4,609 matches
-
Adevărul este fiul timpului, iar știința nu este lucrarea unui singur om, ci a omenirii care odată cu trecerea timpului, elimină treptat erorile comise în trecut. În felul acesta progresează știința. Sunt două modalitățile prin care se ajunge la cunoaștere: «prin argumentare și prin experiment». Adevărurile naturale sunt cunoscute prin intermediul experienței externe, ce are loc prin simțuri, în timp ce prin experiența internă, care este iluminarea divină augustiniană, ajungem la adevărurile supranaturale. Susținător, ca și Grosseteste, a temeiurilor matematice, cercetător al fizicii și în
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
a urmat s-au adăugat și alte "întîietăți naționale". S-a descoperit că românii sânt și primii creștini, singurul popor din regiune născut creștin, și nu botezat la o anumită dată istorică, asemeni celorlalte. Nu mai trebuie să arăt șubrezenia argumentării istorice și în acest caz. O doză enormă de wishful thinking însoțea fiecare teorie de acest fel. Romani și născuți creștini, iată o imagine într-adevăr flatantă pentru micul popor dunărean, dar nu îndeajuns de flatantă, a socotit istoricul Nicolae
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Includerea în proiecte de înfrățire TAIEX 191 DA DA (numai din 2005) NU Includerea în structuri și rețele internaționale DA PARȚIALĂ NU Utilizarea dialogului politic DA PARȚIALĂ (numai în anumite chestiuni) DA În Tabelele 1 și 2 a fost rezumată argumentarea referitoare la utilizarea condiționalității și a socializării celor trei cazuri. Pentru a trage o concluzie, este necesar să evidențiem care au fost efectele celor trei strategii prezentate, așa cum au apărut acestea în cursul analizei empirice. 6.3. Efectele asupra reformelor
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
științifică. Gestul de a practica sau de a apela la serviciile divinatorii și magice are în primul rând o motivație socială (economică, familială, juridică, profesională etc.)148. Totuși, în spatele acestor motivații imediate și prezentate conștient, specialistul poate desluși și alte argumentări. Ele arată disponibilitatea umană de a lăsa loc și altor forme de înțelegere și explicare a existenței, altele decât cele pe care le oferă știința modernă. 6.2. Raportul dintre divinație și magie analizat din perspectivă socioantropologică Analiza științifică a
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
a aduce în prim-plan mari descoperiri în domeniu, lucrarea a reușit să încingă spiritele în "bastionul culturii" franceze. Spiritul științific, pozitivist prin excelență, a fost profund ofensat de îndrăzneala unei doamne astrolog de a pleda, deschis și fără o argumentare solidă (științifică), utilitatea introducerii astrologiei ca disciplină științifică în universitate. Urmarea? Conducătorul tezei, cunoscutul profesor Michel Maffesoli, a fost discreditat, susținerea tezei, respinsă pe moment, plus un imens scandal mediatic. În esență, două ar putea fi concluziile acestui fapt hipermediatizat
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
strămoașa chimiei, astrologia, model ancestral pentru astronomie, iar o serie de practici divinatorii, precum fiziognomonia și oniromanția, ar fi precursoarele psihologiei moderne și psihanalizei. Adesea, discursurile lor încearcă să ne convingă de o continuitate între cele două elemente prin coerența argumentării. Cele două direcții epistemologice au apărut totuși în contexte diferite și s-au manifestat ca două paradigme diferite de percepere evaluare și de raportare la existență 181. Astfel, chiar dacă contextul argumentării poate fi același (nevoia omului de a explica ce
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de o continuitate între cele două elemente prin coerența argumentării. Cele două direcții epistemologice au apărut totuși în contexte diferite și s-au manifestat ca două paradigme diferite de percepere evaluare și de raportare la existență 181. Astfel, chiar dacă contextul argumentării poate fi același (nevoia omului de a explica ce se întâmplă cu sine și de a rezolva problemele conviețuirii în această lume), contextul descoperirii presupune atât pentru știință, cât și pentru magie o seamă de particularități neconfundabile. Or, acest fapt
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
referi la o manieră de relaționare neutră între științele moderne și divinație, ce s-ar traduce prin încercarea celor două de a se concentra asupra propriilor demersuri fără a se ataca în vreun fel. Mai curând, efortul este unul de argumentare a afirmațiilor și cercetărilor întreprinse. Astfel, cercetarea științifică modernă a înregistrat și atitudini oneste, echidistante și obiective față de subiecte precum divinația sau magia. Este mai greu să ne pronunțăm asupra abordărilor venite dinspre practicanții sau exegeții care se consideră specialiști
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
