6,861 matches
-
fotografii din Maramureș și Bucovina, realizate de o bibliotecară din Cracovia, Natali Figiel. Miercuri, la ora prânzului (după ce delegația românească a făcut un tur al bibliotecii amenajate într-o fostă cazarmă și având circa 800.000 de utilizatori anual), Teodor Ardelean și directorul Bibliotecii Publice Voievodale Cracovia, Jerzy Woźniakiewicz, au tăiat cele două panglici inaugurale (tricoloră - românească și bicoloră - poloneză). „Mulțumesc bunului Dumnezeu că mi-a dat acum 20 de ani ideea de a face biblioteci românești în lume. În condițiile
CRACOVIENII AU INTRAT ÎN RÂNDUL IUBITORILOR LIMBII ROMÂNE de ANCA GOJA în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358846_a_360175]
-
au împrăștiat în lume, necesitatea de a face biserici și biblioteci este firească. Am făcut, până acum, 10 biblioteci în lume. Pentru această mică comunitate de vorbitori de limbă română din Cracovia trebuia făcut un gest special", a spus T. Ardelean, vorbindu-le, apoi, celor prezenți, despre Papa Ioan Paul al II-lea, o personalitate foarte dragă polonezilor, care constituie subiectul mai multor cărți expuse în Colțul Românesc, și despre Nicolae Steinhardt, singurul român despre care a vorbit Papa în cuvântarea
CRACOVIENII AU INTRAT ÎN RÂNDUL IUBITORILOR LIMBII ROMÂNE de ANCA GOJA în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358846_a_360175]
-
Românesc, și despre Nicolae Steinhardt, singurul român despre care a vorbit Papa în cuvântarea sa de la București, din 1999. Bineînțeles, dintre cărțile donate Bibliotecii Voievodale nu lipsesc nici cele dedicate lui Steihnardt. Numind Cracovia „capitală culturală permanentă a Europei", T. Ardelean a încheiat: „Domnule director, intrați de acum în rândul iubitorilor limbii române. Dumnezeu să binecuvânteze Polonia! Dumnezeu să binecuvânteze România! Dumnezeu să-mi binecuvânteze vorbitorii și iubitorii de limbă română!" Conform informațiilor oferite de Ignat Timar, vorbitorii de limbă română
CRACOVIENII AU INTRAT ÎN RÂNDUL IUBITORILOR LIMBII ROMÂNE de ANCA GOJA în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358846_a_360175]
-
Al Doilea Război Mondial, studenții polonezi care învață limba română la Cracovia (unul dintre profesorii lor este, de aproape doi ani, dr. Cornel Munteanu, de la Centrul Universitar Nord Baia Mare, ale cărui articole în "Graiul Maramureșului" l-au determinat pe T. Ardelean să dorească deschiderea unui „Colț Românesc” la Cracovia). Inaugurarea a fost urmată de o scurtă conferință, la care au participat români și polonezi, și în cadrul căreia s-au lansat două cărți. Este vorba despre volumul de poezie în engleză și
CRACOVIENII AU INTRAT ÎN RÂNDUL IUBITORILOR LIMBII ROMÂNE de ANCA GOJA în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358846_a_360175]
-
Ardelului? Cum se adapează „iuțeala” Dvs. oltenească spiritului molcom al lumii în care trăiți acum? -Pentru mine a fost mai ușor, pe motiv că din prima zi am intrat „ vitejește“ în mijlocul cercurilor închise și conservatoare ale intelectualității clujene.Majoritatea fiind ardeleni. Pentru soție a fost mai greu.dar și ea, până la urmă a reușit să lucreze la revista TRIBUNA. Din primele zile m-am prezentat la revista TRIBUNA, era redactor șef D.R.Popescu, și am predat poezii.Pe care le-a
SĂ SCRIU DESPRE ACTIVITATEA LIGII SCRIITORILOR MI-AR TREBUI ZECI DE PAGINI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358851_a_360180]
-
