2,440 matches
-
din a doua și a treia Critică: astfel sunt puse în discuție și celelalte două facultăți sufletești de care Kant se ocupă foarte puțin dar atât cât este firesc, dacă ținem seama de scopul său în cea dintâi Critică. Proiectul antropologic kantian nu este concentrat într-o parte a operei kantiene. Sensurile sale, dacă îl considerăm așa cum am propus aici, ca un fel de principiu de construcție a demersului critic, trebuie să se afle peste tot în orizontul acestuia. Topos-ul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a operei kantiene. Sensurile sale, dacă îl considerăm așa cum am propus aici, ca un fel de principiu de construcție a demersului critic, trebuie să se afle peste tot în orizontul acestuia. Topos-ul critic cel mai generos în privința sensurilor proiectului antropologic este a doua Critică. Omul apare în acest context ca subiect sensibil (impresionabil) și subiect inteligibil ("suport" al legii morale). De aceea, unitatea sa fie trebuie postulată, fie trebuie dedusă. Kant o postulează, dar nu în forma Ideii psihologice ca
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
altfel propria-i ființă în legătură cu a doua și cea mai înaltă menire a lui decât cu venerație și legile acestei meniri cu cel mai înalt respect"64. Tocmai de aceea termenii persoană și personalitate pot fi socotiți coordonate ale proiectului antropologic kantian. De fapt, împreună, acești doi termeni se referă la om ca ființă rațională angajată în două lumi, fenomenală (sensibilă) și noumenală (inteligibilă). Prin ei înțelegem că omul are "puterea" de a cunoaște, dar și pe aceea de a fi
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
egoistă a sufletului nostru preocupată numai de fericirea individuală"65. Dar, date fiind acestea, cum comunică cele două instanțe ale unității umane de existență? În ipoteza năruirii acestei unități datorită plasării celor două "părți" sub legislații mundane diferite, însuși proiectul antropologic kantian și-ar pierde îndreptățirea; în plus, s-ar nărui și orice putință de legitimare a filosofiei kantiene ca o încercare filosofică de proiectare a metafizicii-știință, pentru că, rând pe rând, și-ar pierde sensul mai multe concepte: finalitatea, libertatea, cunoașterea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ultim" al filosofiei critice kantiene este, cum bine se știe, punerea la punct a unui nou proiect al metafizicii, în alte cuvinte, formularea condițiilor de posibilitate a metafizicii ca știință. Din perspectiva primei Critici, proiectul metafizicii-știință are semnificația unui "proiect antropologic", fiindcă posibilitatea metafizicii ține de o anumită alcătuire a omului, a facultăților sale sufletești. E drept, demersul devine mai degrabă "analitic" în Prolegomene (Kant însuși precizează acest fapt), ceea ce schimbă accentul de la proiectul antropologic la proiectul propriu-zis al metafizicii-știință, fără ca
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
proiectul metafizicii-știință are semnificația unui "proiect antropologic", fiindcă posibilitatea metafizicii ține de o anumită alcătuire a omului, a facultăților sale sufletești. E drept, demersul devine mai degrabă "analitic" în Prolegomene (Kant însuși precizează acest fapt), ceea ce schimbă accentul de la proiectul antropologic la proiectul propriu-zis al metafizicii-știință, fără ca cel dintâi să-și piardă îndreptățirea. Sensuri ale proiectului antropologic reapar în Critica rațiunii practice și sunt întărite în cea de-a treia Critică. De asemenea, metafizica, chiar în sensul ei prekantian, nu poate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
omului, a facultăților sale sufletești. E drept, demersul devine mai degrabă "analitic" în Prolegomene (Kant însuși precizează acest fapt), ceea ce schimbă accentul de la proiectul antropologic la proiectul propriu-zis al metafizicii-știință, fără ca cel dintâi să-și piardă îndreptățirea. Sensuri ale proiectului antropologic reapar în Critica rațiunii practice și sunt întărite în cea de-a treia Critică. De asemenea, metafizica, chiar în sensul ei prekantian, nu poate fi edificată așadar, nici nu poate fi conceput un nou proiect al ei în absența unor
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cea de-a treia Critică. De asemenea, metafizica, chiar în sensul ei prekantian, nu poate fi edificată așadar, nici nu poate fi conceput un nou proiect al ei în absența unor linii de semnificație "teoretică" ce trimit către un proiect antropologic. Reproșul lui C. Rădulescu-Motru privind înțelesul kantian al subiectului cunoscător, anume că acesta apare într-o formă abstractă, ca subiectivitate transcendentală, fără semnificație la nivelul individului concret, are justificare dacă omul este înțeles numai ca subiect al cunoașterii. Înțeles ca
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ca personalitate. "Sinteza" veritabilă a persoanei și personalității în ciuda accentuării sensurilor "locale" pentru persoană și a celor universale pentru personalitate, în primele două Critici" va fi regândită de Kant pe temeiul conceptului finalității. Păstrându-se însă cadrul aporetic de sens antropologic legat de termenii de persoană și personalitate. Prin prezentarea desfășurată a proiectului antropologic kantian nu am dobândit temeiul pentru o reinterpretare a personalismului energetic. Dar avem acum posibilitatea de a privi conceptul finalității prin "funcția" sa în resemnifi-carea kantiană a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
