14,847 matches
-
grupul diabeticilor și al celor nediabetici, neînregistrându-se astfel o diferență semnificativă statistic pentru grupul nediabeticilor. Așadar, identificarea bolii arteriale periferice cât mai precoce la nivelul îngrijirii primare poate fi un factor important de prevenire a evenimentelor cardiovasculare. Studii mai ample pot confirma ce le afirmate.
Revista Medicală Română by Sorina Maria Aurelian () [Corola-journal/Journalistic/92277_a_92772]
-
dimpotrivă, într-un tipar evenimențial, nuvela Acasă transmite mai mult decât spune efectiv, lărgind cadrul faptic propriu-zis printr-unul de bogate semnificații (istorice și sociale, morale și psihologice). Este semnul distinctiv al literaturii adevărate. n (Fragment dintr-un studiu mai amplu) P.S. Partea a doua a cronicii la volumul Căderea în lume de Constantin }oiu va apărea în numărul viitor.
Istorie și metaforă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9251_a_10576]
-
Gheorghe Grigurcu Petre Got face parte din ampla și după toate probabilitățile încă multă vreme inepuizabila categorie a poeților noștri cu genă rurală. Punctul de pornire al versurilor d-sale îl constituie, așa cum remarca Ștefan Aug. Doinaș, într-un comentariu ce i l-a închinat, "realitățile sempiterne ale
Candoare și caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9272_a_10597]
-
pictura nu este doar un simplu exercițiu cultural, o formă abilă de comunicare codificată cu un privitor mai mult sau mai puțin prevenit, o hîrjoană ludică sau o scrutare gravă prin spațiile nelimitate ale posibilului. Mai întîi, ea reprezintă un amplu și complicat ceremonial tehnic, un recurs la memoria arhaică a genurilor, o subtilă convocare la realitatea imediată atît a lumii organice, cît și a regnului mineral. El a fost unul dintre puținii pictori moderni, și acest fapt este valabil nu
Radiografii în posteritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9298_a_10623]
-
zero, pentru spectacolul expunerii și pentru ieșirea în public, în general. Deși interesat de tot ceea ce ochiul poate să absoarbă, de la accentul de culoare întîmplător sau de la forma spontană și pînă la construcțiile simbolice de o mare complexitate și la amplele simfonii cromatice pe care istoria artei le oferă cu generozitate, Florin Mitroi și-a restrîns interesul, în propria-i creație, la cîteva teme mari și la cîțiva moduli ușor de recunoscut și de identificat. în pofida discreției sale absolute și a
Radiografii în posteritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9298_a_10623]
-
a-și publica declarația de credință - dacă s-ar putea - în toată presa românească. Îi dăm, așadar, o mână de ajutor, în speranța că-i vom face o bucurie, reproducând câteva - doar cinci, puteți să verificați - fraze de început ale amplului articol: "Virgil Mazilescu este unul dintre foarte puținii poeți la care mă întorc ori de câte ori încrederea mea în poezie este zdruncinată. Atunci când, dintr-un motiv sau altul, simt că poezia se îndepărtează de mine și mi se pare că ratez metodic
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9321_a_10646]
-
aducă în același spațiu toate celelalte genuri artistice, să iasă în stradă și, deasupra tuturora, să semnaleze prezența exemplară a Artistului în Oraș; ca o condiție a existenței orașului însuși, ca o garanție deplină a demnității sale. Faptul că această amplă dezbatere nu s-a realizat încă nu înseamnă, totuși, că Artistul nu este la locul lui, ci doar faptul cu mult mai banal că Orașul nu este pe deplin pregătit să-i recunoască, să-i invoce și să-i consacre
Artistul și Orașul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9318_a_10643]
-
măcar demnitatea. Profesională și profesionistă. Pun cu încredere toate aceste argumente înaintea discutării proaspetei cărți a lui Paul Cernat: Contimporanul. Istoria unei reviste de avangardă. Desigur, prezentul volum e o mostră esențială și o extensie relevantă a unuia din capitolele amplului studiu - în curs de apariție la editura Cartea Românească - dedicat primului val avangardist de la noi. Adică o dovadă neîndoielnică a unui anume lux intelectual pe care Paul Cernat și-l permite: impunerea în doi pași, nu neapărat independenți. După câteva
Acreditare de presă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9326_a_10651]
-
într-o cronologie previzibilă. Cea de-a treia cale - aceea pe care căutăm să o identificăm și să o recomandăm ca o formă de maturitate a unei literaturi - e a romanului-roman, ireductibil la o povestire sau la o nuvelă mai amplă. Dintre interbelici, Camil Petrescu și Hortensia Papadat-Bengescu lucrează astfel, iar dintre contemporani Nicolae Breban și Augustin Buzura. Explorarea romanului-roman e deopotrivă retrospectivă, introspectivă și prospectivă. Construcția e foarte complexă, fără fragmente detașabile. Nici o secvență nu reflectă întregul ca în romanul-nuvelă
