4,229 matches
-
cu creștetul veșnic senin deasupra norilor. Ce părere ai, Ștefan Hotnog, trăim o vreme a graficii ? Mai bine zis, citându-l pe Charles Le Brun am impresia că, aparent, e vremea desenului practic, de multe ori produs al abilității, și aplicativ, dar nu sunt de părerea lui Meissonier că o linie, fie și informă, ne dă o idee mai exactă despre lucruri decât fraza cea mai armonioasă. Aceasta, pentru că eu cred În forța culorii. Vremea e a artei realiste la modul
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
domeniu pe care îl abordează, mergând de la poezie la publicistică și de la publicistică la poezie, proză și teatru. Publicistica sa este deopotrivă opera ideologică și poetică în care demersul critic se susține pe literatura română și universală, precum și pe științele aplicative"241. În tratarea problemelor economice, istorice, filosofice, politice, jurnalistul recurge la surse documentare de prestigiu, remarcându-se prin ușurința cu care abordează domenii dintre cele mai variate. Conștient de funcția paideică a presei, de potențialul instructiv al acesteia, gazetarul își
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
p.117. George-Ștefan COMAN 7 industriale. Am trecut din zona Managementului administrativ al domeniului creativității, În cel al Managementului de proces, În care se realizează propriu zis scopul realizării practice din domeniul creativității. Lucrarea de față dezvoltă În mod direct aplicativ (fără a insista excesiv pe latura teoretică și filozofică), următoarele probleme: În primul capitol m-am referit la definirea termenilor operanți În creativitate. Astfel, am menționat, conform documentării adecvate că, noțiunea „a crea” provine dintr-o rădăcină sanscrită - „kr” -, cu
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
p.3-4. George-Ștefan COMAN 7 industriale. Am trecut din zona Managementului administrativ al domeniului creativității, În cel al Managementului de proces, În care se realizează propriu zis scopul realizării practice din domeniul creativității. Lucrarea de față dezvoltă În mod direct aplicativ (fără a insista excesiv pe latura teoretică și filozofică), următoarele probleme: În primul capitol m-am referit la definirea termenilor operanți În creativitate. Astfel, am menționat, conform documentării adecvate că, noțiunea „a crea” provine dintr-o rădăcină sanscrită - „kr” -, cu
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
modele, sisteme, structuri, teorii, tehnologii etc., În mod inconștient, subconștient, preconștient (În vise) și conștient; verificarea (controlul) creația fiind un rezultat al factorilor subiectivi și obiectivi are nevoie de controlul veridicității, autenticității valorii, aplicabilității și eficienței În plan teoretic și aplicativ. Acest control, făcut adesea prin experimentări pe stații pilot (clase, eșantioane etc.), Înlătură probabilele erori sau neconcordanțe cu cerințele reale, evitând cheltuielile neeconomice sau eșecurile În condițiile generalizării creațiilor. Există interacțiune Între creativitate, inteligență, randament (preșcolar, școlar), conținutul Învățământului și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
modele, sisteme, structuri, teorii, tehnologii etc., În mod inconștient, subconștient, preconștient (În vise) și conștient; verificarea (controlul) creația fiind un rezultat al factorilor subiectivi și obiectivi are nevoie de controlul veridicității, autenticității valorii, aplicabilității și eficienței În plan teoretic și aplicativ. Acest control, făcut adesea prin experimentări pe stații pilot (clase, eșantioane etc.), Înlătură probabilele erori sau neconcordanțe cu cerințele reale, evitând cheltuielile neeconomice sau eșecurile În condițiile generalizării creațiilor. Există interacțiune Între creativitate, inteligență, randament (preșcolar, școlar), conținutul Învățământului și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