vagabonzii); țiganii, persoanele însemnate (cele care posedă semne din naștere sau care au un handicap fizic sau psihic), femeia și copilul. La prima vedere, această enumerare pare întâmplătoare și lipsită de logică. Lucrurile se schimbă de îndată ce trecem la explicitarea și argumentarea fiecărei alegeri. 9.1.1. Păstorul Aceasta pare a fi profesia care a dat numărul cel mai mare de vrăjitori, magi și, implicit, de practicieni ai divinației. Faptul n-ar trebui să ne mire, de vreme ce ei trăiesc atât de aproape de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
să explice ezitările publicului de a comenta fenomenul. Ele rămân mai curând în formă latentă și sunt activate doar în situații speciale. În comparație cu această categorie, clienții și-au format opinii clare pro sau contra, chiar și un anumit sistem de argumentare și explicare a fenomenului. Toate cifrele prezentate mai sus arată că divinația nu se prezintă doar ca o artă ce acordă o iportanță maximă simbolului. Ea este și un fenomen social complex care antrenează deopotrivă practicanți, clienți și spectatori din
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
categorie poate varia de la voci sau glasuri care par a suna în ureche, vise, imagini fulgurante și fantasme, până la spirite sau simple presimțiri. În general, tot ceea ce apare în minte și nu are o reprezentare, un corespondent material sau o argumentare logică poate constitui obiect de divinație. Imaginile și întâmplările din vis au fost dintotdeauna materie primă pentru interpretări și previziuni. Tot ele fac și obiectul de studiu al psihanalistului. Dacă pentru omul dominat de o mentalitate magico-religioasă visul reprezintă o
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Felul în care doresc să intre în contact cu absolutul poate fi însă diferit. Vechile maniere de a afla voința divină se reproduc în istorie în diverse chipuri. Logica actorilor pare simplă și nu știm dacă are într-adevăr o argumentare pragmatică, cum scria Michel Meslin. Cu certitudine însă, cei care populează spațiile acestor lăcașe de cult nu sunt numai cei care aparțin "claselor inferioare" sau "medii"297. Observațiile făcute de noi arată că practica bibliomanției sau "deschiderea cărții" are audiență
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
a contribuit din plin la crearea unui mediu propice dezvoltării științei moderne este Reforma protestantă și vânătoarea de vrăjitoare. Ambele au avut ca efect direct cenzura imaginarului colectiv, fapt care a dus inevitabil la nașterea altui tip de logică, raționament, argumentare. 43 Într-o lume aflată în permanentă mișcare și prefacere, într-un Ev Mediu bântuit de foamete, ciumă și alte nenorociri, elementul magic putea asigura o anume securitate și siguranță. Fenomenul devine cu atât mai important cu cât în joc
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
care i-au perceput existența. În același sens, foarte mulți dintre cei care folosesc expresia new media, fac referire la formele expansive ale new media, precum unele rețele de socializare, însă, foarte puțini reușesc să ofere o explicație și o argumentare coerentă a substanțialității new media în praxis-ul societal și o definesc atribuindu-i mult mai multă ambiguitate decât se presupune că o incumba. De aceea, clarificarea terminologica și conceptuală a caracteristilor și formelor new media, chiar istoricul acestor noi
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
a politicilor neoliberale de comunicare, incluzând privatizarea televiziunilor publice și a telecomunicațiilor; 4. nevoia de a critica puterea corporatistă care este orientată spre forme mai deschise și democratice de comunicare 109. Abordarea economiei politice globale în perspectiva critică reiese din argumentarea de pionierat a lui Dan Schiller, care subliniază că această creștere economică a sectorului economic în SUA a fost legată de dominația culturală pe o scară mondială prin intermediul circulației globale a Western Media și a industriilor culturale, a valorilor culturale
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
latinești (sau numai cercetarea limbii). Acestei abor dări i se opune poziția, dominantă În filologia clasică, de asumare totală, prin cercetarea Întregii moșteniri grecești și latinești, pentru prima dată la Platon: philologia desemna dragostea de vorbă, de conversa ție, de argumentare (ca dispută teoretică); domeniul seman tic al termenului este bine pus În evi dență de antonimie: philologos vs misologos, „amator de argu mentație“ vs „cel care detestă conversația, argu mentația“. La Platon, se conturează distincția filov-logo~ / polu-lovgo~ vs bracu-lovgo~, caracterizînd
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
studenții Învață prin intermediul ascul tării. În lecție, profesorul citește textul mai Înainte de a-l comenta; În dispută, textul tre buie să fie deja total pre zent În memoria celor care PĂSTRAREA TEXTELOR 125 intervin, pentru a putea să-și sprijine argumentarea pe autoritatea lui. Dacă pentru studiul individual studenții au mare nevoie de pagina scrisă (și de aceea epoca despre care vorbim este una de o extraordinară expansiune a pro ducției de carte), aulele universitare rămîn În mare măsură spații ale