Starea prozei (file dintr-un carnet) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9309_a_10634]
-
zicala cu paiul din ochiul altora și bîrna din ochiul propriu. Chiar și dacă ochiul nu-i al său, ci al lui Goma. O clarificare necesară Sub acest titlu, Bogdan Cristian Iacob publică în Idei în dialog din august un amplu comentariu pe marginea contestațiilor de care a avut parte Raportul Tismăneanu. Relevînd însemnătatea documentului și, totodată, lipsa unui ecou valabil în presă (ce e drept, nepublicat decît în formă electronică deocamdată), autorul articolului demontează cu mult bun simț principalele acuzații
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9369_a_10694]
-
zilelor." Oare câți scriitori ar fi lăsat o asemenea poveste formidabilă strict pentru coperta a patra a volumului și n-ar fi inserat-o discret în paginile acestuia ? Câți și-ar fi reprimat tentația de a lărgi, spontan, printr-un amplu text melodramatic, arhiva aflată în curs de constituire? Ei bine, Vlad Zografi e unul dintre acești, din ce în ce mai puțini, sublimi orgolioși. Unul, adică, care-și respectă propriul scris înainte de a-și adula propia expunere. Din cele cinci piese care compun cartea
Primul risipitor al țării by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9373_a_10698]
-
lăsată oarecum de capul ei, fie printr-o consecvență bibliografică pentru care de obicei nu mai rămâne spațiu, fie prin excesiv de minuțioase parafraze sau ineficiente comentarii pe text. Concluziile sunt - consecință naturală - răspândite uniform de-a lungul unui text prea amplu pentru a-și permite să le aglomereze, pe toate, la final. În trecerea sa de la cronică din periodice la critica literară densă, Patraș găsește de cuviință să apeleze la primul algoritm care-i iese în cale. Formula cu numărul unu
Formula 1 by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9394_a_10719]
-
mușchilor; tonusul și forța musculară; elasticitatea discurilor intervertebrale; capacitatea de coordonare a sistemului nervos; temperatura mediului; starea de oboseală fizică și psihică; ciclul diurn. Mobilitatea este o calitate care se dobândește greu dar se pierde repede, în lipsa exercițiului. favorizează mișcările ample și elegante dar interferează cu forța. În școală se pune problema menținerii mobilității articulare la clasele mici și lucru intens pentru obținerea unui nivel optim atunci când, odată cu creșterea masei musculare și forței acesteia are tendința să scadă. Mobilitatea este o
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
realizat necesitatea ridicării nivelului științific și cultural al țăranului român și în perioada 1895-1896 lucrurile s-au schimbat. Atunci statul cheltuia pentru învățământul primar din școlile urbane 48% iar pentru cele rurale 52%. Revizorii școlari au primit la 1 octombrie ample instrucțiuni în organizarea, îndrumarea și controlul învățământului primar și secundar din județe. Ei trebuiau să urmărească respectarea de către învățătorii, a programelor, regulamentelor, manualelor și metodelor și să vegheze salubritatea scolilor, să elimine toate greșelile făcute de învățători și să mențină
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
depus și contribuita dascălului Gh.Dumitrescu. Intreaga activitate a dascălilor gorjeni a fost recunoscută și apreciată de Ministerul Instrucțiunii Publice iar acestora li sa conferit medalia “Răsplata Muncii pentru învățământul primar”. Printre aceștia se numără și Al. Stefulescu pentru activitatea amplă desfășurată pe tărâmul școlii dar și pentru preocuparea pentru istoria locurilor natale, de a aduna material necesar în vederea întocmirii unei istorii a orașului Târgu Jiu dar și a Gorjului. Acesta este și unul dintre inițiatorii Muzeului Judetan Gorj, primul muzeu
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
muzică, lucru ce l-a determinat să fondeze cu ajutorul maestrului Gheorghe Cernican corul Gimnaziului “Tudor Vladimirescu” iar în anul 1892 a constituit “Societatea Filarmonică” care concerta în biserici iar din veniturile obținute ajuta elevii săraci. Activitatea lui Bobancu a fost amplă. Ținea conferințe pe teme de istorie sau georgrafie în amfiteatrul Gimnaziului real “Tudor Vladimirescu”, făcea ziaristică, fiind membru în comitetul redacțional al revistei pentru tineret “Amicul tinerimii”, era colaborator la ziarul “Secara”, organ al PNȚ Gorj al cărui director devine
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
expediție împotriva austriecilor. În Hürem-sultan, soția lui Soliman Magnificul anul 1543 va cuceri Strigoniul, Alba Regală, Valpó, Pécs, Siklós. Cucerirea Timișoarei și transformarea ei în teritoriu turcesc va fi o altă izbândă a sultanului cuceritor. Între anii 1553-1555 se desfășoară ample operațiuni militare în Asia, confictul cu Persia devenind acut. La moartea sa, în noaptea de 6 spre 7 septembrie 1566, Soliman a lăsat un imperiu prosper, întins până în vestul Asiei. Avea 71 de ani și domnise aproape 46 de ani
