6,475 matches
-
Duh în chip de porumbel, încadrați jos de îngeri, iar deasupra de serafimi și heruvimi. Urmează apoi un registru cu 3 scene: Pogorârea de pe cruce, Pogorârea la iad și Iisus cu tâlharul cel bun. În continuare, până jos, este pictat Arborele lui Iesei, care reprezintă genealogia Mântuitorului Iisus Hristos. Întreaga compoziție este pictată pe un fond albastru deschis. În partea de jos este Iesei, tatăl lui David, din corpul căruia crește un mic trunchi din care se desfășoară numeroase ramuri orizontale
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
niște coarde de viță de vie, care susțin un număr mare de personaje și scene ce reprezintă genealogia Mântuitorului Iisus Hristos. Este o îmbinare armonioasă între elementul decorativ și cel figurativ. Deși personajele sunt foarte numeroase, ele sunt individualizate. Desfășurarea Arborelui lui Iesei de la Cetățuia este mai simplă, schematică, accentul căzând numai pe redarea ramurilor, ca la Sucevița, nu și a frunzelor și a florilor, ca la Voroneț și Moldovița. În partea de jos a Arborelui, de o parte și de
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
numeroase, ele sunt individualizate. Desfășurarea Arborelui lui Iesei de la Cetățuia este mai simplă, schematică, accentul căzând numai pe redarea ramurilor, ca la Sucevița, nu și a frunzelor și a florilor, ca la Voroneț și Moldovița. În partea de jos a Arborelui, de o parte și de alta a lui Iesei, într-un registru orizontal, sunt reprezentați Filosofii antici de la est spre vest: Adonai, Platon, Tuchidide, Aristotel, Plutarh, Kilon și Sibila. Toți sunt oameni în vârstă, cu chipuri serioase, expresive, înalți, purtând
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
în pridvor este îngerul Rafail și Cuviosul Pahomie, iar în stânga Sfântul Teodor Stratilat călare, ucigând balaurul cu sulița. Pe glafurile ușii de intrare în pridvor sunt două figuri de sfinți în mărime naturală: Sfântul Gherasim și Sfântul Anastasie. În dreapta, sub arborele lui Iesei este reprezentată legenda lui Plakidis, un cavaler care aleargă cu arcul după un cerb, dar, vede între coarnele lui chipul lui Iisus și refuză să tragă cu arcul. Pe intradosurile nișei nordice, sub arborele lui Iesei sunt, de
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Sfântul Anastasie. În dreapta, sub arborele lui Iesei este reprezentată legenda lui Plakidis, un cavaler care aleargă cu arcul după un cerb, dar, vede între coarnele lui chipul lui Iisus și refuză să tragă cu arcul. Pe intradosurile nișei nordice, sub arborele lui Iesei sunt, de asemenea, două figuri de sfinți: Sfântul Mercurie și Sfântul Nichifor. Pictura din pridvor este mai bine conservată datorită faptului că aici nu se obișnuiește aprinderea lumânărilor decât în rare ocazii și ca atare fumul nu s-
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
fapt întâlnit mai rar la alte biserici. Numeroase scene sunt din Vechiul Testament. Viața Sfântului Ioan Botezătorul este reprezentată în altar, cum nu se mai întâlnește în altă parte. Sunt câteva scene luate din iconografia picturii exterioare moldovenești: acatistul Maicii Domnului, arborele lui Iesei, filosofii antici, scara virtuților, rugul lui Moise etc. Pictorii au dat o mare atenție martirajelor de sfinți, atât în sinaxarul din pronaos cât și în registrele din naos. Mulți sfinți sunt răstigniți asemenea Mântuitorului Iisus Hristos. ,,Pictorii accentuează
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
format din două muluri, iar începând din colțul stâng, marcat de o cruce, se dezvoltă inscripția. În cele trei colțuri rămase libere s-a sculptat câte o rozetă și în mijloc un ghiveci cu o floare stilizată, care ar simboliza arborele vieții. Tot în biserica mănăstirii Cetățuia a fost înmormântat la loc de cinste filosoful Nicolae Kerameus, în anul 1672, însă mormântul lui nu a fost descoperit. Cercetările făcute la Cetățuia în anul 1933 au găsit un schelet ale cărui oase
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
din paradisul capitalist. Să nu mă mai plictisesc! Tragedie mai mare ca plictiseala, nici moartea nu este. Bătrânul scenarist din cer asteapta să-l amuzăm, nu-i așa... d-aia ne-a creat. Pot deveni colaboratorul marii dumitale opere? Fac arborele genealogic al familiei mele și mă ocup și de capitolul misterios. Ce zici? Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc la prichiciul vetrei, la anii copilăriei, scriu memoriile familiei decimate! Mă plătești, ce zici, plătești colaborarea? Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
