5,570 matches
-
variație de vîrstă ar fi putut justifica o modificare a înălțimii sau a culorii părului, iar un eveniment oarecare pe cea a greutății, însă doar atît. Textul modern apare aici ca un text care acceptă afirmația proprietăților contra-dictorii și dezvăluie arbitrarul ficțional, în stilul celebrului debut din Dans le labyrinthe de A. Robbe-Grillet, citat în prima parte (77). După amplul paragraf privind caracteristicile domnului Knott, S. Beckett aduce alte completări portretului prin atenția acordată cîtorva părți ale corpului personajului: (28) Pentru că
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
arbitru, ci orientate argumentativ. Elementele selecționate sînt ordonate, ierarhizate pentru a forma sensul în text și/sau situație. Descrierea impune, din punct de vedere al "artei în proză" despre care Valéry vorbește, "căutarea unui mod de înlănțuire a frazelor [...] non arbitrare", de fapt ea nu este, orice s-ar spune, "contrariul" compoziției, al "construcției" și al rigorii. PARTEA A TREIA EXERCIȚII Analize de texte, producții de texte și exersarea unor concepte teoretice Capitolul 1 Probleme Tradiționale, precum compunerea sau novatoare, precum
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de putere. "Comunitatea devine un pur fenomen contingent, o formală și inerent reformabilă colocație de oameni și habitaturi, dar lipsiți de drepturi, cultură sau putere în comun. Ar fi ca și cum toate limbajele ar fi ca esperanto, cu convenții atât de arbitrare, redefinibile după voință, ca granițele comunităților pe harta unui guvern local, continuu deschisă la redefinire de câte ori guvernul central sau politica economică o cer." (Strain, M., 199517) Această concepție simplistă și atomistă asupra omului și societății demonstrează o fondare convenabilă
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
aserțiunea că orice putere, fundamentată pe raporturi de forță, are caracter de violență simbolică, în sensul că poate impune semnificații legitime, aceste raporturi de forță capătă, prin transfer caracterul de forță specific simbolică. În consecință, acțiunea pedagogică (educația), ca putere arbitrară de a impune un arbitrariu cultural (cultura clasei dominante) se bazează pe raporturile de forță între grupurile formațiunilor sociale în cadrul cărora se exercită; reproducând arbitrariul cultural pe care îl inculcă, ea contribuie la reproducția raporturilor de forță care întemeiază puterea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
un arbitrariu cultural (cultura clasei dominante) se bazează pe raporturile de forță între grupurile formațiunilor sociale în cadrul cărora se exercită; reproducând arbitrariul cultural pe care îl inculcă, ea contribuie la reproducția raporturilor de forță care întemeiază puterea sa de impunere arbitrară, având deci funcția de reproducție socială a reproducției culturale, legitimând clasa dominantă și cultura ei prin autoritatea cu care este investită. Autoritatea pedagogică, ca putere (arbitrară) de impunere, este obiectiv recunoscută ca autoritate legitimă, această recunoaștere fiind condiția exercitării acțiunii
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
inculcă, ea contribuie la reproducția raporturilor de forță care întemeiază puterea sa de impunere arbitrară, având deci funcția de reproducție socială a reproducției culturale, legitimând clasa dominantă și cultura ei prin autoritatea cu care este investită. Autoritatea pedagogică, ca putere (arbitrară) de impunere, este obiectiv recunoscută ca autoritate legitimă, această recunoaștere fiind condiția exercitării acțiunii pedagogice. Reușita oricărei acțiuni pedagogice depinde de gradul de recunoaștere de către elevi a autorității pedagogice și de gradul în care ei stăpânesc codul cultural al comunicării
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
minori 9 Cele 30 de articole ale Declarației Drepturilor Omului includ: a)dreptul la egalitate în fața legii; b) dreptul la prezumția de nevinovăție în cadrul unui proces public; c) dreptul la protejare în fața arestului arbitrar; d) dreptul la protecție în fața interferenței arbitrare în viața privată a unei persoane, în familia și casa acesteia; e) dreptul bărbaților și femeilor la drepturi egale de a se căsători și divorța; f) dreptul la libertatea discursului și la cea de opinie; g) dreptul la proprietate privată
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
prompt de un regim totalitar. Poetul precizase că delictul său, malum funestum meritase pedeapsa capitală, dar că împăratul comutase această pedeapsă în relegare (Tristia I, 2). Opera de exil a lui Ovidiu nu este, aparent, antiaugustană. Protestul său contra edictului arbitrar al împăratului se referă la carmen, nu la error, fapt pe care și-l asumă, dar pe care nu poate să-l mărturisească. Poetul declară clar că: "Alterius facti culpa silenda mihi." Așadar, silendus error reflectă tăcerea impusă de tiran
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
