2,860 matches
-
cu piruete și ciripit de tenorine și de tenori efeminați. Dar În afară de pomenitele alte feluri de a Învăța decât anti patica și monotona, fără suflet și interes Învățătură a școa lei; și completând oarecum libera noastră formație pe căile sus ară tate, ale bibliotecilor publice, ale anticarilor, ale conferințelor, expozițiilor de pictură și manifestațiilor de mare artă dramatică sau muzicală, trebuie să mai amintesc aici - și la un loc de cinste - de acele mult pasionante exerciții ale noastre de „reto rică
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
conducerea politică în țară vârfurile catolicismului pentru promovarea culturii catolice în țară, că ai denigrat regimul comunist din țară, că ai făcut bancuri ironice la adresa conducătorilor din țară, că am zis că va dispărea comunismul, că tractoarele nu trebuie să are în zilele de sărbătoare, că în predici am făcut aluzii împotriva regimului comunist; că de ce am îndemnat poporul ca să aibă copii; la această acuză am răspuns: „Biserica catolică obligă pe soți la datoria lor cât privește zămislirea copiilor deoarece umanismul
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
-o! Cine-i de vină? Tu ești vinovatul, pentru că n-ai băgat de seamă. Atunci ce-i de făcut? N-ai de făcut altceva, decât s-o mănânci cum ți-ai pregătit-o. Luați, apoi, munca de la câmp: n-ai arat bine, n-ai semănat sămânță bună, ai prășit de mântuială, ce vei culege toamna? Vei culege ce-ai lucrat. Ai lucrat conștiincios, vei avea câștig bun; ai lucrat rău, vei avea pierdere. Poate nici sămânța nu o vei scoate. Și
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
lăsat Dumnezeu să-i stăpânim și nu de-andoaselea! Noi suntem aleșii Domnului și nu animalele astea păroase și murdare care put a bălegar! Bine a făcut Adalbrecht de pe Stouff că i-a Înhămat la jug și i-a pus să are până la Breisach! Ăsta zic și eu om vajnic și cavaler adevărat, nu slăbănogul de Conrad, care nu poate dormi noaptea fiindcă nu știe cum să-i Îmbogățească pe toți mârlanii. Să se Îmbogățească și să nu ni se mai supună
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Goethe“, se pot vedea ruinele cetății „de pe Stouf (Stouffă“ (H. Schadek, Karl Schmid, op. cit.ă. Tradiția spune că nobilii de acolo erau foarte cruzi cu supușii lor. De exemplu, Adalbrecht (Adelbrecht, Adalbert?ă și-a Înju gat iobagii și a arat cu ei, iar Matilde a podit drumul spre bise rică cu pâini ca să nu-și murdărească picioarele, deși șer bii mureau de foame (Theo Überdick, Wie Freiburg Freiburg Wurde, Schillinger Verlag, Freiburg im Breisgau, 1985. 18. Acest eveniment a generat
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
pescar sărac din York care a trăit 166 de ani. Îmbinând ca toți centenarii munca cu cumpătarea și înțelepciunea, cu toate că erau slabi, plăpânzi, au oferit urmașilor secretul vieții îndelungate și al sănătății. Lenea, plictiseala, generează boala. Lama plugului strălucește când ară. Când stă e roasă de rugină. Așa se întâmplă și-n satul meu. Chipul multor oameni de spirit, cu cât au înaintat în vârstă parcă s-a mai luminat, radiind pace, înțelepciune, moralitate și bunătate. Pamfil Popescu a fost unul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
nostru egumenului și a tot săborul de la svânta mănăstire de la Balica...ei să hie tari și puternici cu cartea domniei meli a ținea și a apăra tot hotarul svintei mănăstiri...să n-aibă a lăsa pre nime să intre să are cu plugul sau fân să cosească,...fără de voia rugătorilor domniei meli călugărilor...Iar cine va ara sau cosi, acela om de mari certare va hi de la domniia mea. Iar cui va părea vreo strâmbătate, el să vie să stea de
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
puternici cu cartea domniei meli a ținea și a apăra tot hotarul svintei mănăstiri...să n-aibă a lăsa pre nime să intre să are cu plugul sau fân să cosească,...fără de voia rugătorilor domniei meli călugărilor...Iar cine va ara sau cosi, acela om de mari certare va hi de la domniia mea. Iar cui va părea vreo strâmbătate, el să vie să stea de față cu călugării.” Dar vezi tu, dragule, că locul mănăstirii Galata din Gis nu prea era
