6,661 matches
-
în amplă derulare. Vedem în multe fapte o minune, În cer - o insolită-ncununare. Religii ne îndeamnă la visare, Știința încă prea puține spune. Chiar în zadar o floare să răsară, Să-și plece fruntea și să ceară apă În seceta amiezilor de vară? Durerile obrazul cum ni-l sapă! Vin curcubee de lumină rară... Desigur e ceva care ne scapă! Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Ceva ne scapă... / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 294, Anul I, 21 octombrie
CEVA NE SCAPĂ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356576_a_357905]
-
o masă ce o aveam acolo și mai târziu pe balustrade balconului. De aici privea cu nostalgie și jind spre suratele lui care zburau pe balconul vecin sau cântau în copacii de pe strada Ion Meșter, din Cluj-Napoca. Într-o după amiază, când soarele își trimitea razele pieziș printre crengile copacilor deja desfrunziți, guguștiucul nostrum pe care l-am botezat Florin, s-a urcat pe umărul meu, stăteam la o cafe ape balcon cu soția, apoi a zburat pe balustradă și așa
DIN LUMEA NECUVÂNTĂTOARELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356572_a_357901]
-
nr. 263 din 20 septembrie 2011. ELOGIU PILDEI Lui Anton Pan Încrederea și compasiunea vi se datoreaza... până și pomii, și păsările, și florile va iubesc - până și drumurile și izvoarele va călătoresc, până și ciuturile vă așteaptă, pline, la amiază - patimă și izbândă, lenea și eroarea îndatorează... chipul vostru seamănă, ori nu, cu-al lui Adam, chipul vostru se teme de-oglinzi și de-al umbrei balsam chipul vostru, oare, soarele, ori sufletul îl luminează? Citește mai mult ELOGIU PILDEILui
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
soarele, ori sufletul îl luminează? Citește mai mult ELOGIU PILDEILui Anton PanIncrederea și compasiunea vi se datoreaza...până și pomii, și păsările, și florile va iubesc -până și drumurile și izvoarele va călătoresc, până și ciuturile vă așteaptă, pline, la amiază -patimă și izbândă, lenea și eroarea îndatorează...chipul vostru seamănă, ori nu, cu-al lui Adam,chipul vostru se teme de-oglinzi și de-al umbrei balsamchipul vostru, oare, soarele, ori sufletul îl luminează?... XXX. ELOGIU LĂMÂII, de Ion Mârzac
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
raționament. Rapid, lucid și mai ales fără panică. S-a întâmplat și altora. Ce îi pasă lui dacă eu mă plimb meditând prin fața ușii și nu în spatele ei?! Poate mă interesează transcendența sau nirvana. Diogene umbla pe străzi ziua în amiaza mare cu lumânarea aprinsă iar Salvador Dalli se arăta când avea chef, fără veșminte. Toți oamenii de geniu sunt considerați de către vulg, scrântiți. De către vulg... Fără ca ei să fie scrântiți. Uite-l că a dispărut. Sună la apartamentul de deasupra
VALENTIN ŞI VALENTINA de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356634_a_357963]
-
Colind alei, prin parcuri, într-un umblet, Să îi admir talentul, dar și zelul. Îmi pare că artistul aș fie eu Și colorez petală cu petală Și frunzele; și tot revin mereu, Pictând așa, la scară colosală. Tabloul reprezintă o amiază În dominantă notă aurie, Culoarea e intensă și vibrează Precum o genială simfonie. Referință Bibliografică: Anotimp de suflet, de Adrian Simionescu / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 283, Anul I, 10 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
ANOTIMP DE SUFLET, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356710_a_358039]
-
