13,008 matches
-
s-a păstrat o strânsă legătură, în special economică. Coloniile grecești au influențat pozitiv populația în jurul căreia s-au întemeiat. Cele mai importante colonii grecești de pe malul românesc al Mării Negre sunt: Histria, Tomis (azi Constanța) și Callatis (azi, Mangalia). Săpăturile arheologice de pe teritoriul fostelor colonii grecești aduc numeroase informații cu privire la relațiile dintre greci și autohtoni. colonizare - proces istoric de stabilire a unei populații într-un loc geografic nou, fie din proprie inițiativă (marea colonizarea greacă), fie din ordin politic (colonizarea sașilor
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
a reușit să-i păstreze independența până la începutul secolului XV. formarea voievodatului Transilvania - după retragerea aureliană (a armatei și a administrației romane) din Dacia, în anul 271, populația autohtonă a continuat să trăiască pe acest teritoriu, lucru demonstrat de cercetările arheologice, în special. Deși lipsesc izvoare scrise pentru această perioadă, avem numeroase alte izvoare care demonstrează că Transilvania era locuită cu mult înainte de așezarea ungurilor (vezi unguri, Ungaria) în Panonia, și erau organizați în cnezate și voievodate (vezi cnezat, voievodat). Ungurii
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
unit și au format Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană. Populațiile germanice au trecut și peste teritoriul actual al României; unii s-au stabilit aici și au fost asimilați de localnici, alții au plecat. De la ei au rămas numeroase dovezi arheologice (vezi Cloșca cu puii de aur). În Evul Mediu, mulți germani din provincia Saxonia (vezi sași, secui) s-au stabilit în Transilvania și au conviețuit cu românii și cu maghiarii de aici. Germanii s-au unit într-un stat unitar
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
istorie interesați de originile creștinismului din țara noastră, răspunde printr-un studiu minuțios și documentat. Studiul, materializat într-o amplă și explicită sinteză istorico-arheologică, oferă, spre aprofundare individuală, bibliografia de la sfârșit. Istoria paleocreștinismului local, bazat pe o serie de probe arheologice incontestabile, identificate pe pământ românesc, unde au fost descoperite peste 30 de bazilici, diferite monumente de factură creștină (morminte, altare, cruci, cripte martirice...) etc. Prin această operă, autorul ne introduce într-o atmosferă pătrunsă de istorie, bazată pe probe concrete
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
dedică această publicație celor interesați de obiectivitatea istorică, iar noilor generații spre aducere aminte. Editura Introducere Prezența creștinismului în Sciția Minor încă din primele secole, fapt relatat în scrierile unor istorici ai antichității, a început a fi demonstrată de către cercetarea arheologică de la sfârșitul secolului XIX. În secolul XX, analiza creștinismului, sub diferitele sale aspecte (organizatoric-funcțional, epigrafic, arhitectural etc.), avea să intre în domeniul de cercetare al specialiștilor odată cu individualizarea unor noi elemente privind prezența paleocreștină în necropolele Sciției Minor. Pentru analiza
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de cercetare al specialiștilor odată cu individualizarea unor noi elemente privind prezența paleocreștină în necropolele Sciției Minor. Pentru analiza elementelor sus-amintite, ca urmare a interesului acordat de către arheologia secolului XX, această știință avea să se îmbogățească prin noi descoperiri de materiale arheologice și printr-o bază informativ-documentară. În timp ce, materialele provenite din cercetările arheologice postbelice aveau să fie centralizate, în cazul temei noastre - zona dobrogeană, la Muzeul de istorie din Constanța, după 1990, s-a reușit crearea unui Institut eco-muzeal la Tulcea. Centralizarea
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