asupra altor componente ale gândirii și comportamentului uman, care vizează: efectul ideatic, spiritual: modificarea „atmosferei”, a modului de gândire a unei Întregi epoci istorice, introducerea unei noi viziuni asupra lumii; efectul științific: noi fundamente teoretice pentru dezvoltarea științei pure și aplicative, material vast pentru influențarea și Îmbogățirea celorlalte forme ale conștiinței sociale: filozofia, arta, religia etc.; efectul material productiv: motivații și date (informații) pentru activitatea În domeniul tehnologiei și tehnicii; efectul inovațional: stimularea și acoperirea științifică a activităților de cercetare empirică
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
asupra altor componente ale gândirii și comportamentului uman, care vizează: efectul ideatic, spiritual: modificarea „atmosferei”, a modului de gândire a unei Întregi epoci istorice, introducerea unei noi viziuni asupra lumii; efectul științific: noi fundamente teoretice pentru dezvoltarea științei pure și aplicative, material vast pentru influențarea și Îmbogățirea celorlalte forme ale conștiinței sociale: filozofia, arta, religia etc.; efectul material productiv: motivații și date (informații) pentru activitatea În domeniul tehnologiei și tehnicii; efectul inovațional: stimularea și acoperirea științifică a activităților de cercetare empirică
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
din fonduri publice, coordonate atât de MEdC, cât și de Academia Creativitate și progres tehnic 144 Română, s-au Înregistrat În medie următoarele ponderi, raportate la totalul cheltuielilor pentru cercetare: • cheltuieli pentru cercetare fundamentală: circa 25% 30% • cheltuieli pentru cercetare aplicativă: circa 70% 75% Structura cheltuielilor totale de cercetare-dezvoltare pe obiective socio-economice și pe principalele domenii științifice indica ponderea majoritara a activităților CD din domeniul tehnologiilor industriale, respectiv al științelor tehnice și ingineriei. 4.7. Strategia managerială În vederea atingerii obiectivelor Agendei
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
din fonduri publice, coordonate atât de MEdC, cât și de Academia Creativitate și progres tehnic 144 Română, s-au Înregistrat În medie următoarele ponderi, raportate la totalul cheltuielilor pentru cercetare: • cheltuieli pentru cercetare fundamentală: circa 25% 30% • cheltuieli pentru cercetare aplicativă: circa 70% 75% Structura cheltuielilor totale de cercetare-dezvoltare pe obiective socio-economice și pe principalele domenii științifice indica ponderea majoritara a activităților CD din domeniul tehnologiilor industriale, respectiv al științelor tehnice și ingineriei. 4.7. Strategia managerială În vederea atingerii obiectivelor Agendei
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
experimentală (C-D) Înglobează lucrările de creație făcute În mod sistematic În vederea Îmbogățirii ansamblului de cunoștințe, inclusiv cunoașterea omului, a culturii și a societății, precum și utilizarea acestor cunoștințe pentru noi aplicații. Termenul C-D acoperă trei activități: cercetarea fundamentală, cercetarea aplicativă și dezvoltarea experimentală. Cercetarea fundamentală constă În lucrări experimentale și teoretice realizate În principal În vederea dobândirii de noi cunoștințe asupra bazelor fenomenelor și faptelor observabile fără a prevedea o aplicație sau o utilizare specială. Cercetarea fundamentală analizează proprietăți, structuri și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
experimentală (C-D) Înglobează lucrările de creație făcute În mod sistematic În vederea Îmbogățirii ansamblului de cunoștințe, inclusiv cunoașterea omului, a culturii și a societății, precum și utilizarea acestor cunoștințe pentru noi aplicații. Termenul C-D acoperă trei activități: cercetarea fundamentală, cercetarea aplicativă și dezvoltarea experimentală. Cercetarea fundamentală constă În lucrări experimentale și teoretice realizate În principal În vederea dobândirii de noi cunoștințe asupra bazelor fenomenelor și faptelor observabile fără a prevedea o aplicație sau o utilizare specială. Cercetarea fundamentală analizează proprietăți, structuri și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și sociale, emite următoare definiție pentru cercetare dezvoltare: orice activitate sistematică creativă, Întreprinsă cu scopul de Îmbogăți cunoașterea, inclusiv cunoașterea omului, culturii și societății și utilizarea acestor George-Ștefan COMAN 151 cunoștințe pentru a construi noi aplicații. Include cercetarea fundamentală, cercetarea aplicativă În domenii cum ar fi agricultura, medicina, industria chimică și dezvoltarea experimentală conducând la noi produse. În contextul globalizării, transformările majore impuse economiei vizează În esență trecerea la o economie competitivă bazată pe cunoaștere și inovare. Ca obiectiv fixat de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