persoană și a celor universale pentru personalitate, în primele două Critici" va fi regândită de Kant pe temeiul conceptului finalității. Păstrându-se însă cadrul aporetic de sens antropologic legat de termenii de persoană și personalitate. Prin prezentarea desfășurată a proiectului antropologic kantian nu am dobândit temeiul pentru o reinterpretare a personalismului energetic. Dar avem acum posibilitatea de a privi conceptul finalității prin "funcția" sa în resemnifi-carea kantiană a unității de existență a omului. De asemenea, prin această expunere, am recunoscut modalitatea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
extindere, căci principiul extins, finalitatea, este unul esențial pentru om: finaliatea practică definește omul ca ființă morală, ca "personalitate". De asemenea, avându-și originea într-o facultate a ființei raționale (a omului), finalitatea, chiar extinsă asupra naturii, va păstra amprenta antropologică, adică va avea structura condiționată de operațiile logice care o fac posibilă în ipostaza sa originară (aceea de finalitate practică). Însă nu trebuie să ne așteptăm la o identitate totală între acestea. Operația de care vorbim devine posibilă pe temeiul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nu o categorie a intelectului), iar această idee (a rațiunii pure) este ea însăși posibilă datorită altei "idei": aceea despre unitatea subiectului, care pretinde "conștiința de sine".82 Prin ultimul gând ne-am apropiat de "problema omului" sau de aspectul antropologic al "principiului finalității". Spuneam mai devreme că prin extinderea finalității nu este negat omul ca mod de a fi; dimpotrivă, tocmai astfel acesta capătă un statut ferm de "existență determinată" în lumea fenomenală. E drept, avem de-a face cu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lumii. Teleologia, ca știință a scopurilor și critică a facultății de judecare (teleologice) construită pe temeiul conceptului finalității, pretinde, tocmai datorită structurii formale a conceptului finalității, o concepție despre om, care nu ia forma unei teorii, ci a unui proiect antropologic. Sensul despecificării "esențiale" a omului (operația a doua) și al respecificării lui (aceeași operație) constă în faptul că acesta nu se mai distinge de celelalte "elemente" ale naturii în primul rând printr-un atribut anume, ci prin întregul său mod-de-a-fi
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
concept finalitatea: facultatea de judecare. Ca orice critică a unei facultăți a ființei raționale în sistemul kantian, teleologia nu este posibilă decât în supoziția unei anume viziuni asupra omului ca scop final al creației, o viziune care ia forma proiectului antropologic (acesta constituind forma kantiană a antropologiei) și al cărei conținut poate fi concentrat în două enunțuri, "Omul este ființă cunoscătoare" și "Omul este ființă liberă", enunțuri ce par a fi, prin raportare la primele două Critici, "judecăți analitice", dar care
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
judecăți analitice", dar care, dată fiind întreaga reconstrucție kantiană din Critica facultății de judecare, trebuie socotite "judecăți sintetice". Nu este însă scopul acestui studiu construirea unei astfel de dovezi. Detaliat gândind cele două enunțuri ca fiind judecăți sintetice -, conținutul proiectului antropologic cuprinde o descriere a omului cu valoare pentru întemeierea teleologiei (a "criticii facultății de judecare") și, în general, pentru susținerea demersului critic kantian. În Critica facultății de judecare, "locul natural" al conceptului kantian al finalității, întâlnim mai multe sensuri ale
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
coerență, căci finalitatea face legătura între conceptele naturii și cel al libertății, între lumea sensibilă și cea inteligibilă, între persoană și personalitate, strânse, amândouă, în unitatea de existență a omului. A fost vorba, în ultimele subcapitole, despre posibilitatea unui proiect antropologic kantian. Demersul a construit probe pentru ideea că în filosofia critică se află un asemenea proiect. Ținând seama de toate aceste probe, proiectul antropologic kantian poate fi concentrat în câteva "note": a) omul reprezintă o unitate de existență ce își
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în unitatea de existență a omului. A fost vorba, în ultimele subcapitole, despre posibilitatea unui proiect antropologic kantian. Demersul a construit probe pentru ideea că în filosofia critică se află un asemenea proiect. Ținând seama de toate aceste probe, proiectul antropologic kantian poate fi concentrat în câteva "note": a) omul reprezintă o unitate de existență ce își are scopul în sine însăși (aceasta decurge din statutul lui de scop final al "lumii", al "existenței", al "creației"); b) unitatea de existență a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care o conștientizează; fiindcă acest ceva exterior "intră" în experiența omului, "posibilitatea experienței" condiționează însăși unitatea de existență a omului, însă nu direct, ci prin timp, fiindcă doar "în timp" au loc faptele de experiență. Prezentarea finală concentrată a proiectului antropologic kantian își poate asuma o funcție hermeneutică. Acesta este, de fapt, motivul pentru care, riscând chiar o îndepărtare de problemele tematizate la acest capitol totuși, pe baza lor -, am formulat aceste câteva "note". Oricum, interpretarea personalismului energetic, propusă mai departe