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
în vederea sporirii acesteia la alte rase, efective și tipuri locale de ovine. Producția de lapte Privitor la producția de lapte, aceasta se caracterizează printr-o mare variabilitate, deoarece rasa Merinos de Palas nu a făcut obiectul unor acțiuni de selecție ample și de durată în vederea creșterii capacității lactogene la oile mame. În aceste condiții, producția de lapte pe lactație variază între limite extrem de largi fiind cuprinsă între 30 l și 160 l. Cu toate acestea, în majoritatea situațiilor, potențialul lactogen al
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
de Botoșani Î75% negru, 15% brumăriu și 10 % cafeniu, sur, alb și alte culoriă. În formarea acestei rase s-a pornit de la materialul biologic existent în zonă, reprezentat de oi țurcană din varietatea neagră și brumărie, desfășurându-se apoi o amplă acțiune de ameliorare, prin încrucișare, cu genitori Karakul, concomitent cu aplicarea unei selecții riguroase. Procesul formării și perfecționării rasei Karakul de Botoșani a fost de lungă durată și a cuprins trei etape principale. Prima etapă s-a desfășurat în perioada
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
viitor, caprele de rasă Carpatine își vor păstra arealul ocupat, fiind crescute cu precădere în sectorul privat. Însă, pentru a crește eficiența acestora în exploatare, și pentru reducerea gradului de variabilitate, se impune, ca la nivel național, să se deruleze ample programe de ameliorare. ALBĂ DE BANAT Reprezintă a doua rasă autohtonă de caprine, însă efectivul aparținând acesteia este mai redus, fiind crescută și exploatată la început cu precădere în Banat, de unde, apoi, s-a răspândit și în alte zone ale
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
erau colectate disproporționat de la cei care nu se puteau sustrage. Din punct de vedere teoretic avem de-a face cu o curbă Laffer (sau Khaldoun-Laffer) joasă și aplatizată - una în care taxații beneficiază atât de asimetrie informațională, cât și de ample mijloace de a se sustrage plății. Statele române au început târziu să iasă din cercul vicios, crescând progresiv capacitatea administrativă și eficiența taxării. Birul în produse începe să fie înlocuit de cel în bani abia la începutul secolului al XV
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
acestora, cronologic ulterior dizolvării nivelului confederal, vor fi discutate în ultima secțiune, rămânând deocam dată la primele categorii de presiuni. Evoluțiile din faza disolutivă a formei arhaice a confederației vrâncene - aruncările din perioada 1818-1840 și împărțirile ulterioare - sunt mult mai amplu documentate. În această secțiune, ele vor fi enumerate pe scurt, așa cum reies din sinteza lui H. Stahl privind rezultatele „aruncătorilor” succesive realizate: (Jalon I, 1818: nemulțumirea satului Poenari pentru pierderea muntelui Mușa și recursurile acestuia la starostie și domnie, împotriva
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
fi furnizate de acesta. Dovada este creșterea numărului de recursuri la autorități exterioare con federației (biserica, statul). Perturbațiile cu care s-a confruntat aranjamentul nu sunt în niciun fel restrânse la acest caz, ci, dimpotrivă, sunt parte a două fenomene ample care s-au desfășurat cu precădere în ultimii 500 de ani în Europa: formarea și centralizarea statelor, respectiv expansiunea capitalismului. Secțiunea a identificat și principalele puncte de inter acțiune între ocurențele particulare ale acestora și aranjament, evidențiind principalele reacții și
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
informații dintre cele mai seci, neactualizate dar nici nu aduc elemente istorice esențiale despre localitatea respectivă. Astăzi, prin intermediul acestei autoare, care provine din localitatea Moldova Noua vom parcurge o monografie a localității de pe malul Dunării, o localitate micuță, dar totodata amplă prin obiceiuri, descoperiri, tradiții, turism etc. Autoarea menționează faptul că își dorește ca orașul natal să fie unul cunoscut, cu mulți turiști care să aprecieze frumusețile naturale ale orașului, județului și de ce nu, al Țării noastre. poet Mihai Leonte Nota
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
în alte Țări. Dar îmi doresc din suflet ca acest oraș să fie cunoscut și în alte zone ale Țării. La acest lucru m-am gândit când am pus primele informații pe hârtie. Desigur ar fi putut fi mult mai amplă această monografie, dar și pentru aceste informații este o muncă deosebit de riguroasă,căutări de informații, biblioteci, școli, situri, prieteni, cunoscuți ai orașului, etc. În această monografie v-am făcut cunoscut vouă, dragi prieteni ai citirii despre așezare, climă, relief, vânturi
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]