5,110 matches
-
Albina Încă se mai poate observa atitudinea net europeană a lui Honigberger, cel care, deși cunoaște și amintește pe larg legea brahmană, socotește că „rezultatul (e) priincios” când „englezul, carile sta În ceata privitorilor (...) au mântuit femeia”6. O scrisoare anonimă din arhivele franceze ale lui Allard propunea (inclusiv cu soluții ironice) rapida eliminare a ritualului, Încă foarte puternic de vreme ce soția sa, Bannou Pan Dei Allard, a plecat În Franța pentru a nu-și risca viața după moartea generalului 7. În
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Într-un mod sistematic, pentru Asia - o preocupare statornică pentru câteva teme pe care cititorul de azi le descoperă printre predilecțiile lui Honigberger și generației lui de călători și cărturari. Ne putem gândi Însă și la acompaniamentul erudit al producției anonime, căruia mai greu Îi putem depista sursele, cum e de pildă cel al lui Andrei Mureșanu 5. Două articole cu titlul „Arderea văduvelor În India” apar În 1845 În două calendare bucureștene, unul românesc și celălalt german, iar noi i
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
la 1840-18411. Acumularea altor articole asemănătoare - În primul rând despre arderea cadavrelor la Gange -, În care sursele și tonul devin mai familiare, s-a petrecut după 1870. Numai Între 1874 și 1890 apar, În opt reviste din București, 11 articole anonime 2, cu repetitivul Înduioșător care explică Încă o dată acel puțin derivat din surse nemenționate. Un articol semnat I.H. despre „Arderea cadavrelor În India răsăriteană” apare În Familia În 18883 - poate fi vorba de Johann Honigberger, născut la Rosenau În 1828
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
tratatul de etnografie al lui Sir A. Baines 4. Temperamentului solid, pozitiv și, cel puțin câteodată, naiv În biografia lui Honigberger i-a corespuns acel indicibil dram de noroc fără de care orice relatare din acest jurnal ar fi fost la fel de anonimă precum sunt azi acei bieți pacienți pe care, vrând-nevrând, i-a pierdut. „Lucrurile acestea se pot verifica citind cărțile de călătorie, adevăratele cărți de călătorie scrise de obicei de oameni care nu sunt scriitori.” 5 Dacă Bernard Le Calloc’h
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Morand. Foarte vivace este pagina a patra, cu genericul „Viața literară și socială”, unde, la rubrica „Troițe și icoane”, cu microcomentarii de actualitate, colaborează Perpessicius - Tanatofilie și probabil Profesorul tânăr, Atmosfera literară (nesemnate) și mereu Camil Petrescu, sub inițiale sau anonim, dar recognoscibil în An nou, De Crăciun, Moartea cărții, Cititorii în vacanță, Fast regal, ca și în reportajul București, iadul intelectualității, unde orașul e denunțat drept „capitală de parveniți”, în care „sărăcia e mai grea ca oriunde pentru un muncitor
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
scrisă, învățământ, precum și specificul literar și artistic (arhitectură, arte decorative, sculptură, pictură, stampă, grădini, artizani). Singular în lexicografia românească este însă dicționarul consacrat de S. literaturii japoneze de la origini până în contemporaneitate. O imensă cantitate de informație referitoare la creatori, opere anonime, perioade istorico-literare, curente, genuri, școli, personaje, termeni și noțiuni (unele din celelalte arte, întregind ideea de sincretism cultural) se structurează în articole autonome. Fără a se lansa în considerații de natură critică ori eseistică, dar folosind exhaustiv posibilitățile prezentării descriptive
SIMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289691_a_291020]
-