o decizie politică privind o reformă a Cercetării Științifice, care să țină seamă de toate aspectele (legislative, financiare, umane, criteriile de distribuire a fondurilor publice, evaluare exigentă a rezultatelor proiectelor adjudecate, sprijinirea colectivelor valoroase, cota parte pentru cercetarea fundamentală și aplicativa etc.)105. Globalizarea sistemului de educație și crearea Ariei Europene a Educației și Cercetării impun o nouă viziune asupra sistemului de educație, compatibilizarea În fond al acestuia cu cerințele impuse de o piață competitivă a forței de muncă, Într-un
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
ro (http://www.cncsis.ro) 105 Țopa Vladimir, Cercetarea științifică din România, Între a fi sau a nu fi, http://www.ad-astra.ro/library/papers/topa.pdf George-Ștefan COMAN 151 cunoștințe pentru a construi noi aplicații. Include cercetarea fundamentală, cercetarea aplicativă În domenii cum ar fi agricultura, medicina, industria chimică și dezvoltarea experimentală conducând la noi produse. În contextul globalizării, transformările majore impuse economiei vizează În esență trecerea la o economie competitivă bazată pe cunoaștere și inovare. Ca obiectiv fixat de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
o decizie politică privind o reformă a Cercetării Științifice, care să țină seamă de toate aspectele (legislative, financiare, umane, criteriile de distribuire a fondurilor publice, evaluare exigentă a rezultatelor proiectelor adjudecate, sprijinirea colectivelor valoroase, cota parte pentru cercetarea fundamentală și aplicativa etc.)105. Globalizarea sistemului de educație și crearea Ariei Europene a Educației și Cercetării impun o nouă viziune asupra sistemului de educație, compatibilizarea În fond al acestuia cu cerințele impuse de o piață competitivă a forței de muncă, Într-un
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
judecăți și opinii." Ciclul gimnazial, la finalul căruia se încheie studiul obligatoriu și sistematic al gramaticii, este decisiv pentru dezvoltarea deprinderilor de utilizare corectă a limbii. Demersurile curriculare prin care se ajunge la dezvoltarea deprinderilor impun activități cu caracter practic, aplicativ, bazate pe exersare, care, în documentele curriculare, se concretizează în exerciții. în aceste condiții, este necesară cunoașterea și valorificarea adecvată a metodei exercițiului, considerată principala cale de formare a capacităților, priceperilor și deprinderilor de utilizare a limbii.utilizarea manualului în
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
adecvată a metodei exercițiului, considerată principala cale de formare a capacităților, priceperilor și deprinderilor de utilizare a limbii.utilizarea manualului în paralel cu materiale complementare, culegeri de exerciții sau fișe de lucru elaborate de profesor, care să suplinească sfera activităților aplicative. 4.1. Metoda exercițiului. Delimitări teoretice Exercițiul (lat. exercitium, engl. și fr. exercise) înseamnă acțiune fizică sau intelectuală, făcută sistematic și repetat, în scopul dobândirii sau perfecționării unor deprinderi sau îndemânări. „Exercițiul este modalitatea de efectuare repetată a acțiunilor de
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
repetat, în scopul dobândirii sau perfecționării unor deprinderi sau îndemânări. „Exercițiul este modalitatea de efectuare repetată a acțiunilor de învățare teoretică și practică în vederea fixării și consolidării cunoștințelor dobândite și a formării și dezvoltării priceperilor și deprinderilor intelectuale și aplicative.” Prin acțiuni repetare se formează stereotipurile dinamice, automatismele de acționare, algoritmii de cunoaștere, studiu și aplicare, obiectivați în priceperi și deprinderi, în unele situații în obișnuințe, care asigură temeinicia și randamentul învățării, precum și calitățile necesare integrării socio-profesinale. Exercițiul face parte