în redacție de către Domițian Cesereanu, Negoiță Irimie și C.Zărnescu, fiindcă debutasem în acest săptămânal de cultură în anul 1958, înaintea lui Ioan Alexandru și Nichita Stănescu.Apoi prin Aurel Rău am publicat la STEAUA. Referitor la spiritual molcom al ardeleanului pot spune că acesta m-a ajutat să am o clipă de respirație în drumul meu spre țelul urmărit.Această clipă de respirație m-a făcut să am timp în căutarea unor forme noi în artă care consideram că sunt
SĂ SCRIU DESPRE ACTIVITATEA LIGII SCRIITORILOR MI-AR TREBUI ZECI DE PAGINI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358851_a_360180]
-
demonstra că are cel puțin o bunică unguroaică, cehoaică sau slovacă. Dovadă stă cartea de telefon, care în Viena e plină de nume scrise cu caractere cu diacritice imposibil de pronunțat. Oare porcul din care mâncăm o fi avut bunici ardeleni? La Naschmarkt, renumita piață vieneză, despre care se spune că are absolut totul, mă asaltează un miros suspect de putină cu varză murată. Mânată de nostalgia sarmalelor, cer cu demnitate, în cea mai pură germană care mi-e proprie, o
CRĂCIUN VIENEZ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359492_a_360821]
-
titlul de „Artist al Poporului” Republicii Moldova, într-o sală în care dascăli emeriți primeau distincții pentru activitatea lor didactică prodigioasă și pentru sprijinul în promovarea și menținerea flăcării ce arde pentru limba română. Cu sufletul deschis și inima de român ardelean, am facut legământ, pe viață, că voi milita cu arma cuvântului și a muzicii, cu toată ființa mea, pentru aducerea și conservarea frumosului prin artă, pe marea scenă a vieții! Indiferent de colțul de lume în care m-am aflat
LIMBA ROMÂNĂ ESTE PATRIA CÂNTULUI MEU! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359993_a_361322]
-
i-a primit. Văzând că-n astă limbă n-avem carte, Bărbați cu mintea luminată, ,,Palia” au scos-o din tipare, Au lăsat-o spre cinstire dreaptă. Cu graiul lor domol și așezați din fire, Veghează aste locuri minunate, Blânzi ardeleni ce merg spre nemurire, Curați, frumoși, minți luminate. Aur ne-au lăsat străbunii și un dar neprețuit, Limba noastră cea română, de ei cu drag ne-au amintit. Învârtita, Călușerul, cu ai săi iuți cai solari, Sunt mândria Orăștiei, primite
SCRISOARE CĂTRE FIICA MEA de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360099_a_361428]
-
un sobor de preoți și diaconi călugări și de mir, din cadrul Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului. Îi așteptăm cu drag pe toți credincioșii, care au dragoste și dor de Maica Domnului să vină alături de noi la sărbătoarea de suflet a ardelenilor, la dumnezeiescul hram al mănăstirii noastre”, a precizat Părintele Protosinghel Nicolae Moldovan, starețul Mănăstirii Nicula. Martori ai evenimentului, credincioși din partea locului sau de oriunde, care de generații au un adevărat cult al icoanei Maicii Domnului, ei sunt aceia care au
DOR DE MAICA DOMNULUI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360131_a_361460]
-
Autor: Aurel Lucian Chira Publicat în: Ediția nr. 2306 din 24 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului ZUPA DE OPINCI Era obligatoriu ca tata să aibă la prânz o “zupă”. Pentru el toate erau “zupe”: ciorbele, supele, leveșa (cuvânt preluat de ardeleni de la unguri)... Când nu avea carne, îi cerea mamei să facă o zupă chiar și pe-un picior...de scaun. Așa s-a întâmplat într-o zi când mama chiar nu avea nici un fel de carne. Puișorii erau mult prea
ZUPA DE OPINCI de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360147_a_361476]
-
juca șah, table etc. - i se spunea Corso oriental . În sala de jos, o masă a presei, a artiștilor și a scriitorilor, plasată în fund, la stânga, făcea pandant cu o alta, situată de cealaltă parte a localului, care era masa ardelenilor. Aici, la această masă, trăgea totdeauna Petre Țuțea, și intrarea lui Cioran la Corso prin el s-a făcut. Cafeneaua lui papa Finkelstein a intrat și în literatură, apărând în romanul lui Mircea Eliade Întoarcerea din rai, ca loc de
