2,842,792 matches
-
schimbe caracterul esențial al documentului. Greutatea a fost găsirea corespondentelor în muzică a ethosului evanghelic, astfel că muzica să aibă, în același timp, si un sens dramatic. Mi-a cerut o muncă susținută timp de patru ani.<footnote Citat din articolul O vizită la compozitorul Paul Constantinescu, apărut în ziarul „Evenimentul” an V, nr. 1535, 11 octombrie 1943, p. 2, reprodus în volumul Constantinescu, Paul, Despre „poezia” muzicii, Argument, nota asupra ediției, transcrierea textelor, note și comentarii: Sanda Hîrlav- Maistorovici, Editura
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
p.; *** col. Părinți și Scriitori bisericești, vol. 30, traducere de Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1998, 477 p.; Bailly, Anatole, Dictionnaire Grec-Français, Hachette, Paris, 2000, 2230 p.; Lucrări, studii, articole: Felea, Pr. Ilarion, Pocăința, Editura Scara, București, 2000, 279 p.; Mantzaridis, Georgios I., The Deification of Man, Crestwood, St. Vladimir’s Seminary, New York, 1984, 144 p.; Mihălcescu, Irineu, Dogma soteriologică, București, 1926-1928, 347 p.; Ojell, Ari, One Word, One
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
dublată de cea a teoreticianului literar. În cazul generației scriitorilor optzeciști există volume colective care ușor ar putea fi considerate manifeste ale perioadei literare în cauză, precum Competiția continuă. Generația 80 în texte teoretice, antologie realizată de Gheorghe Crăciun. Semnează articolele din acest volum majoritatea scriitorilor considerați la acea vreme textualiști, precum Gheorghe Iova (Despre text), Ion Bogdan Lefter (Introducere în noua poetică a prozei), Vasile Andru (Proză si modernitate), Mircea Nedelciu (Un nou personaj principal). Textele fac parte din revistele
ALECART, nr. 11 by Anamaria Blanaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92899]
-
Câteva adăugiri teoretice în perspectiva sintaxei muzicale George BALINT În general, socotim sintaxa muzicală ca mod de aprehendare a relațiilor temporale între obiecte sonore reprezentate geometric. Într- un articol publicat în 1980<footnote Niculescu, Ștefan - “Interferențe posibile” - Revista ARTA, anul XXVII, nr. 9-10 / 1980, pag. 56-57 footnote> Ștefan Niculescu definește și totodată clasifică tipologia sintaxei muzicale în 4 categorii: monodie, omofonie, polifonie, eterofonie. Ele sunt configurabile în raport cu două aspecte
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
cu care sufletul său să se poată ivi lumii. Melosul vocal se constituie astfel ca obiect al unui fapt magic de închipuire sufletească, prin transfigurarea dat-sonorului din jur (real) într-un luat-sonor ca-din- lăuntru (imaginar). Așa cum se arată în același articol (nota de subsol nr.1), dacă pe planul structurilor spațiale obiectul sonor este reperabil ca înălțime (frecvență) a sunetului, pe cel al structurilor temporale el este considerat ca moment sau eveniment (de durată sonoră). În opinia noastră, coroborarea celor două
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
Ed. Paderewski b. Ipoteza Reinhold Acordul de la mâna stângă (arătat de săgeată) avea în original un Sib în bas, nu La#. Menționăm că toate edițiile anterioare respectau scriitura lui Chopin, fără a-l corecta la armonie... Ipoteza lansată de autorul articolului este că, de fapt, în locul pauzei cu fermată, Chopin ar fi putut gândi un acord de sextă napolitană, suprimat și lăsat în suspensie (înlocuit de pauză), acord care ar fi putut realiza, în continuarea stingerii sonore, legătura armonică întreruptă. Această
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
mai mult ne iubim pe noi înșine, cu atât Îl iubim mai mult pe Dumnezeu<footnote Fer. Augustin, De moribus Ecclesiae,lib. 1, 2648, P.L. XXXII, col. 1331. footnote>. În spiritul Evangheliei lui Hristos, iubirea nu este o doctrină, nici un articol al legii morale și nici chiar o funcție etică, ci este calea vieții creștine și condiția vieții pnevmatice. Iubirea evanghelică are nu numai această adâncire spirituală, ci și o extensiune socială: Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