paleocreștină în necropolele Sciției Minor. Pentru analiza elementelor sus-amintite, ca urmare a interesului acordat de către arheologia secolului XX, această știință avea să se îmbogățească prin noi descoperiri de materiale arheologice și printr-o bază informativ-documentară. În timp ce, materialele provenite din cercetările arheologice postbelice aveau să fie centralizate, în cazul temei noastre - zona dobrogeană, la Muzeul de istorie din Constanța, după 1990, s-a reușit crearea unui Institut eco-muzeal la Tulcea. Centralizarea cercetărilor arheologice a fost posibilă numai în cazul descoperirilor materiale, aspect
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
printr-o bază informativ-documentară. În timp ce, materialele provenite din cercetările arheologice postbelice aveau să fie centralizate, în cazul temei noastre - zona dobrogeană, la Muzeul de istorie din Constanța, după 1990, s-a reușit crearea unui Institut eco-muzeal la Tulcea. Centralizarea cercetărilor arheologice a fost posibilă numai în cazul descoperirilor materiale, aspect irealizabil în sectorul rezultatelor cercetărilor afectate problemei în discuție, rezultate care, la rândul lor, există și se află oarecum răspândite în diferite studii și articole tipărite în diferite limbi și publicații
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
devenind o caracteristică a sa în raport cu popoarele barbare, necreștine. Pe de altă parte, istoria populației daco- și greco-romane de pe teritoriul țării noastre aparține istoriei creștinismului din primele veacuri; s-a constatat că urmele creștine descoperite istoric (cf. literatura istorică) și arheologic, aparțin populației autohtone stabile, cel puțin pentru secolele IV-VI. Trecerea la creștinism nu s-a realizat brusc datorită reminiscențelor păgâne despre viața de dincolo, reminiscențe verificabile pe epitafele unor creștini de la începutul secolului IV. Afirmația este susținută, pe de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
având un text amestecat de formulări creștine și nu numai. În multe cazuri, mormântul sau lespedea funerară sunt denumite memoria, și, mai rar sau numai o singură dată, tumulus. În primul capitol destinat Istoricului cercetării, cititorul pasionat întâlnește izvoarele narative, arheologice și epigrafice utile studierii aprofundate și informării asupra cvasi-totalei cercetării arheologice, dar și o vastă bibliografie de specialitate. Capitolul succesiv, destinat cercetărilor în necropolele din Sciția Minor conține: un catalog alfabetic detaliat al descoperirilor arheologice și problemele ce se impun
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
multe cazuri, mormântul sau lespedea funerară sunt denumite memoria, și, mai rar sau numai o singură dată, tumulus. În primul capitol destinat Istoricului cercetării, cititorul pasionat întâlnește izvoarele narative, arheologice și epigrafice utile studierii aprofundate și informării asupra cvasi-totalei cercetării arheologice, dar și o vastă bibliografie de specialitate. Capitolul succesiv, destinat cercetărilor în necropolele din Sciția Minor conține: un catalog alfabetic detaliat al descoperirilor arheologice și problemele ce se impun unei prezentări istorice pertinente, destul de ample, după cum se poate vedea și
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cititorul pasionat întâlnește izvoarele narative, arheologice și epigrafice utile studierii aprofundate și informării asupra cvasi-totalei cercetării arheologice, dar și o vastă bibliografie de specialitate. Capitolul succesiv, destinat cercetărilor în necropolele din Sciția Minor conține: un catalog alfabetic detaliat al descoperirilor arheologice și problemele ce se impun unei prezentări istorice pertinente, destul de ample, după cum se poate vedea și din ilustrațiile ce însoțesc prezentarea. Ultimul capitol, dedicat examinării problemelor generale referitoare la necropolele paleocreștine din Sciția Minor, analizează riturile funerare (incinerația și inhumația
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
