2,110 matches
-
298-305; Ciobanu, Panoramic, 245-249; Constantin, Prozatori-critici, 80-83; Ion Vlad, Lecturi constructive, București, 1975, 255-263; Iorgulescu, Rondul, 107-114; Streinu, Pagini, III, 138-140; Felea, Secțiuni, 368-371; D. Micu, Periplu, București, 1974, 265-270; Ardeleanu, Opinii, 32-36; Cristea, Domeniul, 218-224; Oprea, Incidențe, 83-90; Ungheanu, Arhipelag, 102-106; Ciobanu, Incursiuni, 139-144; Negoițescu, Engrame, 140-153; Iorgulescu, Al doilea rond, 214-222; Balotă, Universul, 193-211; Tudor-Anton, Ipostaze, 56-61; Vlad, Lectura, 273-288; Ungureanu, Proză, 124-146; Dimisianu, Nouă prozatori, 118-135; Ștefănescu, Preludiu, 201-208; Ardeleanu, Mențiuni, 51-62; Simion, Scriitori, I, 616-625, IV, 202-226
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentele de mai jos: Era o zi călduță de sfârșit de iarnă. Cătră miază-noapte, cerul se boltea verzui ca piatra de chiclaz, spre miază-zi coloarea i se îmblânzea într-un albastru de floare. Vântul sufla moale din arhipelag; dintr-acolo aducea pe luciul apelor, până la Cornul de Aur, corăbioare cu pânzele umflate. Crengile desfrunzite porneau muguri noi; șiragurile sumbre de chiparoși șușuiau un cântec moale pământului, trezindu-i visurile amorțite. Sunau clopotele; scânteiau turlele bisericilor... (Mihail Sadoveanu, Creanga
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
ale cutremurelor. De exemplu, falia normală produsă În Anzii peruvieni pe o lungime de 5 km, cu o săritură de 3 - 4 m, În urma cutremurului din 10 noiembrie 1946. Unul dintre cele mai recente cutremure a fost cel din regiunea Arhipelagului Indonezian (din dreptul Insulei Sumatra) care s-a produs pe 26. 12. 2004 și care a avut numeroase replici. Magnitudinea inițială a acestui cutremur a fost de 9,3 grade pe scara Richter. Replicile au fost și ele foarte puternice
Prelegeri academice by Prof. dr. LEONARD OLARU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92353]
-
Martin, Generație, 62-71; Constantin, Despre poeți, 195-201; Felea, Poezie, 94-99; Munteanu, Opera, 232-236; Popa, Dicț. lit. (1977), 437; Caraion, Duelul, 115-117; Grigurcu, Teritoriu, 204-209; Stănescu, Poeți, 37-39; Raicu, Structuri, 362-367; Poantă, Modalități, 115-119; Petrescu, Scriitori, 152-154; Cândroveanu, Alfabet, 174-178; Ungheanu, Arhipelag, 251-253; Mincu, Poezie, 113-122; Negoițescu, Engrame, 108-111; Piru, Poezia, II, 253-256; Barbu, O ist., 137-140; Laurențiu, Eseuri, 185-191; Raicu, Critica, 345-347; Alexiu, Ideografii, 49-53; Iorgulescu, Scriitori, 126-129; Simion, Scriitori, I, 234-239; Poantă, Radiografii, I, 239-241; Baltag, Polemos, 227-229; Ruja, Valori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
Prozatori, 60-69; Damian, Intrarea, 47-64; Negoițescu, Însemnări, 235-258; Adrian Isac, Reabilitarea unor personaje, ECH, 1971, 4; Ardeleanu, „A urî”, 119-124; Negoițescu, Lampa, 150-159; Stănescu, Cronici, 83-98; Vlad, Convergențe, 287-291; Ciobanu, Panoramic, 194-198; Petrescu, Scriitori, 125-128, 142-144; Dimisianu, Valori, 105-108; Ungheanu, Arhipelag, 87-101; Cristea, Domeniul, 202-217; Regman, Colocvial, 27-33; Iorgulescu, Al doilea rond, 222-228;Nicolae Manolescu, „Bunavestire”, RL, 1977, 24; Ștefănescu, Preludiu, 191-200; Simion, Scriitori, I, 466-484; Poantă, Radiografii, I, 51-54; Ardeleanu, Mențiuni, 80-95; Dimisianu, Opinii, 112-115; Stănescu, Jurnal, I, 95-98; Ioan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
1961, 37-49; Perpessicius, Alte mențiuni, I, 189-194; Ion Vitner, Prozatori contemporani, I, București, 1962, 120-142; Râpeanu, Noi, 194-196; Căprariu, Jurnal, 209-222; Oprea, Mișcarea, 69-83; Regman, Cărți, 43-57; Ciobanu, Panoramic, 186-189; Martin, Metonimii, 336-338; Iorgulescu, Rondul, 98-106; Dimisianu, Valori, 68-71; Ungheanu, Arhipelag, 150-153; Ciobanu, Incursiuni, 217-220; Ștefănescu, Preludiu, 161-167; Ungureanu, Proză, 166-174; Ștefănescu, Jurnal, 195-197; Cocora, Privitor, III, 142-143; Diaconescu, Dramaturgi, 217-219; Faifer, Dramaturgia, 104-110; Leonte, Prozatori, I, 136-145, II, 98-100, 252-255; Ungureanu, Proza rom., I, 310-322; Rotaru, O ist., III, 682-687