partea lui de măr Spre un țărm cu lebede și lacuri Ducem ca pe albe două tacuri Dintr-unul și același adevăr Pendula macină olimpul Copiii noștri, poze colorate Ruini din fostele palate Privesc, ademenindu-i nimbul Soarele apunea la amiază Pașii noștri nu ne mai ascultă Această pasăre ocultă Trecea prin fiecare ca o piază Referință Bibliografică: Atâta liniște ciudată / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 283, Anul I, 10 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion
ATÂTA LINIŞTE CIUDATĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356709_a_358038]
-
care lucrez în care să spuneți tot ce știți despre viața de ziarist în perioada aceea? -Cu mare plăcere! -Atunci să stabilim o oră și o dată! -Din păcate, numai azi și mâine mai stau în orașul de la poalele Feleacului. -După amiază, pe la orele 16, e bine? -Nu! La ora aceea sunt la familia Florin, la o serata de poezie. -La scriitorul Florin!? Mare scriitor! Un bun manager cultural. Am fost la câteva acțiuni culturale organizate de domnia sa. Va rog să-i
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A NOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356633_a_357962]
-
timp înainte de a incepe vecernia la biserică de peste drum, chiar când se întorsese Țină de la nepoțica a sosit și Constantin. A venit ca o vijelie, grăbit cum nu fusese în cele opt zile de până acum. -Dragi mei, în după amiază aceasta nu o să stau mai mult de o jumătate de oră. -De ce?! Am intrebat uimit. -Precis și-a găsit... una! a continuat Țină. -Chiar mi-am găsit una. Pe bune. Este reporteriță la un ziar de aici și dorește
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A NOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356633_a_357962]
-
Constantine, să ne delectam cu câteva poezii de-ale tale. După ce și-a pus haină în cuierul de pe hol, am intrat toți trei în sufragerie. Ne-am așezat fiecare pe fotoli. -De mult nu am mai petrecut împreună o după amiază de poezie. Îți aduci aminte? Când eram studenți veneam la tine și sub nuc, la lumina lampadarului din curte, făceam seri de poezie. -Uneori pe fond muzical, am completat eu. -Da, da... -Cumpărasem de la talcioc un pick-up vechi și câteva
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A NOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356633_a_357962]
-
lin pe placa poroasă ce nu se mai lasă a fi prelucrată cu tot sârgul lăsat prin durerea de dinți a celui ce-și vede lucrarea neterminată și găsesc că răspunsul e unul mai clar decât clarul seninului cer din amiaza de vară ce îndelung se lasă așteptată și-mi spune că-i clar că nu-i laie dar nici că-i bălaie ! NOTĂ. Rog cititorii rătăciți pe aici și amețiți de gândurile mele să nu se supere...! Poate au așteptat
NICI LAIE, NICI BĂLAIE... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356734_a_358063]
-
și o zbughește în curte: - Mamă, mămico, mămicoo. Nici un răspuns. - Mama a plecat să mă caute, dar se întoarce. Ileana i-a mai dat o ciocolată, l-a sărutat pe frunte, nenea Corel a pornit motorul și au plecat. După amiază a venit acasă și mama cu ochii plânși. Rică, băiatul mamei, unde ai fost? - La castel, mamă. La care castel? - În adâncul pădurii e un castel al zmeului. Acolo a închis-o el pe Ileana Cosânzeana, de frica lui Făt
RICĂ NĂZDRĂVANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356729_a_358058]
-
Acasa > Versuri > Farmec > BUCURIA MERSULUI PE NOR Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 322 din 18 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului POEZII DE AL.Florin ȚENE Ca umbrele înserării Pe sub streașina amiezii Se strecoară bunicii-n amintiri, Cu ochii încețoșați ca iezii In nepoți reînvie trecutele iubiri. Alunecă bătrânii ca umbrele înserării Când apusul pe uliți întârzie, Nimeni nu-i vede cum de geana zării Trec spre nu știu care veșnicie. Bucuria mersului pe