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
și apropierea sa de un model individual sau social, dat de idealul educației.” Exercițiul este folosit în toate activitățile didactice, începând cu lecțiile de comunicare și continuând cu cele de fixare, consolidare, de formare a priceperilor și deprinderilor intelectuale și aplicative, de recapitulare, de sinteză, în munca independentă. Are o sferă mare de aplicabilitate, putând îmbrăca forme diferite în funcție de obiectul de învățământ la care este utilizat. Exercițiul este considerat a fi metoda „cea mai intim împletită cu celelalte metode de
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
metodei este condiționată însă de respectarea unor cerințe și condiții: - Elevul trebuie să aibă o atitudine conștientă față de scopul urmărit de exercițiu și să înțeleagă bine modelul acțiunii de învățat. După I. Bontaș, efectuarea conștientă presupune înțelegerea fundamentelor teoretice și aplicative ale acțiunilor repetate. Respectarea acestei cerințe asigură funcționalitatea cunoștințelor dobândite și în situația schimbării variantelor de acțiune. Stereotipurile dinamice (acțiunile automatizate) nu vor deveni simple tehnici de execuție iar elevul nu va acționa mecanic. Nerespectarea cestei condiții duce la desfășurărea
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
teoretică și practică. Au caracter demonstrativ - ilustrativ, urmărind familiarizarea elevilor cu repetarea și aplicarea cunoștințelor la noua disciplină. - Exerciții curente, de fixare și consolidare a cunoștințelor de formare a priceperilor și deprinderilor. Acestea se efectuează în cadrul activităților didactice cu caracter aplicativ, în lecțiile de fixare și consolidare, în seminarii, în orele de rezolvare de exerciții, la proiecte etc. - Exerciții recapitulative (de sinteză) sau diversificare, folosite în activități didactice care urmăresc restructurarea materiei de studiu sau evaluarea cunoștințelor; după predarea unor capitole
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
pentru fixarea ortografiei și punctuației; Cea mai riguroasă sistematizare a exercițiilor de limbă este însă cea propusă de Gh. Beldescu, preluată ulterior, cu puține modificări, de toți specialiștii preocupați de descrierea acestei metode. Lucrarea sa accentuează rolul exercițiului pentru latura aplicativă a procesului predării, urmărind „restabilirea echilibrului dintre teorie și practică în predarea limbii române”. „Metoda de bază pentru consolidarea cunoștințelor de limbă, pentru formarea și dezvoltarea priceperilor de exprimare este exercițiul. Exercițiile de limbă constau din înfăptuirea conștientă a unor
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
impune respectarea câtorva condiții specifice: compoziții concentrate, de dimensiuni moderate, fixarea unui număr maxim de exemplificări ale faptului de limbă vizat, elaborarea unui plan de lucru, analiza în clasă a lucrărilor. Compunerile gramaticale libere sunt o formă complexă de exerciții aplicative, în care tema gramaticală indică doar regulile sau noțiunile ce trebuie aplicate; ca exemplu, alcătuirea unei compuneri în care să folosească onomatopee. în compunerile gramaticale pe bază de material dat, care poate fi indicat în enunț sau preluat dintr-o
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
permite elevului comunicarea și înțelegerea. 2. Propuneri ameliorative pentru dezvoltarea competențelor de comunicare în gimnaziu a. Manualele de limba și literatura română pentru clasele de gimnaziu prezintă modele de predare eficientă a limbii, dar mai ales la nivel teoretic. Dimensiunea aplicativă a manualelor este însă una deficitară. Din analiza acestor documente auxiliare procesului didactic de predare - învățare a limbii materne, concluzionăm că exercițiile propuse sunt fie insuficiente, fie irelevante pentru obiectivele unității de învățare sau ale lecției, iar manualul singur nu
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]