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ne înscriem în ordinea cosmică Iubirea de moșie este un zid întru apărarea ființei naționale. Ci trebuie, de la mic la mare, să înțelegem că scrisul la care am râvnit cu toții, atât de mult, nu este un plug fermecat ce poate ara, ca în poveste, singur. El poate face minuni numai stropit cu roua ostenelii noastre zilnice. Bateți, clopote, sub cerul Căprianei: ne-am regăsit neamurile, binecuvântați-le. Interesantă și plină de tâlc mi s-a părut și tableta fondatorului revistei, redactată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
de dulce, așa de frumos! Sătenii: moș-Vasile Bujor și alții. Moare în casa veche, cu ferestrele deschise. Pe masă un buchet de sulcină. Căci moare în toiul verii pe când vine pe aripa vântului mireazma fânului cosit... Mulți te înfruntă când ari: de ce tulburi fața pământului; și când sameni: de ce risipești sămânța. Să știi că aceia vor fi cei dintăi cari vor cere să culeagă pentru dânșii. (Iorga) Cu privire la teoria mediului a lui Lovinescu. Să nu se creadă [că] e ceva nou
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cercătură De arătură: Plugul i s-a stricat La feciorul Gălioarei a strigat Și feciorul Gălioarei a eșit cu ciocanu-n mână Și cu pila-n gură Cu ciocanu ciocănea Și cu pila că pilea Brazda mai bună mergea S-a arat Mercurile piepturile S-a arat, joile, Văile, Vinerile Grădinile, La lună la săptămână Când ș-a adus aminte de grâul ce l-a vărsat La vizitiu a strigat Un cal negru i-a înșeuat Cum e bun de-ncălecat Jos la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
s-a stricat La feciorul Gălioarei a strigat Și feciorul Gălioarei a eșit cu ciocanu-n mână Și cu pila-n gură Cu ciocanu ciocănea Și cu pila că pilea Brazda mai bună mergea S-a arat Mercurile piepturile S-a arat, joile, Văile, Vinerile Grădinile, La lună la săptămână Când ș-a adus aminte de grâul ce l-a vărsat La vizitiu a strigat Un cal negru i-a înșeuat Cum e bun de-ncălecat Jos la scară l-a legat, Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
gări, în vârf de catarguri. După Kolomeia așezări sărace. Cai slabi cu coastele aparente. Oiștea goală pe deoparte!! Meri înfloriți. La încrucișeri cu șosele în fața rampei închise, căruțe și gospodari care-și țin caii de bot, domolindu-i. Pământul lucrat arat de curând are o coloare foarte plăcută, o nuanță de roș închis, ca floarea ulmului între dungile verzi gălbui de săcară și ovăs. Buchete de arbori, tufărișuri, dumbrăvi; iarbă bogată; peisagiu submontan. Stanislav. Femei ghilesc pânză. Gunoiu împrăștiat cu scumpete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mie cu capu-n fân. Lasă sate, lasă fete Și hai iar la codru verde, N-auzi codri șușuind? N-auzi Bistrița mugind? Holteieș stăpânul meu! De când eram copil mic Doină știu și doină zic. Boii mei când aud doină Ară-n țelină ca-n moină, Și cu doina mă plătesc Drept o zi de boieresc. Subt poale de codru verde Mititel foc mi se vede, Mititel și potolit, Tot de voinici ocolit. Nu știu zece-s ori cinsprece, Ori peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vechi de când ni s-a dat nouă și încă unui sat de aproape loc de sat de la domnul Ștefan Voevod, după cum arată și hrisoavele de la părintele. Acù boerul cum a intrat pe moșie, ce s-a gândit? A pus să are drumul. Ne-am dus noi, am vorbit, i-am arătat toate câte știm, n-a vrut să știe de nimica. Acuma să vedeți Dv. Dacă ară drumul acesta și ni-l oprește, noi așa suntem așezați, că trebuie să facem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Acù boerul cum a intrat pe moșie, ce s-a gândit? A pus să are drumul. Ne-am dus noi, am vorbit, i-am arătat toate câte știm, n-a vrut să știe de nimica. Acuma să vedeți Dv. Dacă ară drumul acesta și ni-l oprește, noi așa suntem așezați, că trebuie să facem un înconjur mare. Trebuie să mai prăpădim o zi, ca să ajungem la târgul Botoșanilor. Și trebuie să mai trecem și pe pod boeresc, ca să plătim vamă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cineva din mulțime, cu glas întărâtat, dar cine ne-o dă? Vorbitorul dintăiu ridică mâna stângă în semn de pace, și întoarse numai puțintel capul, spre partea celui ce aruncase vorbele. Bine, avem dreptate, zice el, dar boerul ne-a arat pământul, și ne așteaptă oricând feciori boerești cu puștile. De aceea ne-am gândit să cerem și noi acuma un sfat... Le-am arătat că dacă au