mai mult ne iubim pe noi înșine, cu atât Îl iubim mai mult pe Dumnezeu<footnote Fer. Augustin, De moribus Ecclesiae,lib. 1, 2648, P.L. XXXII, col. 1331. footnote>. În spiritul Evangheliei lui Hristos, iubirea nu este o doctrină, nici un articol al legii morale și nici chiar o funcție etică, ci este calea vieții creștine și condiția vieții pnevmatice. Iubirea evanghelică are nu numai această adâncire spirituală, ci și o extensiune socială: Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
acest prilej a fost sărbătorit și mentorul seriei noi a Revistei „Scrisul Românesc“ la împlinirea a 80 ani și 55 de ani de activitate didactică, literară și științifică, Florea Firan, autor a peste 40 de cărți și câteva sute de articole de istorie și critică literară, întemeietor de instituții de cultură precum Teatrul Liric din Craiova sau manifestări cultural-științifice de anvergură precum Festivalul Național de Folclor „Maria Tănase“, Zilele Macedonski, prin aducerea în actualitate a personalității autorului Nopților și Rondelurilor, teoretician
COLOCVIILE „SCRISUL ROMÂNESC“ – 2013 [Corola-blog/BlogPost/93772_a_95064]
-
a-i răspunde cu... jucăriile noastre constituționale... Fără îndoială ceea ce are să se’ntâmple se va ‘ntâmpla, dar e păcat și nu e demn ca atunci, când timpurile sunt foarte serioase, un popor să joace mica comedie a luptelor sale dinlăuntru.” Articolul “La un an nou”, scris de Mihai Eminescu, a fost publicat în “Timpul”, la 1 ianuarie 1883
CER SI PAMANT ROMANESC Un mesaj de Anul Nou 1883 al domnului Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93775_a_95067]
-
cu un export activ, puternic. Se ridicaseră mari scriitori, mari slujbași ai scenei și ecranului. Nu voi încerca să îi amintesc nu doar din teama ca nu cumva să omit pe cineva, ci pentru că aș consuma tot spațiul alocat acestui articol, dacă aș enumăra marile glorii artistice ale momentului. Nici pe plan sportiv nu stăteam rău. În handbal, volei, tenis de masă, rugby eram o forță. Diplomația românească era activă, iar de cuvântul României se ținea seamă oriunde în lume. Iată
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93758_a_95050]
-
Rămâi stupefiat revăzând minciunile pe care le debitau cu seninătate la televiziunea devenită „liberă” Teodor Brateș, Cico Dumitrescu, căpitanul Lupoi și alții ejusdem farinae. Iar aceste minciuni au fost crezute, au devenit cauză proprie pentru mulți oameni. Sau, să recitim articolele prin care se pleda pentru vinderea „pe un dolar” a unor obiective industriale extrem de valoroase, ridicate prin munca și sacrificiul tuturor.Dar, renunțând la alte considerații, la care mă îndeamnă sugestivul dumneavoastră exemplu, pe plan personal, ce a însemnat pentrudumneavoastră
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93758_a_95050]
-
oferite pentru organizarea unor manifestări publice, așa cum, de exemplu, a fost punerea la dispoziția C.N.S.A.S. a unor săli ale Parlamentului sau ale Teatrului Național pentru conferințe, expoziții și alte asemenea. Și permiteți-mi să preiau titlul inspirat al unui articol al dumneavoastră și să întreb: Cine are interes să nu se închidă robinetele urii? Nu cumva cei pentru care adevărurile despre decembrie 1989 sunt incomode? Remarcăm un fapt îmbucurător: adevărul își face loc către lumină. Eu sunt optimist. Cu siguranță
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93758_a_95050]
-
virtuali) mai multe mijloace de informare și divertisment. Pe lângă fondul sonor, îi atragem și cu o revistă scrisă... unde iubitorul de „audio” are posibilitatea de a lua cunoștință de litera scrisă, oferidu-i o revistă (consider!) de valoare, unde va întâlni articole cu semnături cunoscute ale literaturii române contemporane. Prezentam eseuri, poezie, informații complexe, evenimente, interviuri... Literatura de bună calitate. Literatura care încântă ochiul, atrage și cultivă mintea cititorului. Și astfel această literatură moderată îmbinată cu muzica pe care o ascultă, dă
