190,296 matches
-
îl preocupă și chiar îl obsedează cum ar fi imposibilitatea dărâmării zidului invizibil dintre România și Republica Moldova sau tradiția ca intelectualul român să se implice în viața politică, iar apoi să fie dezavuat pentru că se implică în viața politică. O analiză laborioasă și nuanțată a ceea ce s-ar putea numi drama necomunicării dintre români și basarabeni poate fi găsită în eseul Frica de diferență, scris la îndemnul lui Andrei Pleșu pentru revista Dilema. Eseistul își mobilizează o impresionantă cultură istorică pentru
REZERVA DE LUCIDITATE A REPUBLICII MOLDOVA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17315_a_18640]
-
că viitorul previzibil este acela al unor "națiuni "atenuate", prin extirparea factorilor susceptibili de a genera intoleranță și conflict, dar totuși națiuni distincte. Europa este încă un ideal, națiunea o prezență efectivă". Repet, concluzie inteligentă și rezonabilă, la capătul unei analize încărcate de explozibil. Lucian Boia, Două secole de mitologie națională. București, Editura Humanitas, 1999.
Națiunea - geneză, prezent și viitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17333_a_18658]
-
Viorel Mărginean, Sabin Bălașa, Vasile Pop Negreșteanu, Constantin Piliuță și mulți alții fără autoritate, dar și artiști mult mai complecși cum sunt Ion Bitzan și Ion Șetran care, dintr-un oportunism care ar merita o atenție mai mare și o analiză mai amănunțită, au acceptat un negoț direct și explicit cu regimul. Cel de-al doilea segment îi includea pe artiștii oficiali în accepțiunea nepeiorativă a cuvîntului, adică pe acei artiști care au reușit să se facă acceptați atît la nivelul
După zece ani (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17358_a_18683]
-
excesul de oralitate, alunecînd în manierism stilistic sau în laxism al exprimării, uneori în vulgaritate, ca și tendința de a nu adapta stilul la temă și situație, folosind un limbaj "coțcăresc" sau "miștocăresc" și în paginile serioase de informație sau analiză politică. Oralitatea se manifestă atît în plan ortografic (în înregistrarea accidentelor fonetice, a pronunției dialectale sau inculte), cît și la nivel lexical, sintactic, pragmatic. Evoluția limbii române predispune către anumite alegeri, menținînd unele tensiuni speciale: între neologismul cult și termenul
Șturlubatic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17374_a_18699]
-
și clișeizat de tradiția ornant-literară și cel de uz subteran, privit cu oarecare suspiciune. în fond, chiar limba de lemn cuprindea, în varianta ei populistă, anumite elemente de oralitate folclorică, unele amintind de convențiile literare sămănătoriste. De aceea, și în analiza oralității publicistice de azi mi se pare că merită să fie făcute o serie de disocieri, printre care cea între elemente populare preluate din oralitate și care stabilesc legătura textului jurnalistic cu stilul conversațional al momentului - și elemente populare de
Șturlubatic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17374_a_18699]
-
actual mi se pare a avea două explicații principale: una este existența unor surse literare; cuvîntul apare de altfel la Creangă ("o sturlubatecă și ...o leneșă de fată ca aceasta", de unde e preluat și difuzat pe canale didactice: glosare, comentarii, analize. A doua explicație e mai puțin certă; cred totuși că fonetismul special, combinația expresivă de sunete care poate ridica chiar dificultăți de pronunție și nu e lipsită de un anumit simbolism fonetic, tipic cuvintelor calificative, mai ales dacă au și
Șturlubatic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17374_a_18699]
-
vectori, tendințe diferite se înfruntă, așa cum este și firesc să fie pretutindeni, dar mai cu seamă într-o societate deschisă (sau, cel puțin, întredeschisă." * Fără 22, toate dezbaterile găzduite de G.D.S. ar fi rămas între zidurile clădirii din Calea Victoriei 120, analizele, controversele și propunerile n-ar fi avut nici un impact asupra societății, și n-ar fi trezit reacții, uneori nervoase sau doar "agasate". Are dreptate Mihnea Berindei să considere revista "cea mai constantă realizare a G.D.S. De altfel, după cunoștința mea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17344_a_18669]
-
în concurs) e teribil de plictisitoare, și că al patrulea titlu, un roman istoric, e mai curînd mediocru. Molipsită de emoția și agitația celor din sală, intrigată că o carte pentru copii a stîrnit atîtă vîlvă, cu vagi amintiri despre analizele din studenție la Beowulf, am așteptat verdictul, convinsă cumva, probabil ca efect al nemărturisitei convingeri a celor de pe ecran, că Harry Potter va fi cîștigătorul. După un consistent discurs, cu mult umor britanic și cîteva aluzii interesante, reprezentantul juriului, un
Fantasticul de pretutindeni by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17341_a_18666]
-