ori psihice (simularea bolilor) (E. Dupré). În sensul acesta, E. Dupré descrie mai multe tipuri de mitomanie: mitomania vanitoasă, avându-l ca model pe Tartarin din Tarascon; mitomania malignă, cu caracter de intrigă și acuzații imaginare îndreptate împotriva altora (denunțul anonim); mitomania perversă, pusă în serviciul tendințelor vicioase și perverse; mitomania erantă, legată de dorința de schimbare, având un net caracter de refugiu. Pentru E. Minkowski, mecanismele mitomaniei sunt următoarele: emotivitatea, exaltarea facultăților imaginative, sugestibilitatea. Fuga este nevoia de a pleca
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
În opinia diplomatului rus, primul dintre articole era unul violent și agresiv la adresa vizitei lui Carol În Rusia, desconsiderând atât națiunea română și pe regele său, dar și politica externă rusă În Balcani. Cealaltă mențiune făcea referire la un articol anonim din Revue de Paris, un periodic francez la care colaborau, printre alții, și foști diplomați francezi. Era atacată de asemenea politica rusă din Balcani, care nu corespundea principiilor franceze. Se contesta faptul că În urma Înțelegerii ruso-austro-ungare, privind statu-quo-ul balcanic, țările
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
discrepantei între opinia lor și dezirabilitatea socială etc.); d. unele persoane simt că există o presiune socială pentru ascunderea adevărului și declara neadevăruri, gândind că o “minciună inocentă” nu-i un lucru chiar atat de rău, mai ales că rămâne anonimă. Date fiind toate acestea trebuie imaginat un sistem de intrebari care să permită concluzii despre direcția, intensitatea, consistentă și centralitatea opiniei. Dacă primul criteriu de clasificare a chestionarelor după conținut viza calitatea informației dobândite, cel de-al doilea criteriu se
Chestionarul utilizat in cercetarea opiniei. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Hamza Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1156]
-
discursul reprodus, reluând spusele altor personaje, uneori pe ample porțiuni. Esențiale sunt nu atât tehnicile narative, cât viziunea de ansamblu, revitalizarea mitului și a simbolului, deschiderea către gândirea tradițională, filosofia implicită. Definitorii sunt și atmosfera, anecdotica episoadelor componente, esențializarea viețuirii anonime, „banale” și „derizorii”, descoperirea și revelarea a ceea ce criticii (Mircea Iorgulescu, Vasile Popovici) au numit „feeria cotidianului”. Aceasta este, de fapt, marea temă a prozatorului: beatificarea vieții mărunte, a existenței obișnuite, aparent nespectaculoase, săvârșită fără recurs la vreun idilism, pătrunsă
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
conceptul de frumos constă în fenomenul nuanțării, ci se oprește la o serie de sentințe „acceptate ca dogme de colectivitatea întreagă”, ele vădind însă că „nu există un model general al conceptului”. Frumosul natural are o importanță secundară pentru artistul anonim, iar portretul uman este prezentat în datele lui anatomice generale. În lirica populară, pentru definirea frumosului este folosită o serie de substitute. În sfera sublimului intră colindele și sărbătorescul. În ansamblul ei, Etnoestetica propune o strategie sugestivă a receptării literaturii
URSACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290384_a_291713]
-
extins cercetările și asupra unor texte mai vechi, din secolul al XVII-lea și din prima jumătate al secolului al XVIII-lea. Studiul limbii literare a epocii vechi a culturii naționale l-a condus la reconsiderarea paternității mai multor texte anonime și la determinarea izvoarelor unor lucrări controversate. Astfel, a stabilit că mai multe cărți de popularizare a științei, apărute anonim la Buda între 1812 și 1816, sunt traduceri ale lui Petru Maior; a identificat modelul latin al gramaticii lui Dimitrie
URSU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290391_a_291720]
-
XVIII-lea. Studiul limbii literare a epocii vechi a culturii naționale l-a condus la reconsiderarea paternității mai multor texte anonime și la determinarea izvoarelor unor lucrări controversate. Astfel, a stabilit că mai multe cărți de popularizare a științei, apărute anonim la Buda între 1812 și 1816, sunt traduceri ale lui Petru Maior; a identificat modelul latin al gramaticii lui Dimitrie Eustatievici Brașoveanul, prima gramatică a limbii române (pe care a și editat-o în 1969), modelul francez al gramaticii lui