n-ai să vii...“ Evitase, într-adevăr, se învârtise de câteva ori în jurul casei, să amâne. „Poți scoate trenciul, doar n-ai să stai așa, în mijlocul camerei.“ Apartament în curs de amenajare, proaspăt văruit. Ieșiră pe terasă, sub coroana bătrânului arbore. Se atinseră. Irina făcu o mișcare speriată, de retragere. Reintrară în camera goală. Se așezară. Față în față. Se priveau. Buzele ei groase, uscate. Ochii cocliți, glasul gros, răgușit. Se priviră. Privirea ei voalată, dilatată. Un fel de transă dureroasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
m-am crezut rebelă și iarăși am explodat. Și iar mi-au arătat ce urmează. Atunci și-a oferit serviciile tovarășul Orest Popescu. Am acceptat. Cu o furie morbidă, de a mă răzbuna pe mine însămi. Orașul murise, doar foșnetul arborelui peste terasă amintea că sunt martori și înlocuitori peste tot, degeaba te-ai ascunde, tovarășii tovarășului Orest penetrau peste tot, firele nevăzute ajunseseră deja și aici, în patul plăcerii ilicite. Irina se aplecase peste marginea joasă a patului, să ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
prinzi momentul potrivit, când l-a cuprins lehamitea, mila, sila... minune. Te-a conectat, minune. Clic, scânteia, surpriza: ți-a răspuns. Năzuros, cu sictir și strâmbături, o dată, de trei ori, de șaizeci de ori. Nimic, numărul refuza. Miercuri plouă. Creanga arborelui din geam, o baghetă umedă. Mușcăm dintr-un măr. În stânga ținem mărul, cu dreapta rotim discul hazardului. Aruncăm cârligul, poate agățăm realitatea, poate ne agățăm de realitate și devenim reali. Un leșin, realul, atât. Ne agățăm, cu ultimele puteri, beatificăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
deschide ca să intri din stradă în curte... Asupra monstrului vegetal îmi atrăsese și mie atenția, acum câteva zile, un copil al străzii, o puștoaică de cinșpe-șaișpe ani, care dimineața stătea ca într-un jilț imperial la prima ramificație a trunchiul arborelui, între două crăci mai groase decât trunchiurile copacilor din jur. Stătea și fuma, cu picioarele goale în adidași spânzurând spre apa verzuie. În timpul ăsta, contempla cu ochii micșorați panorama orașului în dimineața de primăvară ploioasă. De pe mal, un puști tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
spre un deal. Simt aerul ca pe o apă caldă care-mi curge pe față. Peisajul e sumbru. Peste tot, plantele au început să moară din cauza arșiței. Iarba și tufișurile sunt galbene. Chiar și planta cea mai rezistentă la căldură, arborele goya în formă de umbrelă, și-a pierdut din vigoare. Frunzele lui cu trei părți atârnă fără vlagă în trei direcții diferite. În aer se simte miros de putreziciune. E de la animalele moarte. deasupra capului meu se rotesc vulturi. Bănuiesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
șnur roșu de care atârna pecetea Văcăreștilor. Îl desfășură pe măsuța de la fereastră. Și în gesturile ei nu era doar grija de a nu sfărâma hârtia veche, aproape arsă de trecerea timpului, ci și multă considerație, chiar pioșenie. Acela era arborele genealogic, singurul document care atesta eugenia sau evghenika familiei și, totodată, vechimea ei. Un arbore care își trăgea rădăcinile din Negoiță, Voievodul Făgărașului, cel care îl însoțise pe Negru Vodă la descălecare atunci când se întemeiaseră primele douăsprezece sate, cu tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
gesturile ei nu era doar grija de a nu sfărâma hârtia veche, aproape arsă de trecerea timpului, ci și multă considerație, chiar pioșenie. Acela era arborele genealogic, singurul document care atesta eugenia sau evghenika familiei și, totodată, vechimea ei. Un arbore care își trăgea rădăcinile din Negoiță, Voievodul Făgărașului, cel care îl însoțise pe Negru Vodă la descălecare atunci când se întemeiaseră primele douăsprezece sate, cu tot atâtea biserici în ele, din viitorul stat feudal numit, de atunci, țara Românească. Mâna ei trecu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Voievodul Făgărașului, cel care îl însoțise pe Negru Vodă la descălecare atunci când se întemeiaseră primele douăsprezece sate, cu tot atâtea biserici în ele, din viitorul stat feudal numit, de atunci, țara Românească. Mâna ei trecu ușor peste multele frunze ale acelui arbore și se opri în dreptul herbului. Armele familiei cuprindeau zidul roșu al unei cetăți în fundal de argint. Deasupra porții, un cavaler în armură având în dreapta lui steagul albastru iar în stânga vulturul negru. Privi, mai ales, cavalerul în armură, deasupra căruia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
