5,509 matches
-
până atunci. Era însă reprezentativ pentru ceea ce scrisese, ca și pentru ceea ce avea să mai scrie poetul, care, începând cu Balade (1967), își inserează în volume textele anilor de tăcere (auto)impusă. Cu Legenda cerbului, el apărea ca poet format, animat de idealuri și exigențe cu totul altele decât cele impuse de realismul socialist și ca posesor al unei dicțiuni personale. „Legenda” vorbea de un copac izolat în câmpia aridă, „singur voievod” în „sufletul acelor bărăganii” (originalele modulații lexicale apar de pe
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
și distribuția prin intermediul statului, gestionată de birocrația administrativă -, atunci mica burghezie a administrației ar reprezenta contraponderea „naturală” a micii burghezii subordonate marelui capital. Toate societățile capitaliste funcționează așa cum trebuie numai datorită unor sectoare sociale care nu sunt pătrunse și nici animate de spiritul de câștig. Postcomunismul românesc a încercat, sub presiune și cu îndrumare occidentală (mai ales prin programul SIGMA, organizat împreună cu OCDE, Paris), să instituie o asemenea birocrație autonomă în raport nu doar cu piața și marele capital, dar și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
tânjește, ca și după copilăria pierdută. Satul reprezintă pentru H., la fel ca pentru feți-frumoșii din basme, un adevărat izvor de apă vie, de redobândire a purității și prospețimii. Cultura fortifică, dă un alt înțeles legăturii cu natura, peisajul fiind animat de apariția „fetei de primăvară”, netulburată încă de Sburător, „și-n gând nevinovată de tot”. Personajul masculin, și el foarte tânăr, care echilibrează, în aceeași cheie aurorală, universul bucolic, este conturat într-un poem admirativ (Pentru un băietan), cu versuri
HAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287403_a_288732]
-
pentru minte, inimă și literatură”, 1838) și Suvenire de cele trecute, idee de cele de față și arătare de cele viitoare a Moldovei, expus în 1840 și publicat fragmentar de M. Kogălniceanu în „Dacia literară’’, în versiunea aceluiași C. Stamati. Animată de încrederea în unire ca act de continuitate firească în desfășurarea istoriei naționale, Epistola către români, apărută în 1859, în revista „România” a lui B.P. Hasdeu, sub pseudonimul Alexandru Hotineanul, confirma solidaritatea cu idealurile generației pașoptiste. Meditația statornică asupra istoriei
HAJDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287398_a_288727]
-
se lasă „vărsat uscatului ca o unealtă netrebnică.” Idealul incoruptibil al eroilor lui I. este prietenia, comuniunea sufletească până la sacrificiu. Cu Codin, personaj din povestirea omonimă, Adrian Zograffi, atras de curajul și bărbăția lui, de spiritul de libertate care îl animă, se leagă prin frăția de cruce. În ciuda aparențelor, Codin nu este o brută, ci fructul unei lumi cu multe păcate. Frăția de cruce cu Adrian stă sub semnul curăției sufletești. Codin se poartă cu duritate, stârnit de adversitatea realităților din
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
rolul jucat de R. își găsește replicile definitorii. Fără a se reduce la stilistica ei, particulară cu adevărat, critica lui e totuși identificabilă în primul rând ca spectacol literar: digresivă și colorată, ardelenească prin spiritul canonic al adevărului ce o animă și muntenească prin otrăvurile și malițiozitățile ce o compun, melanj de artificialitate și oralitate, de sarcasm și înclinație către calambur. „Combinație inelucidabilă între facondă și căzneală”, emisă cu „o ușurință anevoioasă a exprimării”, maniera criticului este a unui „cronicar cu
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
mare a domnitorului Grigore Alexandru Ghica, și al lui Răducanu Ruset „cel tânăr”. Nobilității i se adaugă vocația culturală a familiei. Răducanu Ruset stăpânea o bună greacă veche clasică și urmase filosofia la München, Aglae, la rândul ei, era instruită, animată de idei liberale și de idealul Unirii. R. își petrece copilăria la moșia Căiuți (județul Bacău), învață cu preceptori străini, cărora le datorează, cel puțin, stăpânirea limbilor franceză, germană și engleză. În toamna lui 1870 este trimis la un pension
ROSETTI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
plâng. / Te adunam de prin vocale / cu trupul tău umpleam pocale / și închinam doar pentru vis, / știind că sorb din Paradis” (Închinare). Versurile din Mereu tristețea (2001) transcriu o regresiune a sentimentelor. Parcurgând o lungă cale de la iubirea adolescentină care anima universul, R. devine prizonierul unui spațiu liric apăsat de umbrele melancoliei. Tristețea se transformă într-o prezență, iar eul liric este damnat, exilat în mijlocul unei lumi părăsite de privilegiile binelui. SCRIERI: Plânsul oglinzilor, pref. Gheorghe Tomozei, București, 1971; Lacrima Laurei
ROTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289388_a_290717]
-
