1,991 matches
-
un umanitarist, cam exaltat, cum erau de altfel toți pe atunci, înduioșîndu-se pentru văduva săracă, cerșetor, orb, muncitor, salahor, clăcaș, osândit la ocnă, fără a fi însă comunist, cum pretindea Eliade, care îl poreclise Sarsailă. Boliac izbutește în evocarea feericului arhitectonic, dar și a grandiosului tehnic. Descrierea unei furtuni haotice pe munți de cremene e remarcabilă: Îmi place s-ascult vântul tunând din mal în mal, Îmi place să văz capra sărind din piatră-n piatră, Îmi place s-aprinz zeada
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
anume farmec simplu. Cu Un bătrân, schiță armonioasă, Vlahuță deschidea porțile nuvelisticei lui Brătescu-Voinești, bazate pe observarea mecanizării sufletului, d-l Peiu fiind un maniac blând, fixat, departe de chiotul lumii, la executarea unui cupeu-miniatură. Ca poet, Vlahuță copiază servil arhitectonica liricii lui Eminescu, însă cu totul superficial. Nu faptul de a fi retoric constituie o vină. Vlahuță e de fapt prozaic, jurnalistic. Poemul se preface într-o discuție de idei. Ce e mai interesant este de a constata că eminescianul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
turism în zonele rurale Turismul rural este un tip de servicii turistice în zone rurale, de cazare și servire a mesei, caracterizat printr-o ofertă de servicii localizate în mici centre rurale. Clădirile au capacitate redusă, de obicei prezintă interes arhitectonic (tradițional sau artistic), fiind decorate într-un stil rustic care amintește de locuințele tradiționale. Acestea acordă o atenție specială gastronomiei și de cele mai multe ori sunt conduse într-un sistem familial. Agroturismul se desfășoară în zone naturale puternic modificate de om
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
aripi de șindrilă și încearcă să zboare. El se prăbușește însă la poalele mănăstirii, preschimbându-se într-un izvor „Cu apă curată,/ Trecută prin piatră,/ Cu lacrimi sărate,/ De Caplea vărsate”. Versiunea românească a Meșterului Manole se caracterizează printr-o arhitectonică perfectă. Echilibrul compozițional se explică prin aceea că atât în prima, cât și în a doua parte a baladei este urmărit destinul meșterului, fără a se diminua rolul ființei sacrificate. De altfel, soarta lui Manole se împletește cu cea a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
Idealism and Twentieth-Century Textualism", Rorty nuanțează foarte mult o serie de idei privitoare la discursul științific, filosofic și literar, aducând în același timp critici conceperii actuale a "textului universal". Dacă secolul al XIX-lea deținea o disciplină considerată a fi arhitectonică pentru întreaga cultură, și anume filosofia, în contemporaneitate ea și-a pierdut autoritatea, cultura noastră fiind una a suspiciunii generalizate. În plus, "acolo unde idealismul secolului al XIX-lea voia să substituie un anumit tip de știință (filosofia) cu altul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și deglutiție constituie un prim segment al sistemului digestiv. Pentru fonație are un rol primordial fiind un rezonator care modulează coloana de aer post-laringial. Funcția fizionomică rezultă din integrarea dinților și arcadelor dentare, a întregii conformări a cavitații orale la arhitectonica facială. Asociat, morfologia cavitații orale a conținutului său și comunicarea cu alte sisteme vitale permite execuția unei multitudini de activitați ocazionale involunatre sau involunatre. Morfologic, cavității orale i se pot descrie delimitările - respectiv pereții și conținutul. Pereții, căptușiți cu mucoasa
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
vestibular mandibular; -pereții laterali ai cavității orale sunt simetrici stânga-dreapta și sunt reprezentați de obraji; Conținutul cavității orale este reprezentat de limbă și de arcadele dento-alveolare. 2.2. Arcadele dento-alveolare reprezintă înșiruirea dinților și elementelor lor de susținere într-o arhitectonică specifică intra și interarcadică. 2.3. Topografia arcadelor dento-alveolare Topografic, arcadele dento-alveolare sunt situate într-un spațiu denumit culoar dentar, care împarte incomplet cavitatea orală în două porțiuni: vestibulul oral și cavitatea orală propriu-zisă. Vestibulul oral este reprezentat de spațiul
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
principale: dintele, denumit și odonțiul, și elementele de susținere ale dintelui - parodonțiul. 3.1. Dintele (odonțiu) - constituie o structură morfo-funcțională din țesuturi dure și moi (Fig. 5). Țesuturile dentare dure - reprezentate de smalț, cement, dentină, sunt de natură organo-minerală, structurează arhitectonica dintelui și protejează țesuturile moi cuprinse în interiorul dintelui. Țesuturile dentare moi sunt cunoscute sub numele de pulpă dentară și asigură vitalitatea dintelui. Smalțul dentar (Fig. 6) acoperă coroana dintelui și este constituit în proporție de 96% din componentă anorganică, sub