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
hermeneutică. Acesta este, de fapt, motivul pentru care, riscând chiar o îndepărtare de problemele tematizate la acest capitol totuși, pe baza lor -, am formulat aceste câteva "note". Oricum, interpretarea personalismului energetic, propusă mai departe, a devenit posibilă prin desfășurarea proiectului antropologic kantian și prin reținerea structurii formale a conceptului kantian al finalității. I.3. Reconstrucția antropologică personalist-energetică I.3.a. Orizonturile de tematizare a personalității și postulatele personalismului energetic Intenția antropologică în interpretarea personalismului energetic și evaluarea acestuia din unghiul unui
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
la acest capitol totuși, pe baza lor -, am formulat aceste câteva "note". Oricum, interpretarea personalismului energetic, propusă mai departe, a devenit posibilă prin desfășurarea proiectului antropologic kantian și prin reținerea structurii formale a conceptului kantian al finalității. I.3. Reconstrucția antropologică personalist-energetică I.3.a. Orizonturile de tematizare a personalității și postulatele personalismului energetic Intenția antropologică în interpretarea personalismului energetic și evaluarea acestuia din unghiul unui model de reconstrucție a umanului se regăsesc la unii exegeți ai filosofiei lui Rădulescu-Motru. În
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
energetic, propusă mai departe, a devenit posibilă prin desfășurarea proiectului antropologic kantian și prin reținerea structurii formale a conceptului kantian al finalității. I.3. Reconstrucția antropologică personalist-energetică I.3.a. Orizonturile de tematizare a personalității și postulatele personalismului energetic Intenția antropologică în interpretarea personalismului energetic și evaluarea acestuia din unghiul unui model de reconstrucție a umanului se regăsesc la unii exegeți ai filosofiei lui Rădulescu-Motru. În acest sens, Corina Hrișcă susține că "sistemul filosofic rezultat nu înfățișează sectoare distincte de ontologie
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Acest discurs nu este despre ceea-ce-face-omul-din-sine, ci despre ceea ce face natura din el, cum ar spune Kant, așa încât spațiul său de desfășurare este "știința personalității", un fel de "filosofie secundă", omul apărând sub determinare "fizică". Dominant însă, enunțurile de tip antropologic din personalismul energetic nu aparțin acestui orizont; ele vizează, în ultimă instanță, limitele (datele) problemei unității și identității conștiinței individuale cu universul (înțeles ca ansamblu al corelațiunilor energetice). De asemenea, C. Rădulescu-Motru consideră că aceasta ar fi și problema filosofiei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a energiei dacă prin energie voim să înțelegem realitatea nu sunt posibile, pentru evoluție, decât anumite corelații, și între acestea, un singur tip de structură sufletească: personalitatea, care indică direcția totală a evoluției"113. Ținând seama și de conținutul reflecțiilor antropologice ale lui C. Rădulescu-Motru (nu numai de aspectul său formal determinat ca model de reconstrucție a umanului) putem accepta, de asemenea, ideea unei unități teoretice a acestora structurată în două registre și construită pe temeiul celor patru postulate. În primul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
plăcerii artistice (coordonarea ritmică a mișcărilor) și "atitudinea muncitorească" (munca propriu-zisă). Prin urmare, menținerea omului în cadrele unui specific existențial reclamă, de la început, anumite condiții biologice, însoțite de altele de natură culturală. Prin această judecată, personalismul energetic, în aspectul său antropologic, se apropie de alte modele și forme de explicație a problemelor omului, integrate, pe de o parte, antropologiei fizice, iar pe de alta, antropologiei culturale. În felul acesta gândește, de exemplu, R. Leakey. Într-o recentă lucrare a sa asupra
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
esențiale" dintre existența umană și animal, întemeiată pe plasarea lor în evoluție, dar ea este condiționată nemijlocit de caracteristicile diferite ale acestor două "corelațiuni energetice", caracteristici scoase la iveală de experiență. Este vorba aici despre o ordine a întemeierii reflecțiilor antropologice. De altminteri, ceea ce este secund într-o definiție a omului devine primar într-o reconstrucție filosofică a umanului. Așa cum, de altfel, se întâmplă și la C. Rădulescu-Motru, căci diferența specifică dintre animal și om (văzută, mai general, ca diferență între
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]