INSTITUŢIA NUMITĂ CAFENEA de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360142_a_361471]
-
Acasa > Poezie > Familie > ZBOR LA CERURI Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1400 din 31 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului (tatălui meu) Când la cer plecat-ai, tată, M-ai lăsat fără-un cuvânt, M-ai privit în ochi cu teamă, Mi-ai dat mâna tremurând... Trupul răvășit
ZBOR LA CERURI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360210_a_361539]
-
erai un tată bun... Singura mea consolare A fost când, în visul meu, Mi-ai spus că îți este bine Și mă vei iubi mereu... (din volumul "Lacrimi de suflet", Editura Emma, 2014, Orăștie) Referință Bibliografică: ZBOR LA CERURI / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1400, Anul IV, 31 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
ZBOR LA CERURI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360210_a_361539]
-
bine Și mă vei iubi mereu... (din volumul "Lacrimi de suflet", Editura Emma, 2014, Orăștie) Referință Bibliografică: ZBOR LA CERURI / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1400, Anul IV, 31 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Camelia Ardelean Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
ZBOR LA CERURI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360210_a_361539]
-
Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1400, Anul IV, 31 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Camelia Ardelean Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
ZBOR LA CERURI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360210_a_361539]
-
document oficial, precum mitrica 1784-1802 a comunei Călineștii Cuparencu sau recensământul Rimskii-Korsakov din 1774 și consignațiile (conscripțiile) imperiale din 1778 ordonate de guvernatorul Karl Erzenberg, în care majoritatea imigranților (1718-1778) din Bucovina o constituie cele 5.000 de familii de ardeleni, între care familia lui Vasile Iminovici. Bejenia ardelenilor este explicabilă în primul rând prin facilitățile oferite de împărăteasa Maria Tereza imigranților în Bucovina anexată Imperiului austriac la 1775: drepturi cetățenești, multe locuri de muncă (în administrație, școli, biserici), loturi agricole
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
Cuparencu sau recensământul Rimskii-Korsakov din 1774 și consignațiile (conscripțiile) imperiale din 1778 ordonate de guvernatorul Karl Erzenberg, în care majoritatea imigranților (1718-1778) din Bucovina o constituie cele 5.000 de familii de ardeleni, între care familia lui Vasile Iminovici. Bejenia ardelenilor este explicabilă în primul rând prin facilitățile oferite de împărăteasa Maria Tereza imigranților în Bucovina anexată Imperiului austriac la 1775: drepturi cetățenești, multe locuri de muncă (în administrație, școli, biserici), loturi agricole, scutire de bir 3 ani. În cazul lui
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
egalității cu clerul catolic, drepturi cetățenești depline pentru laici”. Compromisul dogmatic al „unirii” a condus la apariția unei noi confesiuni și a unei noi structuri bisericești, numită unită sau greco-catolică, ce-și va stabili mitropolia la Carlovăț după 1701. Sinodul ardelean din Alba Iulia, a primit unirea cu Roma la 27 martie 1697, însă, în Ardeal vor exista de acum înainte 2 biserici : unită (greco-catolică) și ortodoxă (mare parte din clerul ortodox ardelean a refuzat unirea cu Roma, drept care credința ortodoxă