dreptate, trebuie s-o dobândească. Mă ascultară în tăcere. Femeile eșeau încet-încet din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nemulțumit de mine, dimineață pe la nouă. Nu scrisesem un rînd, deși îmi trecuseră prin cap mai multe gînduri și imagini bune de a fi notate. Scriitorul profesionist e - mă biciuiam - asemenea plugarului: se scoală cu noaptea în cap pentru a ara ogoarele sale, paginile albe. La ora asta, unii și-au făcut „norma”. Luîndu-mă singur la refec, îmi ieșea un portret nu prea măgulitor: sînt tabietliu, mă mocoșesc cu bărbieritul și spălatul, după asta îmi îngrijesc un pic și sufletul, nu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Suprarealismul ziarului derivă din „indicațiile” date de „primul agricultor al țării” înaintea plecării într-o nouă „vizită de pace și prietenie” în cîteva state situate la antipozi. Acolo unde ele au fost urmate cu promptitudine, va trebui să se mai are o dată. în zootehnie, una dintre „indicații” (aceea de a tunde oile mai devreme) a făcut deja ravagii: numai în județul nostru au murit cîteva mii. *Am fost la înmormîntarea mătușii Valeria. Paralizia ei ar fi survenit după un efort: a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
păstrase până aici minele lubrice și tonul trufaș al unei târfe regești. În ziua în care Doamna Roland urma să apară la tribunal, Clavières m-a însărcinat cu un comision pentru ea. Eu încercam să-l refuz; Clavières a insistat, ară tându-mi că o întrevedere între ea și el într-un asemenea moment putea să le dăuneze amândurora. Am cedat; am pândit momentul când urma să iasă din camera ei și m-am alăturat ei în timp ce trecea. Ea aștepta la gratiile
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
nu avea nimic, nici în clin, nici în mânecă, pe undeva prin Polonia. CAPITOLUL III Ora de istorie Motto: «De-acest mănos pământ daco-român cine-ar putea, mai mult ca noi să spue, c-al lui e? Cine l-a arat din începutul vremurilor, neîncetat? Cin-l-a semănat? Cine i-a fost slugă și stăpân? Care dintre neamurile vechi sau noi are îngropați în sânul lui atâți eroi? A cui doină de veacuri pe aicea plânge? Cin-l-a apărat
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
că satul nostru a fost atestat documentar în 1473, adică acum 53o de ani, ceeace nu e la îndemâna multor așezări rurale de pe întreg întinsul patriei noastre. CAPITOLUL IV Iobagii Motto: Măria -ta! Suntem bătuți de nevoi, La noi în zadar ară plugul, Căci holdelor noastre cu spicul de aur Străinul le fură belșugul. (Octavian Goga) Pentru a ne lămuri întru-câtva asupra stării populației satului nostru în evul mediu, vom ține seama de cuvântul autorizat al istoricului Ștefan Meteș, director al Arhivelor
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
oprește și acum trecerea în sus și în jos a oamenilor noștri dela oi, din care cauză suntem siliți să ne părăsim munții» Teleki le-a mai cuprins pământuri arătoare și pășunatul, i-a oprit să țină crâșma, le-a arat frumoasele semănături și le-a semănat pentru el cu alte bucate, le-a cosit bucatele crescute până la brâu, aproape de secerat, a luat dela ei boi și vaci, oi, ori bucate gata. - «A voit să ne facă iobagi pe vreo douăzeci
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
hotarul cu izlaz și cu fânețea pentru animale. Hotarul care termina cu porumbul, la anul următor rămânea ogor, adică pășunat pentru vitele satului, după cum hotarul care a fost în acest an izlaz în luna lui mai se făcea arător, să ara adică, prin luna iulie se întorcea, adică se ara a doua oară, apoi pe la sfârșitul lui septembrie se apucau de semănat cu secară, se gunoia cu gunoi de grajd. Uneltele agricole să zic, până prin 1910 erau foarte proaste, era plug
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
care termina cu porumbul, la anul următor rămânea ogor, adică pășunat pentru vitele satului, după cum hotarul care a fost în acest an izlaz în luna lui mai se făcea arător, să ara adică, prin luna iulie se întorcea, adică se ara a doua oară, apoi pe la sfârșitul lui septembrie se apucau de semănat cu secară, se gunoia cu gunoi de grajd. Uneltele agricole să zic, până prin 1910 erau foarte proaste, era plug de lemn, avea un fer înainte de tăia și o
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]