și inhumația) în secolele IV-VI, unde va fi prezentată și o tipologie a mormintelor de inhumație (cele considerate a fi creștine), tipurile de morminte în care s-au descoperit elemente paleocreștine, mormintele în groapă simplă, monumentele funerare. În Descoperiri arheologice extra-coemeteriale sunt analizate elementele din bazilicile paleocreștine și din locurile izolate. Capitolul se încheie cu o Privire retrospectivă asupra elementelor paleocreștine rezultate din descoperirile arheologice din Sciția Minor a secolelor IV-VI și cu unele Considerații finale. Această contribuție istorică
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
în care s-au descoperit elemente paleocreștine, mormintele în groapă simplă, monumentele funerare. În Descoperiri arheologice extra-coemeteriale sunt analizate elementele din bazilicile paleocreștine și din locurile izolate. Capitolul se încheie cu o Privire retrospectivă asupra elementelor paleocreștine rezultate din descoperirile arheologice din Sciția Minor a secolelor IV-VI și cu unele Considerații finale. Această contribuție istorică, sub forma unor analize sistematice, vine în sprijinul aprofundărilor științifice ulterioare ori individuale de îmbogățire culturală despre istoria creștinismului pe meleagurile pontice românești. Capitolul I
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
IV-VI și cu unele Considerații finale. Această contribuție istorică, sub forma unor analize sistematice, vine în sprijinul aprofundărilor științifice ulterioare ori individuale de îmbogățire culturală despre istoria creștinismului pe meleagurile pontice românești. Capitolul I Istoricul cercetării 1. Izvoare narative, arheologice și epigrafice Materialele narative, arheologice și epigrafice referitoare la diferite regiuni din teritoriul țării noastre, stăpânite în antichitate de romani - Dobrogea, Transilvania, Oltenia, Banatul, vestul Munteniei -, au constituit o foarte veche preocupare. O importantă sursă narativă pentru tema noastră o
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Considerații finale. Această contribuție istorică, sub forma unor analize sistematice, vine în sprijinul aprofundărilor științifice ulterioare ori individuale de îmbogățire culturală despre istoria creștinismului pe meleagurile pontice românești. Capitolul I Istoricul cercetării 1. Izvoare narative, arheologice și epigrafice Materialele narative, arheologice și epigrafice referitoare la diferite regiuni din teritoriul țării noastre, stăpânite în antichitate de romani - Dobrogea, Transilvania, Oltenia, Banatul, vestul Munteniei -, au constituit o foarte veche preocupare. O importantă sursă narativă pentru tema noastră o constituie volumul II din Fontes
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Izvoarele istoriei României (București, 1970), publicat de Haralambie Mihăescu, Gheorghe Ștefan, Radu Hâncu, Vladimir Iliescu, Virgil C. Popescu, precum și culegerea de informații epigrafice publicată de Emilian Popescu (Inscripțiile grecești și latine din secolele IV-XIII descoperite în România, București, 1976). Materialul arheologic, fiind destul de vast, îl vom aminti de-a lungul prezentării noastre în spațiile destinate analizei acestui element. Începând din a doua jumătate a secolului XIX și până în deceniile 7-9 ale secolului XX, diferiți cercetători - români și străini - au trecut la
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
a secolului XIX și până în deceniile 7-9 ale secolului XX, diferiți cercetători - români și străini - au trecut la descoperirea, achiziția și publicarea de inscripții privind trecutul Sciției Minor, incluzând unele informații prezente în acest studiu, datorită interesului lor pentru vestigiile arheologice, monumentele sculpturale și inscripțiile antice dintre Dunăre și Marea Neagră. Spre jumătatea secolului XIX, în urma periegezelor dobrogene, cei dintâi, Ion Ionescu de la Brad (1851) și francezul C. Allard (1855), au consemnat printre altele și unele inscripții, azi pierdute. Inițiativei lor, s-
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
celor două cetăți de la Troesmis (Turcoaia, jud. Tulcea). Acesta din urmă are și meritul de a fi publicat (1868), vreo 100 de inscripții grecești și latine din Dobrogea, localizând cu acest prilej și Arrubium, la Măcin (jud. Tulcea). 2. Cercetări arheologice Monumentele arheologice romane ori romano-bizantine au atras atenția localnicilor în decursul istoriei, care, atât în Dobrogea cât și în alte regiuni ale țării (Transilvania, Banat, Oltenia), au început să scoată piatra din ruinele castrelor și ale orașelor romane pentru construirea