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de hidroxiapatită cristalină. Componenta organică este în proporție foarte mică (1% în greutate și 2% în volum) sub formă de proteine (colagen), lipide etc. Apa este de asemenea slab reprezentată (2,6% în greutate și 7,1% în volum). Unitatea arhitectonică a smalțului este prisma formată din cristale de hidroxiapatită. Unirea între prisme se realizează prin forme mecanice retentive și substanță organică ce învelește fiecare prismă sub formă de teacă. Prismele de ordinul milioanelor, oblice pe suprafața dintelui, sunt inegale unele
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de smalț - discontinuități la suprafața smalțului; -spații hipocalcifiate - spații pline cu substanță organică, situate între prisme; -fisurile smalțului - prelungiri scurte ale canaliculelor dintinare -smalțul aprismatic - zonă de smalț situată în special în regiunea cervicală, lipsită de prisme. Prin compoziție și arhitectonică smalțul, țesutul cu cel mai înalt grad de mineralizare din organism capătă următoarele calități: -duritate maximă la nivelul fețelor active, unde are și o grosime mai mare - 2,5 mm oculzal față de 0,2 mm la colet; -compresivitate - o anumită
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
sănătos, viguros imita fildeșul; sărac in săruri - alb-albăstrui; la vârstnici - galben-cenușiu; în general la colet are o nuanță galben-brună mai accentuată față de restul coroanei. Semnificativ intervin calitățile optice de semitransparență transluciditate și fosforescență; Smalțul acoperă suprafața coroanei dentare, asigurând menținerea arhitectonicii și protejând țesuturile adiacente de traumatismele fizico-chimice din mediul oral. Are formă și grosime definitivată în momentul erupției. Dentina (Fig. 7) este un țesut dur care intră în componența segmentului coronar și segmentului radicular. Este acoperită de smalț, respectiv cement
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de gabarit a cuspizilor vestibulari și orali deplasează spre vestibular cu o șeptime fața ocluzală. Reliefurile coroanei dentare Coroana dentară are pe suprafața ei un relief format din proeminențe (pozitiv) și depresiuni (negativ) care, împreună cu convexitățile suprafețelor verticale, realizează o arhitectonică perfect adaptată la solicitările funcționale ale dinților (Fig. 32.) Proeminențele sunt reprezentate de: a) cuspizi, b) lobi, c) creste, d) tuberculi și e) cingulumuri. a) Cuspidul (Fig. 33) reprezintă extremitatea liberă a lobului dentar și are formă de piramidă cu
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de cuspizi și tuberculi, deoarece originea sa nu este bine precizată, unii socotindu-1 tubercul, alții cuspid (lob)atrofiat. Reprezintă o proeminență constant prezentă în treimea cervicală a feței orale a dinților frontali, cu convexitate bine exprimată și raporturi precise în arhitectonica acestor dinți. Depresiunile coronare sunt: a) șanțurile ocluzale, b) șanțurile axiale, c) fisurile d) fosele, e) fosetele. a) Șanțurile se formează prin unirea a două suprafețe, de obicei convexe și se grupează în două categorii: șanțuri ocluzale situate pe fețele
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
componenta intraalveolară formată din rădăcinile clinice, împreună cu componenta de legătură cu alveolele. Arcada dentară este considerată completă atunci când nu este întreruptă sau scurtată și când toți dinții și-au definitivat erupția activă, realizând rapoarte funcționale cu dinții antagoniști. 11.1. Arhitectonica arcadelor dento-alveolare Arhitectura arcadelor dento-alveolare este determinată genetic și influențată de forțele de solicitare. Sunt situate pe culoarul dentar care, funcțional, este un “spațiu neutral” în care forțele mușchilor chingii labio-jugale sunt în echilibru cu forțele determinate de mușchii limbii
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
sunt specifice copilului și se consideră integre când toți dinții temporari și-au definitivat erupția. Arcadele mixte se constituie din dinții temporari și permanenți. Arcadele permanente - când toți dinții de pe arcadă sunt permanenți și și-au definitivat erupția. Definitivarea structurii arhitectonice a arcadei parcurge mai multe etape în care se produc și modificări pregătitoare pentru a se asigura arhitectonica normală a arcadelor permanente. Etapa preeruptivă - în primele șase luni de viață în care principala funcție este suptul, dinții sunt absenți de pe
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
constituie din dinții temporari și permanenți. Arcadele permanente - când toți dinții de pe arcadă sunt permanenți și și-au definitivat erupția. Definitivarea structurii arhitectonice a arcadei parcurge mai multe etape în care se produc și modificări pregătitoare pentru a se asigura arhitectonica normală a arcadelor permanente. Etapa preeruptivă - în primele șase luni de viață în care principala funcție este suptul, dinții sunt absenți de pe arcadă și mandibula suferă prima mezializare ca adaptare funcțională. Etapa eruptivă a dinților temporari se petrece între șase
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
gimnastică sub linia de la zero ca sub un trapez ideal, Îmi umplu zilele cu Îndeletniciri intelectuale și cu Întreținerea focului din sobe. Am ajuns În arta aceasta la Înălțimea vestalelor și acum știu a da clădirii despicăturilor de lemne forme arhitectonice cari ar merita medalia de aur, dacă asemenea talente s-ar recompensa În țara noastră. Dimineața Îmi place să mă scol de cu noapte și să găsesc cabinetul meu de lucru bine Încălzit și vesel luminat de un candelabru aprins