lui Harry Potter? Faptul că un poem medieval și un roman de aventuri pentru copii se întrec astăzi e de o absurditate care nu a lăsat pe nimeni, cum s-ar fi cuvenit, perplex. Firește, se poate argumenta, într-o analiză sociologică sau mitologică a lecturii, că există un filon comun al acestor cărți, că undeva războinicul greu încercat de acum zece secole și un băiețel orfan din zilele noastre sînt manifestări ale unui prototip. Prin urmare că, la limită, același
Fantasticul de pretutindeni by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17341_a_18666]
-
de tipul parastaselor organizate de oficialități pînă în '89. Ideea de pildă, că articolele politice ale lui Eminescu au astăzi o actualitate care dovedește că în România nu s-a schimbat substanțial nimic mi se pare neserioasă, iar la o analiză mai adîncă de-a dreptul iresponsabilă. Am iarăși serioase îndoieli asupra lipsei de confort a lui Eminescu în calitate de român al unui timp dat. Și iarăși mă îndoiesc de saltul peste fire al poetului, la vremea sa, față de autorii vremii. Nu
Despre Eminescu azi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17384_a_18709]
-
mai bună este continuarea suplă și amplificarea înainte a efortului pentru o aruncare departe, către altitudini teoretice, a unui satelit de survol peste creștetele mulțimii. Alături de nimicirea mediatică de fiecare zi a unor persoane nu strică, dar deloc, întreprinderea unor analize mai de ansamblu și mai nuanțate ale viciilor de care aceste persoane sunt bănuite - cu o ancorare, desigur, în concret. Și aceasta având permanent în vedere principiul după care - se uită, sau se acceptă formal - orice reformă în planul mentalității
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
un rezultat definitiv, stătut, ascetic tămâios trebuia să ne așteptăm, ci la o mare purificare, la o restabilire activă a dreptului de a alege între ce e bine și ce e rău, exercitat ori de câte ori e necesar. Nu în ultimul rând, analiza care trece înaintea criticii și bruschează doar subiacent întreține o realistă circulație între teorie și fapte. Critica încrâncenată a persoanelor și critica dezlegată de orice determinație concretă (loc, dată, nume, probe) înseamnă, prin nulitatea efectelor, același lucru. Două extreme care
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
a persoanelor și critica dezlegată de orice determinație concretă (loc, dată, nume, probe) înseamnă, prin nulitatea efectelor, același lucru. Două extreme care ne caracterizează la fel de păgubos: împotmolirea în anecdotă și desprinderea în derivă de fapte. Or, ca extreme, ele confiscă analiza, nici vorbă să se lase conduse de ea. Medierea celor două tendințe se dovedește o preocupare importantă pentru observatorul care se ia în serios. Mi-am dat mai bine seama de actualitatea acestui tip de discurs atunci când, îndată după cartea
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
lucrări s-au mai perpetuat și anumite enunțuri stereotipe care au cîștigat, lent, autoritate de axiome. Pentru relansarea unei comunicări normale cu această categorie de artiști, ar trebui făcute cîteva observații elementare pornind de la o privire proaspătă și de la o analiză amănunțită a operei. în ceea ce-l privește pe Ressu, din motive mai mult sau mai puțin protocolare față de pictura și de personalitatea sa, acest gen de observații nu a fost formulat explicit niciodată. Deși este socotit un remarcabil desenator, cu
Camil Ressu, la o nouă lectură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17395_a_18720]
-
personală, pe atât de sindicalizată în manifestările ei publice. Și acum, ca întotdeauna, se promite un viitor de aur, dar nu se suflă nici o vorbă despre clipa începerii lui. Faimosul pachet de reforme fiscale nu e nici el, la o analiză mai atentă, decât praf în ochii naivilor. Nivelarea TVA-ului la 19 la sută nu înseamnă decât zvârlirea câtorva ocale de plumb suplimentare în spinarea populației. Aceiași bugetari famelici și aceiași mici întreprinzători cocoșați de biruri vor plăti dezastruoasa politică
Cotiere Armani, abacuri Versace by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17386_a_18711]
-
de a ilustra aspectele unei relații pe care cultură majoră, prin intermediul literaturii, o păstrează, în formele cele mai diverse, cu o valoare ce aparține culturii minore - mitul." Pentru a stabili "ce-i datorează literatura mitului", autorul propune o schemă de analiză care ar trebui să urmărească: efectele pătrunderii mitului în sistemul literaturii, antrenarea mitului în procesul literaturii și implicațiile mitului în opera unui scriitor. Termenii "sistem" și "proces" atașați literaturii sunt termeni-cheie în studiul lui Silviu Angelescu. Diferența dintre ei permite
Mitul si literatura by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17932_a_19257]
-
interesante la teoria lui Constantin Brăiloiu, din 1946. Atât pentru Miorița, cît și pentru Meșterul Manole, Silviu Angelescu propune o lectură complexă care ar include lectură literară proprie lui Călinescu, si lectură etnologica a lui Mircea Eliade. Un model de analiză a relației dintre mit și literatura îl găsim într-un triptic ilustrativ în care "zburătorul" este privit succesiv că mit erotic, motiv folcloric și motiv literar. Astfel, "zburătorul" este un personaj foarte persistent, consecvent în descrieri, de la Dimitrie Cantemir până în