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
imperiale, își arogă dreptul de a purta stema împărăției, afirmând trufaș că „dacă e vreo diferență între sacerdoțiu și imperiu aceasta este în favoarea celui dintâi’. Reacția împăratului a fost una foarte dură, exilându-l pe patriarh în insula Imbros din Arhipelag, unde acesta moare subit în 105. De numele acestui prelat se leagă dezbinarea definitivă a celor două biserici, iar unitatea bisericii creștine nu avea să se mai regăsească nici până în zilele noastre. Încercări de unificare a celor două biserici Cu toate că
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
precarei libertăți estivale, se salută în piață și se încurajează reciproc. Alături de ei, micii Gavroche ai oricărei mișcări de stradă colorează aceste insule ale unei societăți civile pe cale de dispariție în masificarea generală a ultimilor ani, schițând un început de arhipelag al revoltei, străbătut de tineri care spun tuturor că vin de la Timișoara, că acolo armata a fraternizat cu manifestanții și s-a retras din oraș, că trebuie să reziste. În față, soldații înarmați și cu fețele acoperite de căști își
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
în care lumea este zugrăvită în alb și negru, în îngeri și demoni, disidenți și torționari) și a logicii binare aferente acesteia. Paradigma carcerală a societății românești sub comunism, cu a sa imagine a unei distopii sociale înfăptuită într-un arhipelag al gulagului autohton, este profund reducționistă și chiar distorsionantă dacă este totalizată ca model societal al comunismului românesc. Ceea ce scapă schemei carcerale a comunismului românesc este tocmai realitatea traiului cotidian al milioanelor de vieți care și-au trăit clipele lor
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Ceea ce scapă schemei carcerale a comunismului românesc este tocmai realitatea traiului cotidian al milioanelor de vieți care și-au trăit clipele lor de bucurii și necazuri în comunism. Comunismul românesc nu a fost nicio gigantică închisoare societală, nici doar un arhipelag celular. Ci un sistem social real, care, în ciuda tuturor carențelor sale structurale, a funcționat (și nu doar în regim de avarie) pentru aproape o jumătate de secol. Din acest motiv, modelul carceral al comunismului românesc instituit ca "dogma centrală" a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
al regimului național-socialist. Corolarul logic al acestei teze duale este incomparabilitatea principială a Holocaustului cu alte evenimente tragice care au oripilat secolul al XX-lea, cum ar fi crimele stalinismului (unde intră epurările din timpul Marii Terori, precum și uciderile din Arhipelagul Gulag), genocidul armenilor de către Imperiul Otoman, teroarea dezlănțuită de către khmerii roșii ai lui Pol-Pot în Cambodgia, dezastrele umane însumând zeci de milioane de victime din China maoistă, și alte atâtea calamități care au zguduit umanitatea în ultima sută de ani
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
38; Nicolae Bârna, La o nouă ediție. Petru Popescu, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, LCF, 1972, 52; Cornel Regman, Selecție din selecție, București, 1972, 354-359; Georgescu, Printre cărți, 169-179; Petrescu, Scriitori, 138-142; Iorgulescu, Rondul, 164-170; Martin, Metonimii, 327-335; Ungheanu, Arhipelag, 124-143; Nicolae Manolescu, Basic instinct, RL, 1993, 14; Claudiu Constantinescu, Florile răului, RL, 1993, 14; Valeriu Cristea, „Eu sunt unul din scriitorii care s-au afirmat de ambele părți ale Cortinei de Fier sau ale Atlanticului” (convorbire cu Petru Popescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
sfere de influență. După teribilul atac atomic de la Hiroshima și Nagasaki, din 6 și 9 august 1945, americanii au putut primi titlul de „americâini”. Decimând populația celor două orașe japoneze, distrugând clădiri și instituții publice și infestând mediul în zona Arhipelagului Nipon, urmașii lui Ortama și ai Unchiului Sam, s-au alăturat galeriei criminalilor de război, a celor ce au provocat genocid în lume. Și parcă nu era de ajuns, acel șir de fapte abominabile săvârșite de americani și conducătorii lor