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
zona subtextuală mereu alte porțiuni ale unui discurs virtual complet, astfel Încît receptorul, chiar dacă știe că trebuie să conteze pe o exprimare oblică, poate fi Încă derutat de o omisiune sau inversiune intervenită În regiuni socotite inofensive." Cu o Îndelungată argumentare, de data asta utilitaristă și bazată pe cifre, În Modestă propunere pentru a-i Împiedica pe copiii oamenilor săraci din Irlanda să devină o povară pentru părinții și țara lor, Jonathan Swift, aglomerează argumente economice și financiare În favoarea salvării Irlandei
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
trebui să răspundă orice haiku: ce, unde, cînd. Este o regulă didacticistă care Încearcă infructuos să ne dăscălească asupra revelației concretului. Asta mi-aduce aminte de mărturisirea pe care o făcea Simone de Beauvoir despre felul suficient și satisfăcut de argumentare al profesorului ei de filosofie din școală. Acesta rostea propoziția “ce este, este” și bătea demonstrativ cu palma În catedră pentru a Întări cele spuse - nu există decît ceea ce e palpabil, material, solid, consistent. Singura realitate este numai aceea care
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
teoria constitutivă). Această listă arată că practicienii domeniului nu sunt de acord în privința elementelor implicate în teoretizarea relațiilor internaționale. Când comparăm teorii, comparăm fenomene diferite și practic imposibil de comparat. Nu există un acord cu privire la cea mai bună linie de argumentare în oricare teorie, și nici în ceea ce privește posibilitatea combinării principalelor lor realizări într-o teorie unificată. Teoria sau teoriile postmoderniste, din moment ce susținătorii lor ar nega că există o singură abodare la care aderă (a se vedea Capitolul 7 în volum), resping
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
atitudine condescendentă și disprețuitoare la adresa societăților care nu se înscriau în spațiul occidental. Ei erau convinși că imperialismul occidental și răspândirea capitalismului erau necesare în vederea eliberării "popoarelor lipsite de istorie" de miturile religioase și tirania tradiției. În acest stadiu al argumentării, este important să ne amintim cât de chinuitor era pentru marxiștii clasici să vorbească despre rolul mișcărilor de eliberare națională în lupta pentru socialism și despre locul ocupat de națiune în viitoarea ordine mondială socialistă. Curente mai recente ale teoriei
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
care îi este alocat. Logica acestei reguli, sugerează Campbell (1998a: 168-9), conduce la dorința de a avea o comunitate coerentă, delimitată, și monoculturală. Aceste presupuneri "onto-pologice" formează "codurile dominante ale subiectivității în relațiile inter-naționale" (1998a: 170). Ceea ce este interesant în argumentarea lui Campbell (1999a: 23) este că se implică faptul că revărsarea de violență din Bosnia nu a fost o simplă aberație sau denaturare rasistă a normei ontopologice, ci că a fost de fapt o intensificare a aceleiași norme. Violența acestei
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
au continuat să lucreze la nivelul metateoretic (Onuf 1989; Wendt 1999), dar majoritatea au căutat iluminarea conceptuală și teoretică prin analiza sistematică a puzzle-urilor empirice din politica mondială. Balanța studiilor critice s-a îndepărtat astfel de modul anterior de argumentare filozofică abstractă, înspre studiul discursului și al practicii umane, dincolo de limitele înguste ale teoriei relațiilor intrenaționale. Acolo unde teoreticienii critici din primul val au respins descrierea raționalistă a ființei umane ca fiind egoistă și atomistă și societatea ca fiind un
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
este identificat îndeaproape cu constructivismul, o asociere reiterată de titluri de cărți precum "Realismul cultural" sau "Cultura securității naționale". Prin "cultură", constructiviștii se referă în general la normele sociale și legale și la modurile în care acestea sunt desfășurate, prin argumentare și comunicare, pentru a constitui identitățile și interesele actorilor. Metodologic, aceasta presupune în general identificarea unei norme anume, sau a unui set de norme, și urmărirea efectului său asupra acțiunii politice. Cultura, înțeleasă dintr-o perspectivă mai holistă drept cadru
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
reprezintă "baza antitetică și agonistică a culturii", solul fertil în care se naște creația, de la mitologia arhaică la arta postmodernă, ambele privite deopotrivă sincronic și diacronic. Așadar, într-un sens larg, termenul este semnificat antitetic în raport cu cel de apologetică, unde argumentarea îi vizează pe necreștini (într-o înțelegere foarte restrânsă, polemica se referă la argumentele prin care creștinii, între ei, urmăreau să determine natura adevăratei lupte și credințe creștine). Marc Angenot precizează că termenul "presupune o concepție despre cuvântul războinic apărut
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]