mult mai multe unități decât Ovid Densusianu în Limba descântecelor, studiu apărut în anii ’30. Umanismul este termenul ce a definit în totalitate ființa în opera lui Al. Rosetti. Nu umanismul tocit și demonetizat prin aplicări calpe, ci acela care anima, la cumpăna anilor de după prima conflagrație, numeroase spirite europene și românești. De aici interesul - nu doar peisagistic - pentru Elada, căruia Al. Rosetti i-a închinat prima sa creație literară, expresie a unui liric nemărturisit, frânat în efuziunile sale de cenzura
ROSETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
Drama conjugală și sfârșitul ei violent, întâlnit adesea în lumea rurală, furnizează trama epică a romanului. Dar acțiunea prinde nu numai viața protagoniștilor și a mediului țărănesc, ci și existența notabilităților satului, preotul, învățătorul, notarul, familiile lor, rivalitățile care îi animă, mici drame casnice și evenimente sociale, pe fundalul luptei naționale din Transilvania, cu înflăcărările și compromisurile generate aproape zilnic de aceasta. O sumedenie de personaje, alcătuind elita rurală, toate excelent creionate, se adaugă participanților direcți la „drama pământului”. În casa
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
Cu toate că istoricii se referă rar la el, realitatea este ca visul american reprezintă gândirea dintr-un anumit moment În timp, Înghețat În istoria europeană și transportată În Întregime pe țărmurile americane În secolul al XVIII-lea, unde a continuat să anime experimentul american până În prezent. Revoluția americană a avut loc exact În momentul În care Reforma Protestantă În declin Își făcea acomodarea finală cu forțele Iluminismului. În timp ce majoritatea Europei a combinat eventual elementele teologiei Reformei Protestante cu cele ale ideologiei Iluminismului
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
12 iulie 1893, un tânăr istoric american, Frederick Jackson Turner, a prezentat o comunicare la Întâlnirea Asociației Istoricilor Americani, din Chicago despre Închiderea frontierei americane, anunțată de Biroul Recensământului În 1890. Turner a reflectat la cele două vise care au animat viața americană În decursul scurtei ei istorii ca națiune. Primul a fost cel al „libertății individuale de a concura fără restricții pentru resursele continentale - idealul colonistului”. Turner observa că, pentru pionieri, „guvernul era diavolul”60. Americanii au fost și rămân
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
o lume conectată global. Sociologul Andrew Barry arată că rețeaua a devenit În Uniunea Europeană... O modalitate atât de a transcende conflictul politic dintre adepții statului bunăstării și neoliberali, cât și de a dezvolta un mecanism de intervenție publică care să animeze actorii sociali și economici, În loc să creeze o relație de dependență sau de protecție Între stat și clienții săi24. Trebuie adăugat că rețelele de politici publice sunt de asemenea o modalitate de a oferi asiguranța că forțele necontrolate ale pieței nu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
comisarul Uniunea Europeană Însărcinat cu Afacerile Externe, a schițat viziunea europeană asupra politicii externe În secolul XXI Într-o cuvântare ținută În iunie 2000. El a spus că politica externă a Uniunii Europene trebuie să fie În acord cu valorile care animă politica internă și că trebuie să folosească punctele ei forte. Patten le-a reamintit europenilor că Uniunea Europeană, cu toată retorica exaltată În favoarea păcii, nu a putut să oprească conflictele din Bosnia și Kosovo În anii ’90 și a trebuit să
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ideea ființelor autonome acționând Într-o lume detașată, autoreglantă, populată de alte ființe autonome, fiecare maximalizând interesul propriu. Teoria sistemelor susține că natura Întregului este mai mare decât suma părților. Aceasta deoarece reprezintă relația dintre părți - principiul de organizare care animează Întregul -, care crează ceva diferit din punct de vedere calitativ la nivelul Întregului. De exemplu, noi știm din experiența personală ca o ființă vie este diferită calitativ de un cadavru. În momentul morții, toate relațiile care făceau ființa vie un
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
noastre prin mass-media, au căpătat - încă de acum câteva decenii - caracterul unei adevărate instituții (Stoetzel și Girard, 1975). Astfel încât rezultatele sondajelor de opinie au, în primul rând, funcția de a informa publicul asupra stării de spirit și a tendințelor ce animă conștiința colectivă. Se satisface astfel nevoia de curiozitate, dar nu numai atât. Atare informații pot ajuta oamenii să se orienteze în activitățile zilnice. Instituțiile guvernamentale, administrative și comerciale utilizează rezultatele sondajelor într-un sens și mai aplicativ, ghidându-și strategiile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mitice - artistul și constructorul Manole din Moartea unui artist și din Omul care și-a pierdut omenia (1957); chiar științifico-fantastice, parodiate în Paradisul (1974). Piesa Omul care și-a pierdut omenia este oarecum drama-sinteză, cuprinzând totalitatea problemelor fundamentale care îl animă dintru început pe dramaturg, de la rostul și țelul creației la dualitatea sufletului, pe întreaga spirală a experienței creatorului. Manole este personajul complet, întruchipând eroul-creator, care parcurge până la ultimele consecințe criza de însingurare „supraumană”. Deși simbolul îl apropie de Peter Schlemihl