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
o măsură cu mult mai mare decât ne-am fi așteptat. Rămâne de văzut cum izbutește Lovinescu să asimileze lecția marelui prozator francez. Așadar, prin intermediul memoriei involuntare romanul proustian descoperea inconștientul și structura sa muzicală, desfășurată în spațiu ca formă arhitectonică, printr-o compoziție ciclic-serială de o rigoare extremă, fără nimic arbitrar (proustianismul nu înseamnă doar "autenticitate", "elan vital", "introspecție" sau "psihologism", ci și viziune organic-integratoare). Or, spațializarea "substanței invizibile a timpului", pe care Proust a încercat să o izoleze într-
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Island pe care olandezii o cumpără de la indieni. În 1664 englezii cuceresc acest teritoriu și îi dau denumirea de New York. Englezii îl stăpânesc timp de circa un secol, timp în care orașul capătă un deosebit avânt economic, însă, în ceea ce privește stilul arhitectonic și structura stradală, dezvoltarea orașului a fost oarecum dezordonată. Orașul a fost capitală a SUA timp de 5 ani (1785 - 1790). În 1848 a luat ființă Greater New York alcătuit din 5 cartiere: Bronx, Queens, Brooklyn, Manhattan și Staten Island. Varietatea
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
Olga Froebe-Kapteyn l-a invitat pe Jung în august 1933 la prima conferință Eranos cu tema "Yoga și Meditația în Occident și Orient". Invitații de onoare erau așezați în jurul unei imense Mese Rotunde de culoare verde, o adevărată mandală ipostaziată arhitectonic. Ea funcționa aici asemenea unei roți generatoare de creație, după cum își notase peste timp amfitrioana Eranos-ului. N-aș vrea să trec cu vederea nici prezența specială, cu totul privilegiată, la Ascona a lui Mircea Eliade. În Memorii, dar și în
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
de rolul unei arme de luptă a clasei muncitoare, pe care Îl au aceste poeme. O poziție asemănătoare o deține critica romanului Negura de E. Camilar din Contemporanul (Nr. 123, 124), În care cronicarul literar (Ovid S. Crohmălniceanu - n.n.) discută arhitectonica romanului, amploarea temei, construirea personajelor imputând autorului aspecte foiletoniste care «contrastează cu felul În care se prezintă În genere acțiunea», impunându-i factura mitică a prozei și trecând cu totul peste semnificația politică pe care o poartă opera În zilele
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
următoarele premise: 1. Citadinitatea fiecărei așezări umane se construiește în jurul funcției sau a funcțiilor dominante ale respectivei localități; 2. Fiecare grup - etnic, social, religios - prin coeziunea sa lăuntrică, prin tradițiile și valorile promovate, își pune amprenta - cel puțin - asupra realităților arhitectonice și economice ale orașului din care face parte; 3. Hărțile urbane privind structura socio-economică sau profesională, modul în care locuitorii se așează în teritoriu nu sunt rodul unor repartizări aleatorii, ci ilustrează „felul de a fi”, tradiția, cutumele și năzuințele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mentalități: libertatea. Libertatea de a se organiza sub forma autonomiilor comunitare, libertatea de a cuceri spații și de a le modela potrivit propriei lor voințe. În numele ei, orașul a pretins un raport echilibrat cu teritoriul rural înconjurător, dreptul la specificități arhitectonice, culturale și politice, pe care, nu de puține ori, le-a dorit standardizate la nivelul unor imperii. Urmând această logică ar însemna că putem vorbi despre existența Bacăului ca oraș numai în prezența băcăuanilor ca orășeni. Pentru a stabili această
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
înlăturând orice amestec al proprietarului solului în conducerea lor”. În oricare din aceste dou) variante, trăsătura fundamentală a unui oraș - de fapt, a orășenilor - a fost dată de libertatea totală de autoadministrare. Măreția Veneției nu este dată de specificul său arhitectonic, de propriile instituții sau de flota sa maritimă, ci de capacitatea venețienilor de a le genera. Din această perspectivă, Veneția nu este doar „orașul venețienilor”, ci este „orașul creat de venețieni”, după cum și Sighișoara, de pildă, este „orașul creat de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în special evrei, alături de armeni și greci - cu o palidă prezență a elementului românesc, acesta din urmă rezervându-și restul teritoriului, adică periferia. În zonele centrale, funcția predilect comercială a acestora alături de stereotipia profilului etnic - majoritar evreiesc - au generat realități arhitectonice comune pentru majoritatea orașelor moldovenești: clădiri formate dintr un parter comercial și unul sau, foarte rar, dou) nivele de locuit. Fotografiile de epocă subliniază foarte clar acest aspect - strada Mare a Bacăului poate fi considerată, oricând, un prototip al străzilor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]