Mitul si literatura by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17932_a_19257]
-
care, totuși, marea generație interbelică a elogiat nesmintit puritatea verbală), ci la proza: Artă prozatorilor români a lui Ț. Vianu. N-avem o Artă a poeților români. Vianu pleca de la Bally, nu de la Spitzer, cum m-aș fi așteptat și analizele lui verbale sînt inca remarcabile, deși cred că premisa teoretică despre dublă intenționalitate a limbajului este greșită. Călinescu împărtășea indiferență lui Croce față de limbă. Rarisimele lui abordări lingvistice (în Opera lui M. Eminescu, de pildă) sînt menite să probeze ironic
Critica verbală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17942_a_19267]
-
Trei. Das Ressentiment im Aufbau der Moralen, devenită în varianta autohtonă Omul resentimentului, desparte infinitezimal în atâtea părți câte este nevoie un fir de praf care a gripat multe rotite și roți mai mari ale istoriei. Cei doi clasici ai analizei resentimentului - fiecare dintr-altă perspectiva disciplinară - sunt, cum bine se știe, Friedrich Nietzsche și Max Scheler. Primul tunase incriminator - ne amintim atât de bine (că de un ecou puternic, cu reverberații durabile în multe biografii de cititori) - împotriva moralei creștine
Profesionistii dispretului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17925_a_19250]
-
a aduna laolaltă puzderia cronicilor literare, a rămas și ea baltă. Acum, dificultățile au fost numai amînate, dar continuă să pîndească din umbră. Chestiunea variantelor va da mult de furcă, daca ne gîndim numai la transformările operate de Călinescu în analiza Operei lui Eminescu, cu ocazia retopirii materiei turnate inițial în patru calupuri pentru a le ajusta, apoi, la jumătate. Șunt, de fapt, două versiuni, nu total deosebite în interpretare, insă altfel structurate. Care text va fi luat de bază? Ediția
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
care criticul Grigurcu le înaltă în anumite situații este de a se face uitate aspecte suficient de reprobabile ale unor opțiuni biografice. Mi-ar fi plăcut să văd aceeași inflexibilitate moral-biografistă a lui Gheorghe Grigurcu, întinsă pe sclipitoare pagini de analiză nuanțata, nu doar în legătură cu alunecările oportuniste de stanga ale lui G. Călinescu sau Tudor Vianu, ci și cu dureroasă derivă interbelică de extremă dreaptă a lui Nae Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran sau Vintilă Horia. Or, din păcate, acest aspect
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17926_a_19251]
-
au purces, trezesc mare interes studenților filologi, care și-i aleg cu predilecție pentru lucrări academice, dovadă că onirismul nu li se pare deloc mort și îngropat). Grupajul din "Familia" cuprinde trei tipuri de texte: evocarea omului Dimov, relevarea prin analiza a valorii operei lui poetice și "moștenirea dimoviană" - modul cum se raportează la el poeții de azi. Din prima categorie, fragmentele de "amintiri cu Dimov" ale prietenului sau Dumitru Tepeneag lasă să se întrezărească un personaj fabulos, un cuadragenar adolescent
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17940_a_19265]
-
Rodica Zafiu Scriind, cu o săptămînă în urmă, despre secțiunea documentara din volumul dedicat împlinirii a 50 de ani de existență a Institutului de Lingvistică din București, arătăm că ar merita o atenție specială "analizele" politice la care sînt supuse în anii 1949-1952 citatele din dicționarele academice precum și sumarele revistelor de specialitate. Lectură cenzurii politice se dovedește, încă din acei ani, extrem de inventiva, descoperind în texte mai multe posibilități subversive decît și-ar fi imaginat
"Citate dusmănoase" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17951_a_19276]
-
Păun-Pincio. Utilizarea ca material lingvistic a textelor "corecte politic" ale vremii a fost totuși o eroare a începuturilor; curînd se va ajunge la concluzia că e mult mai prudent că textele oficiale să nu formeze în nici un fel obiectul vreunei analize lingvistice, căci rezultatele ar fi riscat oricum să devină subversive. Dacă rămîneau corecte, acestea nu puteau fi publicate; dacă erau supuse falșificării, contrastul cu realitatea ar fi fost atît de mare încît ar fi părut sarcastice. În 1952, cuiva îi
"Citate dusmănoase" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17951_a_19276]
-
ceremoniale: muncă și odihnă, reculegerea și sărbătoarea, nuntă și înmormîntarea. Prin cea de-a doua se manifestă presiunile istoriei, agresiunea factorilor de civilizație, intruziunea culturii consumului într-o economie cvasinaturală și inevitabilul derapaj către o iconografie ambientală kitsch. Însă dincolo de analiză sociologică implicită și de mărturia asupra degradării unor repere cu valoare muzeala din viața satului, Korniss recuperează o adevarată mitologie. Arhetipurile sale, chiar dacă aleargă sprinten către o lume eclectica, au întreaga demnitate a unei epopei în plină desfășurare. În care
Arta ca rememorare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17953_a_19278]