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
a epata. E aici un fel de dicționar de termeni și idei ce se pot regăsi în lirica timpului. Din recuzita fac parte oximoronul („soare negru”, „piramida cu vârful în jos”, „parabolă simplă”), ca și sintagme (metafore) precum „apele norilor”, „arhipelagul somnului” sau altele, rutiniere, ca „muzică sferelor”, „nord și sud”, „sine de sine”. Aproape invariabil apar perechi semantice de felul „ceasul-munte”, „ceasul-fluviu”, „copacul-soare”, „copacul-om”, „copacul-pasăre”, sugerând o intenție de recompunere a ordinii materiei prin elementele introduse în aceste simboluri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290709_a_292038]
-
puțin cîteva fragmente bazate pe continuitate și identitate" (V.N.). Elementele de continuitate și identitate sînt nu doar posibile în postmodernitate, dar, cum sîntem atenționați cu îndreptățire, "ci absolut necesare supraviețuirii acestuia" și astfel de elemente se constituie într-un adevărat arhipelag de insule de terra firma, iar între ele, religiosul și frumosul, într-o lume extrem de fluidă, sînt unele dintre cele mai mari și mai fertile insule. Afirmația imediat motivată prin apel la adevărul că, din cele cunoscute, n-a existat
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Debutează cu proză (schița Băiatu), în revista „Scrisul bănățean” (1958). Editorial, debutează cu volumul de proză scurtă După-amiaza bătrânului domn (1970). Colaborează, îndeosebi cu proză, la „Steaua”, „Tribuna”, „Orizont”, „Vatra”, „Transilvania”, „Luceafărul”, „Viața românească”. Din 1999, este director al revistei „Arhipelag”. Proza scurtă (nuvele, povestiri, schițe) din cuprinsul volumului După-amiaza bătrânului domn are, ca tematică și procedee, caracterul unor exerciții pregătitoare pentru câteva dintre romanele ulterioare. Nuvela care dă titlul culegerii devine primul capitol al romanului Crepuscul (1971; Premiul Uniunii Scriitorilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286239_a_287568]
-
caută un decupaj de scene simbolice, evită ordonarea riguros cronologică a tramei epice, alternând perspectivele narative. Pentru modul său de a concepe romanul istoric sunt edificatoare Nemuritorul albastru și Vămile nopții, care pun în ecuație mai cu seamă tema puterii. Arhipelagul (1987), subintitulat „roman”, este în aceeași măsură un „jurnal de scriitor”. De fapt, romanul autobiografic este interferat de un jurnal, planul evocării fiind dublat de un plan al confesiunii și reflecției. SCRIERI: După-amiaza bătrânului domn, București, 1970; Crepuscul, București, 1971
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286239_a_287568]
-
de a începe, București, 1974; Povești pentru trei seri, Timișoara, 1975; Nemuritorul albastru, București, 1976; Ultima vacanță, București, 1977; Vămile nopții, București, 1980; Linia și sfera, București, 1982; Heralzii, București, 1983; Călărețul de fum, București, 1984; Casa fericiților, București, 1986; Arhipelagul, Timișoara, 1987; Roata lumii, București, 1988; Mic dicționar de cultură religioasă, Timișoara, 1994; Dicționarul rostirilor biblice, Timișoara, 1996; Jurnal. 1980-1984. Scara interioară, Timișoara, 1999. Repere bibliografice: Nicolae Balotă, Radu Ciobanu, „Crepuscul”, RL, 1971, 36; Dana Dumitriu, „Crepuscul”, ARG, 1972, 6
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286239_a_287568]
-
1977, 45; Vasile Chifor, Dezbatere și analiză, T, 1978, 2; Doina Uricariu, Radu Ciobanu, „Vămile nopții”, T, 1981, 2; Ion Lungu, „Călărețul de fum”, ST, 1984, 4; Vasile Chifor, Istoria în roman, VR, 1984, 7; Odangiu, Romanul, 34-37; Cornel Ungureanu, „Arhipelagul”, O, 1987, 2; Ecaterina Țarălungă, „Casa fericiților” T, 1987, 9; Corneliu Nistor, Radu Ciobanu, prozatorul, O, 1987, 35; George Pruteanu, Jurnale și retorica jurnalului, CL, 1988, 6; Ruja, Parte, I, 111-114; Corneliu Nistor, Geografii morale, O, 1995, 3; Dicț. scriit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286239_a_287568]