BUCURIA MERSULUI PE NOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356767_a_358096]
-
virgule aveau razele de soare. Am deschis cuvântul umbrelă și căldura s-a retras În afara cerului de cuvinte adjectivale, Dar textul scris a rămas pe la colțuri ars, Eu ieșind din carte hălăduind în vale. Mă bronzasem de atâtea vise în amiază Eram noapte precum adjectivul negru Mă răcoream tăcând la o fofează Pe care o scrisesem inspirit și integru. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Canicula din cuvinte / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 601, Anul II, 23 august
CANICULA DIN CUVINTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355138_a_356467]
-
au putut încrede în bunătate. În fidelitate. În puterea omului de a face numai bine, de a simți numai ce-i corect. Ei au fost curajoși sau foarte lași, dar au trăit slăbiciunea omului în fața omului. Salutăm viața dimineața, la amiază și seara. Ne culcăm cu ea în noapte, în brațe, în șoapte, ne trezim cu ea în piept și în vârful degetelor dornice de acțiune. O slăvim prin anotimpuri. O iubim prin florile primăverii și emoțiile renașterii care ne asigură
PĂCĂLEALA VIEŢII de SUZANA DEAC în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355153_a_356482]
-
STRĂ ZILE PAVATE CU FRUNZE USCATE Pe străzile pavate cu frunze uscate Vin îngerii și ne cîntă noapte de noapte S i florile cad de niciunde suave Cînd se coc în adîncuri schelete de nave Obstacole vagi se înșiră-n amiază Cînd luna e pură și ne luminează S i trecem prin zile și nopți că eroii Strivi ți de amploarea fecunda a ploii Iar pas area zboară că un fulg de zăpadă C înd îngerii vin, bieți circari, să ne
PE STRAZILE PAVATE CU FRUNZE de CRISTINA LILA în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355182_a_356511]
-
Fuga “ iar în 1959 îi apare primul roman”Zilele săptămânii “; în1960 sunt publicate cărțile noii generații de poeți și prozatori: Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Ilie Constantin, Nicolae Velea, Ștefan Bănulescu, Ion Gheorghe, Ion Horea, iar Fănuș Neagu publică “Somnul de la amiază “.În 1963 apar cărțile:”Laudă lucrurilor “ de G.Călinescu, “Capul Bunei Speranțe “ de Augustin Buzura,( romanele acestuia sunt necitibile în ziua de azi), “Fântâna soarelui “ de Eugen Frunză, în 1972 “Coborând spre nord-vest “ de Vasile Sălăjan, în 1974”Clodi Primus
LITERATURAN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355162_a_356491]
-
orizontul dincolo de oază, până acolo urmez drumul presărat de lumina aștrilor, trebuie doar să continui a nu mă opri din drumul meu. *** Vara aceasta eram “legat” prin duminicile lucrătoare de serviciu, un program ce s-a prelungit până toamna târziu. Amiezele, în cursul săptămânii mergeam la biblioteca în aer liber din Cișmigiu, în puținele zile când aveam timp. Acolo se adunau studenții sprăhuiți în jur cursuri și cărți abandonate pe iarbă, era o atmosferă ce te făcea să uiți de cotidian
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE (INCLUDE UN NOU CAPITOL) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355121_a_356450]
-
Unul de la Paris, altul de la Versailles, Scot câte-un oftat languros Din creștet până la călcâi: Vai ce frumos, vai de frumos! În rest orchestra marșează: Lasă dom'le că merge oricum Aici nu e nici o Scală. Și noi Plecăm după amiază la ploi- -ești. La un spectacol de gală Numai compozitorul postum Își trage palme că ei trișează, Trișează antum. Referință Bibliografică: Concert / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 279, Anul I, 06 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