reieși din cele ce urmează, un unic fir conducător, de ordin spiritual, îi leagă pe primul Brutus, pe Brutus asasinul lui Cezar, pe Fabius Cunctator și pe Paulus Fabius Maximus. Nu este vorba doar de o legătură accidentală, datorată desfășurării arbitrare a istoriei, acest lucru fiind demonstrat de faptul că Brutus asasinul lui Cezar se considera descendentul primului Brutus. Nu contează dacă chiar a existat o continuitate istorică între primul și al doilea Brutus: valoarea genealogiei lui Brutus asasinul lui Cezar
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
preciza autorul însuși. Prin urmare, "Limba este un sistem ai cărui termeni sînt solidari și în care valoarea unuia din termeni rezultă din prezenta simultană a celorlalți"52. Saussure și-a organizat gândirea în jurul a două principii de bază: natură arbitrară a semnului și natura lineara a semnificantului. Cuvântul (semnul lingvistic) implică o conexiune între semnificant (imaginea acustică, respectiv sunetele vorbirii) și semnificat (conceptul pe care aceste sunete îl activează în mintea noastră). Lingvistul elvețian definește imaginea acustică, nu ca pe
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
sunetele vorbirii) și semnificat (conceptul pe care aceste sunete îl activează în mintea noastră). Lingvistul elvețian definește imaginea acustică, nu ca pe un sunet fizic, ci ca pe o imprimare psihologică a sunetului. Legătură dintre semnificant și semnificat este una arbitrară, altfel spus, în cazul limbii, între semnificant și semnificat, nu există nici o relație de cauzalitate. "Legătură care unește cele două laturi ale semnului lingvistic e arbitrară, nu se bazează pe natură și afinitatea lor reciprocă, ci există numai datorită limbii
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
ca pe o imprimare psihologică a sunetului. Legătură dintre semnificant și semnificat este una arbitrară, altfel spus, în cazul limbii, între semnificant și semnificat, nu există nici o relație de cauzalitate. "Legătură care unește cele două laturi ale semnului lingvistic e arbitrară, nu se bazează pe natură și afinitatea lor reciprocă, ci există numai datorită limbii. Dar daca în raport cu conceptul, imaginea acustică apare că aleasă în mod liber, convențional în raport cu colectivitatea ea este impusă, căci nimeni nici individul, nici grupul social nu
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
toți, cei care ne-am angajat din 1990 să combatem orice fel de revizionism și naționalism în regiune, un argument esențial. Întorsătura pe care a luat-o problema Kosovo este umilitoare, căci ea tinde să justifice discursul antioccidental asupra modului arbitrar de a acționa al marilor puteri, care decupează lumea după bunul lor plac. Este și neliniștitoare, pentru că va trezi toți demonii pe care îi credeam cel puțin adormiți. Este stupid să se creadă că, dacă se strigă tare că independența
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
dramatic. Ar trebui să intervină aici, pe lângă fatalitatea biologică (glasul sângelui), și aceea propriu-zis "literară"114. Dar, în ciuda bunelor intenții, dramaturgul nu izbutește să motiveze estetic suficient de convingător nici deznodământul, nici comportamentul personajelor sale, ceea ce conferă narațiunii un caracter arbitrar, neverosimil, specific mai curând melodramei decât tragediei pentru că în melodramă e lucru firesc să te confrunți cu situații neplauzibile și aglutinări aleatorii de episoade senzaționale, cu suspense, răsturnări spectaculoase de situații și finaluri imprevizibile, de tipul Deus ex machina, toate
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
limba naturii" (la fel și gestul/ pantomima), expresia pură a Sinelui 204. Mai e nevoie de alte argumente? Și apoi, chiar dacă preia multe elemente din tragedia clasică, melodrama le atribuie o altă funcționalitate și transformă însăși "fatalitatea" într-un principiu arbitrar, care nu mai conduce cu necesitate la un final catastrofic. Așadar, melodrama rămâne un gen experimental prin excelență, cu reguli proprii 205, având drept scop riguroasa punere în scenă a unor "subiecte" oarecare. Ei bine, importanța aceasta covârșitoare acordată "regiei
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
autoritate civilă alături de Comitetul central "învestit de către batalioane" și însoțit cu o curte marțială. "Dezorganizarea rămîne însă totală, anarhia nemaipomenită..., proliferarea galoanelor pe mînecile ofițerilor adevărați sau falși nu are egal decît în cea a corpurilor neregulate ... rechizițiile și arestările arbitrare continuă și ele, din ce în ce mai mult, ajungînd la nivele nemaiatinse pînă atunci." (Decouflé, pag. 181). Armata de la Versailles intră în Paris pe 21 mai, începutul așa-zisei "Săptămîni de Mai" sau "Săptămîni însîngerate" care rezumă în multe privințe istoria Comunei. Armata
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
războiului rece. Fostul președinte și actualul prim-ministru Vladimir Puțin a exprimat clar această viziune asupra Rusiei în cadrul discursului de la Munchen din februarie 2007. Din acel moment, poziția rusească privind situația din Zimbabwe, Sudan, Iran, Siria și Venezuela, precum și tratamentul arbitrar al companiilor care aveau chiar și un parțial parteneriat străin precum TNK/BP, toate arată faptul că Moscova preferă să joace după reguli diferite de cele urmate de membri G-7. Refuzarea democrației liberale ca fiind o inventie vestică este făcută