pietre scumpe și nouă țepi din aur susținând tot atâtea perle, sub deviza virtus. Clucereasa Elenca se simți cu adevărat mândră. Era vorba de o mândrie așezată, îndreptățită, cu totul demnă. Iancu, fiul ei, înscris pe una dintre frunzele acelui arbore, se dovedise cu totul vrednic de acei strămoși. El era de acum cavalerul drept stătător sub acea deviză. Își câștigase acel loc de onoare nu cu bani, ci cu mult curaj. El, Iancu Văcărescu, îl înfruntase pe generalul Kutuzov, nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
alteori cu țintă precisă în sus pe coasta dealului, dovedind cam tot atâta preocupare pentru menținerea drumului cât o albină. Kulfi începuse să se simtă puțin plictisită de ceea ce găsise până atunci în pădure. Căută sub o piatră, lângă un arbore cu lalele, de-a lungul unui pârâu. Avea nevoie de un ingredient nou, își zise, adulmecând aerul, ceva incitant și proaspăt, care să o inspire să facă o mâncare nedescoperită până atunci, o invenție nouă. Privi către cer. Gătise deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
simțea deosebit de iritabilă, nemulțumită și mânioasă. Poate era de vină doar lipsa de somn. În timp ce aștepta, lovea marginea drumului cu un băț. Să fi venit și Sampath, ar fi avut pe cineva cu care să vorbească... Dar Sampath stătea în arborele de guava, închis într-o nemișcare absolută, asemeni unei fosile surprinse într-un moment de liniște în chihlimbar. Paznicii fuseseră lăsați liberi de data asta, astfel ca maimuțele să nu fie deranjate în acestă ultimă noapte a lor în livadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
întâmple în ziua următoare, iar fiorul dispăru la fel de repede cum apăruse. Orele se scurgeau una după alta. Trecu de miezul nopții. Era luni, ultima zi de aprilie, și în livadă totul era liniștit. Familia dormea și maimuțele stăteau tăcute în arborele de guava. Erau mai multe moduri de a se gândi la întuneric. Se putea tăia în el, își zise Sampath, își închise ochii strâns și se înveli în cuvertură. Sau putea să lase toate șoaptele, toate nuanțele lui de violet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
gol. — Sampath. Vocea domnului Chawla se transformă într-un țipăt care răsună pe toată coasta dealului și-i strânse inima. Cele mai negre temeri ale sale se adeveriseră. — Sampath, se văicări el, Sampath, unde ești? Unde ești? Ammaji alergă la arborele de guava în timp ce, pe deasupra capului ei, maimuțele săreau iarăși în el. Crengile sale se mișcau ca marea, cu trosnituri asurzitoare și bulbuci de apă verde. Maimuțele chicoteau și bolboroseau, se frecau la ochi, îi deschideau larg și îi mijeau. — Baba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
tocmai ajunsese ca să asiste la îngrozitorul eveniment. Se clătină ca și cum ar fi fost pe punctul de a leșina - și fu prinsă de brațele în așteptare ale domnului Gupta. Baba, Baba... Căutară ici. Căutară colo. În sus și-n jos prin arborele de guava. În copacii vecini. În tufe. În spatele stâncilor. Priviră din nou în sus printre crengi, la compoziția netulburată de frunze și fructe clătinându-se în sus și-n jos. La patul său dureros de gol. Dar, stați! Pe pat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
Stai! Sampath! Sampath! Dar Maimuța de la Cinema ridicase ea însăși fructul înainte ca altcineva să apuce să-l mute și, cu ochi liniștiți și înțelpți, ținându-l aproape, la piept, cu celelalte maimuțe urmând-o în gașcă, sări de pe crengile arborelui de guava și se îndepărtă. — Stai! Armata le fugări, renunțând la lupta cu plasele. Domnul Chawla fugi după ei și după Ammaji. Mulțimea de devotați, care spărsese liniile polițiștilor și, în cele din urmă, chiar și polițiștii cei leneși, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
utilizată îndeosebi în alimentație, cunoscută și sub numele de ureche-de-elefant. Expresie intraductibilă în limba hindi, care sugerează surpriza și durerea. Fruct care are un gust apropiat de cel al perei și un aspect asemănător cu cel al cartofului, produs de arborele asiatic Manilkara zapota. Varietate de ceai negru, deosebit de aromat, produs în Bengal și foarte apreciat, în special în Marea Britanie. Zeitate masculină din mitologia hindusă, care l-a ajutat pe Rama să își salveze soția. Termen din bucătăria indiană care desemnează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
strâmtoare a Atlanticului. Relațiile mele cu Franța nu se limitează, totuși, la acea Îndepărtată ascendență, tatăl meu s-a străduit să le reînnoiască. A dat Întotdeauna dovadă de o gingașă obsesie În privința originilor sale. Își notase În caietul de școală: „Arborele meu genealogic va fi fost, așadar, doborât pentru a construi o plută pentru fugari!” și se apucase să Învețe limba franceză. Apoi, cu emoție și solemnitate, traversase Atlanticul În sensul invers acelor timpului. Anul pelerinajului său a fost ales fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]