CONCERT de ION UNTARU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355597_a_356926]
-
lipseau. Mă' tu ești din Legiunea străină? Ce cauți aici mă' teroristule? (Halviță nemișcat, nu scoate un cuvânt). Vorbește mă; ce ești împăiat? HALVIȚĂ: Ce-ai cu mine dom'le? Mă cunoști de undeva? CUCU: Ce cauți tu ziua în amiaza mare în casa omului cumsecade, mă? Ce e cu tine aici și cum te cheamă? HALVIȚĂ: Eu? CUCU: Da, tu, ce cauți mă' aici? HALVIȚĂ: Magazinul Victoria. CUCU: Magazinul Victoria?! HALVIȚĂ: Magazinul Victoria. Ce ești surd? Ia uite dom'le
COANA MARE SE MĂRITĂ, 3 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355577_a_356906]
-
nu-ți venea a crede că sunt tot din tipar ieșit dorind grăbit a mă repede ca mâna să-ți întind spășit. Te-ai luminat și toată fața cu prietenie mi-a vorbit pe ea citindu-ți toată viața cu-amiezi, apus și răsărit. În mână prins-am palma-ți mică uimit de forța ce-o simțeam înțelegând cum ea "ridică" obiect de artă ce primeam... Îți mulțumesc cu plecăciune dorindu-ți multe cărți să scrii să dăltuiești în lemn minune
PRIETENULUI ION VANGHELIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355647_a_356976]
-
multă discreție, dat fiind faptul că fata nu a ajuns încă acasă. I s a comunicat că a fost la școală până în jurul orei 19.00 când a plecat spre casă. La ora prânzului, cu puțin înainte de începerea cursurilor de după amiază, agentul Matei a contactat câteva fete și băieți, colegi de clasă ai Iulianei. S a evidențiat cu certitudine că fata a folosit autobuzul, împreună cu alte trei colege care au coborât la prima stație. Din acest moment, despre Iuliana nimeni nu
CHEMAREA DESTINULUI (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355566_a_356895]
-
că aduce ProTv-ul, l-au primit...la morgă. Mătușa mortului, savura tacticos din cafea. Era de trei săptămâni în Timișoara. -Dă telefon, la Iași, să nu zică cumva, careva, că am fost aici! Mă duc acasă cu trenul de-amiază. I-oi pune eu parastasul de 40 de zile. Stăteam și mă uitam înlemnită: ce se întâmplă cu noi, cu oamenii acestor zile? Tatăl mortului nu se însurase, în tinerețe, până femeia asta nu a avut zestre, să se poată
CÂND STELELE DE PE EPOLEŢI NU AJUNG! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355716_a_357045]
-
seri cu chitara în parc...și iubind Să fiu din nou tânăr, de timp ocolit. Nu-mi doresc putere și nici bogăție Vreau doar răstimpuri, de se poate-o mie..! Să mă-ntorc acasă, acolo, la părinți Pe soarele de-amiază să fiu la cei iubiți. D. Theiss ........................................................... Dor de...Tei Când Soarele răsare si florile surâd, Când haina înverzită se-ntinde pe Pământ, Simt Sufletu-mi cum plânge de-amar si dor greu De casa pärinteascä, de teiul drag, al
DUMNEZEUL DRAGOSTEI SĂ RĂMÂNĂ MEREU CU NOI TOŢI DE-A PURURI! de DOINA THEISS în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346105_a_347434]
-
al poporului" Răspunde sublim Ion Gheorghe.... Dar a cui "proprietate" or fi poeții? "Poeții sunt ai limbii mai mult decât ai lor Sunten o turmă blândă sub Marele Păstor Poeții-lemnul Crucii pe care sângerează De mii de ani Cuvântul la amiază." Inefabil,Ioan Alexandru. Și totuși,ce face poetul atunci când realitatea o ia razna? "Poetul, Mergea înainte,călare, ............................................... Inspirația venea din urmă,desculță. Rămânea mereu în urmă, Nu știu de ce o îmbia mai mult rămânerea în urmă Decât necunoscutul din față
DEŞERTUL DE CATIFEA (46-47) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 874 din 23 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/346157_a_347486]