URSU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290391_a_291720]
-
a descoperit și l-a impus ca scriitor important al vremii sale), Ienache Gane, pitarul Hristache, Ienache Cogălniceanu, Gheorghe Peșacov, Costache Conachi, Alecu Beldiman, Manolache Cârjă, Barbu Paris Mumuleanu, Iancu Văcărescu, Anton Pann, Ion Heliade-Rădulescu, Grigore Alexandrescu ș.a. Mulțimea textelor anonime sau cu paternitate litigioasă l-a determinat pe U. să persevereze în cercetări de acest fel, devenite preocupare principală din convingerea că, pentru a se putea realiza adevăratele studii de sinteză, în istoria culturii noastre vechi este încă necesar să
URSU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290391_a_291720]
-
Cu totul demnă de relevat este tentativa lui V. de a identifica în postelnicul Constantin Strâmbeanu pe autorul Istoriei Țării Românești de la octombrie 1688 până la martie 1717. O cercetare din 1989, prin care cercetătorul se întoarce la cronicarii moldoveni, Cronica anonimă a Moldovei (1661-1709). Pseudo-Nicolae Costin, încearcă să lumineze starea unui text asupra căruia s-au aplecat mulți. Din nou o foarte atentă prefirare a tuturor datelor, o izbutită așezare în sistem și strădania de găsire - în persoana lui Sava Ieromonahul
VELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290477_a_291806]
-
se înalță, prin comentariul pertinent și argumentat al lui V., către piedestalul de mentor ascultat în literele românești. SCRIERI: Ion Neculce, București, 1968; Miron Costin. Interpretări și comentarii, București, 1973; Grigore Ureche, București, 1979; Cronicarul Radu Popescu, București, 1987; Cronica anonimă a Moldovei (1661-1709). Pseudo-Nicolae Costin, București, 1989; Miron Costin. Raporturile literare cu contemporanii și posteritatea sa istoriografică, postfață Dan Horia Mazilu, București, 1995. Repere bibliografice: I.D. Lăudat, „Ion Neculce”, CRC, 1969, 3; Ion Caproșu, „Ion Neculce”, AIX, t. VII, 1970
VELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290477_a_291806]
-
Anghelescu, „Cronicarul Radu Popescu”, RL, 1987, 39; Nicolae Manolescu, O monografie documentară, RL, 1988, 5; Andrei Pippidi, Pornind de la o carte nouă despre Radu Popescu, AIX, t. XXV, 1988; Cătălina Velculescu, „Cronicarul Radu Popescu”, LL, 1989, 2; Ion Toderașcu, „Cronica anonimă a Moldovei (1661-1709). Pseudo-Nicolae Costin”, AUI, istorie, t. XXXVI, 1990; Dicț. scriit. rom., IV, 723-724. D. H. M.
VELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290477_a_291806]
-
gâtul meu însângerat”). Făptura e un „delfin fulgerat”, o epavă în derivă ori eșuată pe „faleze de sare, arse, văruite” sau în „fiorduri imaginare”, terase, țărmuri virgine, plaje, dune de nisipuri fluide - clepsidre gigantice în care „generații caste” de oșteni anonimi ai idealului s-au stratificat în osuare marmoreene. Poemele sunt construite muzical, demarcând obsesiile prin refrene și laitmotive, în crescendouri dramatice, cu extincții finale. Proba devoțiunii totale pentru poezie o constituie tema recurentă a abandonului în slujba ei, fie și
VANCEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
realizează la nivelul meșteșugului. Cozeur prin vocație, autorul povestește agreabil, antrenant. Într-un județ oarecare urmează să vină un ambasador, însoțit de prim-ministru. Un înalt funcționar al prefecturii e însărcinat să le organizeze primirea. Dar în preziua sosirii o anonimă îl înștiințează că soția îl înșală. Buimăcit, nu mai vrea să facă nimic și își dă demisia, revenind însă asupra hotărârii de îndată ce prefectul îi promite avansare și decorații (Un ambasador ne vizitează județul!). Unele anecdote au tâlcuri mai substanțiale. Primind
ZAMFIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290700_a_292029]
-
1966), în timp ce Odiseea este analizată de Gabriela Creția (Une Entrave aux voyages d’Ulysse, 2001-2003). Metaforele lui Homer sunt examinate de Traian Diaconescu (Însemnări despre metafora homerică, 1967) și Adrian Pârvulescu ( Problema metaforei în „Iliada”, 1968), Florea Fugariu semnează „Peisajul anonim” în epopeea homerică (1962), Elisabeta Poghirc scrie Homer și opera sa în „Istoriile” lui Herodot (1980), iar C. Săndulescu despre Cicero și Homer (1970). Și operei lui Plaut îi sunt dedicate câteva studii: Valoarea și funcțiile elementului narativ în comedia
STUDII CLASICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289992_a_291321]
-
Victor Iancu (Sensul și actualitatea clasicismului) și lui Al. Dima ( Problema clasificării artelor), iar Romulus Vulcănescu e prezent cu eseul Stilul horal. Ample și docte contribuții de filosofie au Dumitru Isac ( Caracterul dilematic al cunoașterii filosofice, Lucian Blaga și Marele Anonim, Specificul etnic și cunoașterea filosofică), Traian Morariu, Victor Iancu, Ion Petrovici (Misiunea filosofului), Constantin Micu, D. D. Roșca (Etică intelectuală), Nicolae Găgescu, Gh. V. Găgescu, Florian Nicolau. De artele plastice se ocupă Ion Vlasiu. Cronica traducerilor îi revine lui Ștefan
SYMPOSION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290027_a_291356]
-
fie la Mofleni-Bucovăț, pe vechiul amplasament al podului roman, fie - mai ales la Braniște-Podari, la sud de Ponssiona, așa cum pare a arăta și desenul din harta codexului: prevala acum importanța drumului de comerț Dunăre-Munte, față de cel militar antic. Harta italiană anonimă a Dunării de Jos, din anul 1453, reproduce pentru Jiu și zona Craiova exact situația din harta precedentă. În plus, acolo unde începe Valahia (prinzipio delle Volacchia), apare înscris și Banatul Severinului: B. Sevrina. A fost prezentată la Academia Română în
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
bolilor psihice; b) homosexualitatea; c) tulburări de dinamică sexuală: - la femei (frigiditatea, dispareunia, vaginismul); - la bărbați (impotența, tulburările de ejaculare, priapismul); d) incestul; e) devianțele sexuale în care sunt incluse următoarele: - devianțe de tip agresiv (sado-masochismul, pedofilia, gerontofilia, necrofilia), - devianțe anonime (exhibiționismul, apelurile telefonice obscene, fetișismul). Tulburările de activitate Cadrul general psihologic Activitatea este definită ca reprezentând ansamblul de manifestări psihomotorii ale unui individ orientat în vederea realizării unui anumit scop anterior propus. În sensul acesta, fiind un tip de manifestare programată
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
procese, făurindu-și, într-o anumită măsură, propria lor istorie (cf.Lüdtke, 1994, p. 5; vezi și Noiriel, 1998, pp. 115-116, și Delacroix, Dosse și Garcia, 1999, pp.246-247). Procedeele metodologice care îngăduie reconstituirea formelor elementare de viață, specifice acestor anonimi, fac parte din ceea ce se numește „microistorie”, termen ce trimite la noua scară, extrem de redusă, a analizei (de obicei o biografie reprezentativă pentru grupul examinat, un spațiu îngust de sociabilitate - satul, cartierul, blocul -, un tip de habitat ș.a.m.d.
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sub totalitarism a identificat spațiul public cu un domeniu de competență exclusivă a statului, a unui stat ce s-a confundat cu ordinea lucrurilor. (Barbu, 1998, pp. 182-183) Puterea comunistă, definită de Daniel Barbu (1998, p. 184) drept „«o strategie anonimă» care coordonează tactici individuale, inițiative personale, comandamente autoritare ce se difuzează inegal, fiind mereu traduse la nivelul responsabilităților individuale și de grup”, „a generat forme diferite de rezistență ce i-a fost dintru început consubstanțială în modul cel mai natural
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]