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cetăți de la Troesmis (Turcoaia, jud. Tulcea). Acesta din urmă are și meritul de a fi publicat (1868), vreo 100 de inscripții grecești și latine din Dobrogea, localizând cu acest prilej și Arrubium, la Măcin (jud. Tulcea). 2. Cercetări arheologice Monumentele arheologice romane ori romano-bizantine au atras atenția localnicilor în decursul istoriei, care, atât în Dobrogea cât și în alte regiuni ale țării (Transilvania, Banat, Oltenia), au început să scoată piatra din ruinele castrelor și ale orașelor romane pentru construirea de case
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
nevoi gospodărești, încă din secolele XIII-XIV. Activitatea de cercetare pe teren, în cazul Sciției Minor spre sfârșitul secolului XIX, s-a materializat prin săpăturile de mare amploare întreprinse de arheologul Grigore Tocilescu (1850-1909), după cum ne demonstrează studiile și preocupările sale arheologice. Toate aceste activități de cercetare s-au îndreptat îndeosebi spre vestigiile și monumentele romane din Sciția Minor și Oltenia, unde, în cazul celei dintâi, legat de tema noastră, amintim printre altele: monumentul triumfal de la Adamclisi, diferite castre, inscripții, sculpturi etc.
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
au îndreptat îndeosebi spre vestigiile și monumentele romane din Sciția Minor și Oltenia, unde, în cazul celei dintâi, legat de tema noastră, amintim printre altele: monumentul triumfal de la Adamclisi, diferite castre, inscripții, sculpturi etc. Prin urmare, materialele și informațiile sale arheologice, de mare preț pentru studiul arheologiei românești ulterioare, au fost cuprinse într-o lucrare renumită, publicată la începutul secolului XX. O intensitate relevantă a cunoscut, printre altele, activitatea de cercetare arheologică chiar din ultimele decenii ale secolului XIX și până în
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
inscripții, sculpturi etc. Prin urmare, materialele și informațiile sale arheologice, de mare preț pentru studiul arheologiei românești ulterioare, au fost cuprinse într-o lucrare renumită, publicată la începutul secolului XX. O intensitate relevantă a cunoscut, printre altele, activitatea de cercetare arheologică chiar din ultimele decenii ale secolului XIX și până în 1914, care a trecut la valorificarea și publicarea rezultatelor în paginile revistelor și lucrărilor de specialitate ale timpului, căpătând o amploare crescândă ce s-a diversificat simțitor și s-a extins
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
a extins peste perioada migrațiilor. Interesului manifestat de Grigore Tocilescu și de Teohari Antonescu (1866-1910) pentru vestigiile greco-romane din zona dobrogeană, se adaugă și cunoscutul clasicist George Murnu (1868-1957), care, la Adamclisi (jud. Constanța), efectuează mai departe lucrări de explorare arheologică. La scurt timp după aceasta, în 1910, o altă personalitate în domeniul cercetării arheologice românești, Vasile Pârvan (1882-1927), își începe seria de săpături la Ulmetum și apoi la Histria, ambele fiind continuate până la moartea sa prematură. Cercetările arheologice au continuat
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
1866-1910) pentru vestigiile greco-romane din zona dobrogeană, se adaugă și cunoscutul clasicist George Murnu (1868-1957), care, la Adamclisi (jud. Constanța), efectuează mai departe lucrări de explorare arheologică. La scurt timp după aceasta, în 1910, o altă personalitate în domeniul cercetării arheologice românești, Vasile Pârvan (1882-1927), își începe seria de săpături la Ulmetum și apoi la Histria, ambele fiind continuate până la moartea sa prematură. Cercetările arheologice au continuat și în perioada interbelică. Pentru zona Sciției Minor îi amintim, printre alții, pe Scarlat
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]