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
va stabili mitropolia la Carlovăț după 1701. Sinodul ardelean din Alba Iulia, a primit unirea cu Roma la 27 martie 1697, însă, în Ardeal vor exista de acum înainte 2 biserici : unită (greco-catolică) și ortodoxă (mare parte din clerul ortodox ardelean a refuzat unirea cu Roma, drept care credința ortodoxă a fost din ce în ce mai oprimată de autoritățile administrative și ecleziastice catolice și unite). La 1718, Imperiul austriac a reușit, războindu-se 2 ani, să-i alunge pe turci din Banat, anexându-l, rezultând
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
lui Leopold din 1792) s-a instaurat în urma alipirii acestuia la Imperiul austriac la 1718. În mod sigur slavizarea numelui preotului Iovul al lui Iminu s-a făcut în Banat și nu în Ardeal, deoarece abia în 1761 Biserica unită ardeleană a trecut sub păstorirea mitropoliei sârbe unite de la Carlovăț, pe când Iovul este menționat ca preot la Blaj încă din 1747. Cu atât mai mult nu putea avea loc slavizarea în Bucovina anexată deAustria abia la 1775. Trebuie menționat că în
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
aflat cu certitudine nici în 120 de ani. Din înaltul spațiului astral, inspiră-le și lor câteva direcții de cercetat. Închei cu cuvintele - parcă definitorii și lămuritoare - ale căpitanului Matei Eminescu: Mihai grozav iubea pe țărani, mare simpatie avea pe Ardeleni. Oare știai ceva din familie despre originea ta ardeleană sau era o amintire a subonștientului ancestral? Recapitulez: Banat Blaj Călineștii Cuparencu Botoșani Ipotești Imin(u) Iminovici Eminovici Eminescu Iminu (?1675 - ?) - în Banat Iovul al lui Iminu= Iovul Iminovici (?1705 - ?) - preot
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
înaltul spațiului astral, inspiră-le și lor câteva direcții de cercetat. Închei cu cuvintele - parcă definitorii și lămuritoare - ale căpitanului Matei Eminescu: Mihai grozav iubea pe țărani, mare simpatie avea pe Ardeleni. Oare știai ceva din familie despre originea ta ardeleană sau era o amintire a subonștientului ancestral? Recapitulez: Banat Blaj Călineștii Cuparencu Botoșani Ipotești Imin(u) Iminovici Eminovici Eminescu Iminu (?1675 - ?) - în Banat Iovul al lui Iminu= Iovul Iminovici (?1705 - ?) - preot; Banat și Blaj Petrea Iminovici (?1735 - 1811) Vasile Iminovici
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
1984), după care prozatorul se întoarce la epoca sa predilectă, cea străromână, acum personajul principal fiind astronomul și teologul Dionysus Exiguus, „discipol" la „schola" unei mănăstiri tomitane (Depărtarea și timpul, 1986). În fine, Sacrificiul aduce în prim-plan pe luptătorii ardeleni pentru Marea Unire, totul fiind prezentat, ca și în celelalte cărți, pe fondul dilematic al naturii umane. În aceste contexte, cele mai reușite pasaje literare se dovedesc, după Dumitru Micu, descrierile de ceremonial, recompuse în spiritul caracteristic al fiecăreia dintre
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
În maniera lui Radu Theodoru, Paul Anghel, Vasile Știrbu, Eugen Uricaru, autorul mânuiește dezinvolt instrumentarul narato - logic al realismului tradițional. Realizează astfel un „mozaic de romane, înglobând, în ceea ce s-ar fi vrut un tot unitar, dacii, Reforma, Renașterea, „barocul" ardelean, vremea lui Brâncoveanu, romantismul prepașoptist, epoca Unirii, chiar dacă îi lipsește totuși acestui conglomerat un factor literar „incitator" (Marian Popa). O lucrare serioasă și bine documentată este Prelegeri de estetica Ortodoxiei (1995-1996, respectiv ediția a doua în anul 2009), în două
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]