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
cărți este lectura proprie, fără prejudecată. Este singura cale adevărată, de altfel, cu privire la textele mioritice, dată fiind tipologia complexă, resfirată pe mari întinderi spațio-temporale. Apare limpede diferența față de tradiția folcloristică, orientată secvențial, pe grupuri de texte. Se pleda pentru eliminări arbitrare. În asemenea condiții, hermeneutica nu-și găsește suport sigur, nici în privința materialului faptic, nici în fixarea unor repere orientative în derularea discursului critic. Autoarea acordă statut egal tuturor tipurilor de texte, de la colind la baladă, de la cîntec la descîntec. Luate
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
astfel de teorii, se înlocuiește arbitrariul organizațional cu arbitrariul individual. Dacă ar fi așa, arbitrariul organizațional ar fi de preferat, pentru că ar determina o mai mare coerentă a ansamblului. Dar lucrurile nu stau așa. Nu este nevoie să optam între arbitrarii, ci să percepem realitatea printr-o viziune care are în centru strategii individuale, reguli ale jocului și reușite, atât individuale, cât și colective, în cadrul acestui joc reglementat. Problemă fundamentală a organizației este asigurarea cooperării, iar aceasta presupune coordonare și subordonare
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
nu mai înțeleg nimic din ea. Dacă n-ar fi de bun-gust să respectăm Universitatea, am fi tentați să le râdem în nas profesorilor noștri când se încumetă să scandeze versurile Eneidei într-un mod în egală măsură pretențios și arbitrar; în pofida a ceea ce s-a spus în această privință, pedagogia franceză nu va ceda! Deși cărțile religioase, o parte din ziare, din tipărituri și din scrierile oficiale sunt publicate aici în caractere chirilice, există tendința de a reveni la alfabetul
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
ale codului nostru penal și ale codurilor noastre de comerț și de procedură. Unele prescripții sunt aplicate; Regulamentul Organic impune chiar judecătorilor să se raporteze la ele; dar nu e nimic reglementat, totul e lăsat în voia liberei interpretări, a arbitrarului. Aceasta e deplorabila situație a Principatelor Dunărene în ceea ce privește regimul judiciar. Am auzit adesea cum această stare de lucruri era rezumată printr-o vorbă de duh foarte dură: Aici justiția se vinde, nu se împarte. Nu o negăm; dar cu instituții
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
regulamentul publicat de către ruși în 1833, document căzut în desuetudine, de altfel. Nimic nu se regla deci decât prin tradiție, conform poruncilor domnești și ordinelor ministeriale sau în funcție de capriciul șefilor de corpuri de armată. Pe scurt, administrația era sinonimă cu arbitrarul. Am spus în altă parte cum dispuneau miniștrii de fondurile bugetare; șefii de corp de armată făceau la fel. La fiecare patru luni întocmeau, în avans, bilanțul (sic) presupuselor nevoi ale regimentului lor și obțineau plata soldei nu în funcție de efectivul
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
obțină un mic răgaz. Din nefericire, astfel de colonei devin generali și miniștri și nu se simt mai nepotriviți decât alții în această poziție. Recrutarea, în ciuda unui regulament elaborat în 1860 după legea franceză, se execută într-un mod foarte arbitrar. Nu de mult încă, se lua cu forța un anume număr de țărani, fără deosebire de vârstă sau poziție familială; erau legați ca niște animale sălbatice și târâți în această stare în capitala ținutului. Această nedreptate era agravată impunându-le
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
limonadă deveniți hospodari... La nașterea unui copil grec, mamoșii din Constantinopol îi urau, sub formă de prevestire, să devină într-o zi patiser, vânzător de limonadă și domn al Valahiei 112. Paginile istoriei nu vor fi umplute decât de actele arbitrare ale acestor noi despoți... Dintre toate mișcările politice suferite de Valahia, cel care i-a corupt măruntaiele, care i-a stricat moravurile, care i-a pervertit obiceiurile naționale, care i-a slăbit curajul e suirea pe tron a domnitorilor fanarioți
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
dumnezeiești, fără să aducă prejudicii naturii divino-umane a lui Hristos? Poate un actor să întrupeze "artistic" o icoană? Oare cel care poartă numele lui Iisus în filmul lui Zeffirelli este Cel descris de Scripturi sau stereotipul fad, "media fizionomică" stabilită arbitrar și convențional de închipuirea colectivă? Ne putem ruga persoanei întruchipate de Robert Powell? Există sau nu riscul ca Hristosul lui Zeffirelli să rateze reprezentarea divinității Logosului întrupat în istorie? Poate fi "jucată" / "interpretată" sfințenia dumnezeirii fără a fi sfânt?"522
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]