-
1972, 4; Ion Pop, „Missa Solemnis”, ATN, 1972, 4; Nicolae Manolescu, Critici și poeți, RL, 1973, 12; Mihai Dinu Gheorghiu, Alchimia versului: între real și ficțiune, „Alma Mater”, 1973, 7-8; Andriescu, Relief, 120-127; Ciobanu, Incursiuni, 101-106; Piru, Poezia, II, 473-477; Ungheanu, Arhipelag, 233-236; M. Nițescu, Un romantic deghizat, VR, 1976, 6; Constantin Coroiu, Dialoguri literare, I, Iași, 1976, 146-156; Laurențiu, Eseuri, 236-242; Raicu, Critica, 380-382; Ioan Petru Culianu, Doi poeți români, „Limite” (Paris), 1977, 23; Gabriel Stănescu, Ironie și baladesc, VR, 1977
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
cu 145 de arii protejate, prezintă cea mai bogată biodiversitate dintre țările membre ale UE, datorită condițiilor de climat pe care le găzduiește. 4 parcuri naționale din cele 8 ale Spaniei se află în insulele Canare (3,4% din suprafața arhipelagului): Teide (1954), Taburiente (1974), Timanfaya (1974) și Garajonay (1981). Alte exemple: parcul național Las Tablas de Daimiel reprezintă o zonă umedă de 13.000 km2 situată în centrul țării; parcul regional Doñana desfășurat pe 24.000 de hectare de mlaștini
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de lectură, I-III, București, 1978-1988; Interviuri din tranziție, București, 1996; Accente. Jurnal indirect, București, 2003. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, „Cronici literare”, RL, 1971, 18; Virgil Ardeleanu, „Cronici literare”, F, 1971, 12; Constantin, Prozatori-critici, 84-87; Cristea, Un an, 289-291; Ungheanu, Arhipelag, 379-381; Iorgulescu, Scriitori, 345-348; George Arion, Lectură adecvată, FLC, 1979, 1; Dana Dumitriu, Moderația partizană, RL, 1979, 6; Voicu Bugariu, Viziune critică unitară, LCF, 1979, 44; Grigurcu, Critici, 367-372; Martin, Paranteze, 163-165; Mircea Iorgulescu, „Jurnal de lectură”, RL, 1983, 50
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289872_a_291201]
-
coadă" sunt tot mai des văzuți pe aceste meleaguri. Epoca fanariotă a contribuit și ea la dezorienta lizare. Grecii aveau puternice legături cu Apusul, îndeosebi cu Italia, și de foarte multe ori autorii francezi și italieni ne-au sosit prin Arhipelag. Vreme de un secol pregătirea pentru intrarea în altă lume se face în limbă. Graiul bisericesc nu mai este îndestulător spre a exprima noțiuni mai tehnice și limba se neologizează. La Miron și Nicolae Costin, Niculce, Axinte Uricarul, D. Cantemir
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Godeanu); Vasili Ardamatski, Steagul prieteniei, București, 1953; Veselina Genovska, Lumini, București, 1953 (în colaborare cu Vanghele Hrisicu); Charlotte Brontë, Jane Eyre, București, 1956 (în colaborare cu Dumitru Mazilu); Dymphna Cusack, Paradis Pacific, București, 1957, Fulgerul negru, București, 1975; Armand Salacrou, Arhipelagul Lenoir sau Nu trebuie să ne atingem de lucrurile neclintite, București, 1957; Georges Soria, Trufia și norul, București, 1957 (în colaborare cu Alexandru Kirițescu); Roger Vailland, Beau Masque, București, 1957; Raymond Maufrais, Aventuri la Matto Grosso, București, 1958 (în colaborare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288022_a_289351]
-
cu H. Rorlich); I. Voronov, Aducerea aminte sau uitarea?, București, 1988. Repere bibliografice: Mihai Ungheanu, Nicolae Dragoș, „Moartea calului troian”, LCF, 1968, 39; Dan Laurențiu, „Moartea calului troian”, R, 1968, 7; Piru, Poezia, II, 310-314; Barbu, O ist., 148-151; Ungheanu, Arhipelag, 258-260; Mincu, Poezie, 62-65; Nicolae Balotă, „Scrisoare în sat”, „Scânteia tineretului”, 1976, 8313; M. N. Rusu, „Scrisoare în sat”, AFT, 1976, 3; Cornel Moraru, „Cu inima curată”, FLC, 1977, 30; Voicu Bugariu, Expresivitate și elocință, RL, 1977, 47; Iorgulescu, Scriitori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286859_a_288188]