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
s-a ameliorat deloc, Ioana a citit într-o duminică o carte despre limbajul trupului și a înțeles rolul ambientului în comunicarea nonverbală. Ea le-a propus elevilor ei un joc de comunicare prin care a descoperit ce pasiuni îi animă pe aceștia. Astfel, a aflat că elevul M. are talent la desen (exersează după ore cu grafitti pe zidurile unei case abandonate) și l-a întrebat dacă nu ar vrea să „decoreze” băncile colegilor săi. M. a fost încântat de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
expunerea cu oponent și focus-group-ul. Expunerea cu oponent presupune utilizarea în cadrul activității și a unui alt cadru didactic sau student cu care, în prealabil, lectorul a stabilit anumite momente în cursul lecției când acest colaborator amestecat printre participanți trebuie să anime expunerea cu întrebări, comentarii și contraziceri. Aceste momente sunt bine alese de lector atunci când sunt probleme mai importante, și deci atenția auditorului trebuie să fie maximă. Eficiența acestei metode privește, desigur, un element de contagiune și de demultiplicare în grup
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
participanți, va urmări modul în care vor fi rezolvate eventualele conflicte legate de acest subiect etc. Cursanții aflați în cadrul cercului interior primesc un timp de 8-10 minute pentru a discuta o problemă controversată. Conversația în cercul interior trebuie să fie animată, după ce participanții au stabilit, împreună cu conducătorul lecției, câteva reguli de bază, specifice momentului respectiv al activității. Nu trebuie să se uite că metoda acvariului presupune utilizarea avantajelor lucrului în grupuri mici de discuție, cu participarea simultană a întregii clase; ea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
emoțiile victoriei. Nu îl sperie nici vestea venirii tătarilor în ajutorul turcilor, incomparabil mai numeroși decât moldovenii și cazacii, boierii cuprinși de panică fiind martorii unei stări de mare inspirație a voievodului încrezător în vitejia poporului său. Certitudinea izbânzii îl animă chiar și în momentele cele mai critice, ca atunci când trei boieri de frunte trec la dușman. Trădat și de cel mai apropiat dintre sfetnicii săi, portarul Ieremia Golia, el trăiește o clipă de intensă scârbă („Carnea de pe mine de scârbă
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
țipătul altuia, îi apare în 1992. I se acordă Premiul Uniunii Scriitorilor în 1997. Pentru eseistul din Simbol sau vedenie (1995) literatura înseamnă „propunerea unei religii”, „șoc transformator sau demolator”. Între literatura „prilej de virtuozitate” și cea scrisă „prost”, dar animată de „o credință mistuitoare în fantasmele închipuite”, S. o preferă pe cea de-a doua. Ceea ce afirmă despre marea poezie se poate extinde și asupra prozei: mijloc de a „dezvălui chipul cel mai ascuns al divinității”și de a pătrunde
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
nu pică / din vreo inimă de sus / cerurile se despică / într-o rană de apus”. Totul pare un pustiu nemărginit: „Târziu era, pluteam în fum / în scăpătatul cenușiu / se spulberase orice drum / în cer și pe pământ: pustiu!”. Ce îl animă e mișcarea stihiilor, care transformă pustiul în haos: „Vântul în valuri/ șiroaie de ploaie / învăluie dealuri / codrii despoaie”. Haosul e cutreierat de „un dor fără sațiu” („În haos se plimbă / un dor fără sațiu / ce soarbe și schimbă / spațiu cu
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
părut esențialmente spirituală, deși trebuie să fi înțeles că aceasta, prin superioritatea sa, rămînea întru cîtva departe de el. O primă consecință a fost aceea că a ascultat personal predicile episcopului de Milano (probabil acelea despre Hexameron, De Isaac e anima și De bono mortis: cf. vol. II, t. 1, pp. 300-301); această omiletică, nouă pentru el, l-a făcut să înțeleagă că Biblia putea fi citită altfel decît o făcuse el în tinerețe. Creștinismul era o realitate spirituală care putea
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
păcat, ci și de lipsa sa de armonie și își pierde încrederea în puterea rațiunii, care domina filozofia păgînă. în sfîrșit, Augustin găsește în experiența sa confirmarea credinței care în acel moment - adică la multă vreme după evenimentele povestite - îl animă, motiv pentru care opera are și un pronunțat conținut teologic. în diferitele întîmplări pe care le trăiește omul, în erorile și suferințele sale, el vede prezența lui Dumnezeu și a providenței sale. Toate acestea se vor încheia cu urcarea la
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]