acasă, în Iudeea? Sufletul i s-a asprit, e conștient de acest lucru. Și totuși, de fiecare dată când ajunge în subsolurile amfiteatrelor, se simte de parcă ar coborî în Infern. Dacă ar fi să judece numai după luptele de gladiatori, atunci le-ar da dreptate acelor coreligionari ai săi care consideră cultura grecilor și a romanilor nocivă pentru religia aleșilor lui Dumnezeu. — Nimic
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
a trezit din nou curiozitatea. Hai odată! se impacientează instructorul. — Ce sunt astea? — Aici, în subsol, sunt depozitate mecanismele care funcțio nează prin asamblare... — Cum adică asamblare...? înalță uimit tânărul ochii spre el. — Sunt ridicate și duse pe nesimțite în amfiteatru, fără să se vadă. — La ce folosesc? — Pentru cuștile cu animale și alte metamorfoze... — Metamorfoze? — Decoruri! pufnește iritat Rufus. Coboară tonul: — Și nu numai... Germanul își răsfrânge buza de jos în afară, cu o mină încurca tă. Nu pare să
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
vin cu plăcere în această halucinantă grădină a supliciilor. — Abator de carne umană, murmură cu dezgust Pusio. Este destul de șocat. Tovarășul său îl iscodește din priviri: Nu prea le ai cu luptele, din câte văd. Nu ești un obișnuit al amfiteatrelor. — Nu le frecventez chiar deloc, răspunde sincer Pusio. Le evit cât pot. — De ce? Pentru că niciodată nu mă întorc acasă cu starea de spirit cu care am plecat. Rufus fluieră, ușor amuzat. — Cum așa? Când văd că dimineața oamenii sunt azvârliți
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
curios: — Oare nu-i același lucru când omori dușmani pe câmpul de luptă? — Nu, tăgăduiește germanul cu putere. Acolo te lupți pentru supraviețuire, ceea ce dă valoare morții. Evreul lasă bărbia în piept. — Așa e, suspină într un târziu. Luptele din amfiteatru nu sunt lupte adevărate, ci crime plătite. Îndoaie pe rând câte un deget. — Nu tu coif, nu tu scut împotriva sabiei. Ce pavăză, ce re guli? Toate astea întârzie moartea. Germanul încuviințează. Mai parcurg în tăcere o bucată de drum
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
sunt abia prin Mesopotamia, iar tigrii - cum zicea nerodul ăla mai adineauri - doar la hyrcanieni. Iar elefantul a dispărut cu totul din nordul Africii. Germanul cugetă câteva clipe în tăcere. Apoi întreabă: — Vrei să spui că prin aceste vânători din amfiteatru, impe riul a împins civilizația până la fruntariile lumii? — Păi, cum altfel? ricanează Rufus. Deși i-a trecut de câteva ori prin minte că băiatulul ăsta, că zut din senin pe capul lui, ar putea fi totuși o iscoadă trimisă să
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
în frâu, dar se așteaptă ca în orice moment, din fiecare co tlon întunecat să se ivească o nălucă și să-i pună cuțitul la bere gată. Nu povestea unchiu’ despre tâlharii ce și duc veacul prin hrubele din subsolul amfiteatrelor? — Tu știi bine drumul? face agitat. Ecoul îi aduce înapoi sunetul sinistru al propriei voci. Se simte din ce în ce mai neliniștit. Rufus nu-i răspunde. După câteva sute de pași, rostește însă pe neașteptate: — Uite! Cu mâna întinsă în față, indică ceva
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
un asemenea obiect și acasă, deși țăranii din Iudeea și Samaria încă preferă antica și tradiționala farfurioară de lut, deschisă și puțin adâncă, unde feștila plutește - mai-mai să se înece - în ulei. „Tu ți-ai încheiat zilele în subsolul acestui amfiteatru“, i se adresează în gând ca unui tovarăș de suferință. Lacrimi grele îl fac să strângă cu putere din pleoape. „Oare mie în ce parte a Universului îmi va fi scris să mi le sfârșesc, zdrobit ca și tine printre
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
vântul care suflă printre frunzele pădurii... Pusio îi întoarce vexat spatele. La rândul său, Rufus renunță să-l mai stârnească, chiar dacă i place să vadă cum belește prostește ochii la el. Între timp, febra a pus stăpânire în totalitate pe amfiteatru. Ciulește și el urechile: — Omoară-l! Taie-l! Arde-l! Realizează că vuietul vine numai dintr-o latură a arenei. În clipa următoare însă, cealaltă parte îi răspunde: — De ce nu mânuiește mai cu viață sabia? Uite-l cum cade ca
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
un fel. Acum își amintește. S-a încheiat campania din Dalmația și ieri a fost omagiat alături de unchiul său Tiberius. Se crispează din nou. Fulgere roșii îi joacă în fața ochilor. Scene de răzmeriță. Imaginile încep să se lege. Revede dublul amfiteatru plănuit de Iulius Caesar și terminat de Marcus Agrippa năclăit de sânge. Mulțimea s-a dezlănțuit și au trebuit să intervină cohortele pretoriene și cele urbane. Se foiește panicat. De la ce a pornit totul...? Femeia de lângă el observă mișcarea și
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
e frig așa, cu mâneci scurte până la coate? o în treabă fiul și face semn unei slujnice să-i aducă mantia. Femeia acceptă să și-o pună pe umeri. Apoi spune: Ați văzut ce nenorocire s-a întâmplat ieri la amfiteatru? Înainte ca Iulius Herodes să-și compună un răspuns convena bil, Germanicus răspunde cu acreală: — Iată rezultatul nenumăratelor comisii nou create ce se ocupă de intendența lucrărilor publice, a drumurilor, a apelor, a distribuirii de grâu... Nu văd legătura, face
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
nu i s-a acordat niciodată triumful, deși l-a meritat de atâtea ori. Suspină descurajat. Nici despre triumf n-au vorbit. Într-o stră fulgerare, amintirea îi crestează mintea ca un cuțit. Au discutat despre tulburările de ieri de la amfiteatru. Au căzut oameni, nu numai din rândul plebeilor, dar și soldați, parcă și un centurion, zicea Nerva, chiar și un tribun din garda pretoriană a fost rănit, pe când încercau să pună capăt ciocnirilor iscate în popor. De unde a izbucnit scânteia
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]