Interviu cu ECATERINA CÎMPEAN – Director General la RADIO „PRODIASPORA” [Corola-blog/BlogPost/93783_a_95075]
-
metri, unde se va termina marcajul cu bandă roșie. De aici, coborârea se va face pe Culmea Grădișteanu spre Cabana Voina pe un traseu marcat cu banda albastră.Tot acest traseu poate fi realizat însă în cel puțin 12 ore. Articol de: Laurentiu Ionescu Adevarul.ro
Drumul care traversează Masivul Iezer-Păpuşa, traseul care detronează Transfăgăraşanul şi Transalpina [Corola-blog/BlogPost/93805_a_95097]
-
Revista teatrală radio (www.revistateatrala.radioromaniacultural.ro) este dedicată vieții teatrale românești. Pe acest site puteți citi zilnic cele mai noi informații din actualitatea teatrală, cronici de teatru, reportaje audio și video, interviuri cu personalități ale teatrului românesc, profiluri teatrale, articole de sinteză referitoare la dramaturgia și la teatrul de azi, dar și de istorie a teatrului, cronici de carte, eseuri. Are pagini distincte rezervate Teatrului Național Radiofonic, în care sunt publicate atât informații la zi despre programele și premierele TNR
Radio România Cultural lansează noi produse culturale multimedia [Corola-blog/BlogPost/93831_a_95123]
-
vorba despre politică, trebuie să fim foarte prudenți. Dacă ești un ziarist care acoperă acest segment, dar în același timp exprimi păreri politice partizane pe blogul personal, oamenii își vor pune întrebări legate de obiectivitate și, pe cale de consecință, credibilitatea articolelor va avea de suferit”, explică Ramaa Sharma, editor în cadrul „BBC World”. Activitatea jurnalistică pe rețelele de socializare ridică și chestiunea drepturilor de autor. În mod firesc, ceea ce scriu jurnaliștii este direcționat spre publicațiile care îi au ca angajați, „producția” lor
Jurnalismul şi blogul – separate, dar împreună [Corola-blog/BlogPost/93844_a_95136]
-
proprietarii conglomeratelor media sunt întotdeauna cunoscuți în mod public, pentru a se evita conflictele de interese. Raportul conține și un amendament propus de raportoarea Renate Weber (și susținut de eurodeputatul PSD Ioan Enciu), în urma unei solicitări formulate de organizația ActiveWatch. Articolul solicită statelor membre „să adopte legislație cu privire la prevenirea infiltrării redacțiilor de știri prin intermediul unor agenți de informații, dat fiind faptul că aceste practici pun în mare pericol libertatea de exprimare, având în vedere că acestea permit supravegherea redacțiilor de știri
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93846_a_95138]
-
în jurul nostru. Acum, o mulțime de români ar putea asculta toate acestea și ar putea spune: “Sigur, lucrurile par instabile. Ucraina este o tragedie. UE este o harababură. SUA au problemele lor din Asia. Dar România este în NATO. Avem articolul 5. Avem trupe americane pe teritoriul românesc. Avem o economie de succes și un sector energetic în plină expansiune. Acum nu este momentul să-i perturbăm pe investitori cu geopolitica. Vom crește costurile apărării cu câteva puncte zecimale, dar, în
Conferinţa Wess Mitchell – România după Războiul din Ucraina: amenințări și oportunități [Corola-blog/BlogPost/93800_a_95092]
-
este destul de puțin cunoscut la noi, dar care în timpul celui de al Doilea Război Mondial a fost asistent la catedra de Filosofia culturii a lui Lucian Blaga și secretar de redacție al revistei ,,Saeculum“. Metafizică și umanism adună laolaltă studii, articole, eseuri, cronici filosofice, științifice și literare, semnate de Zevedei Barbu și rămase în publicistica anilor 1935-1947. Ele sunt riguros grupate pe teme mari: filosofie, sociologie, psihologie și publicistică. A fost o seară deosebită atât ca informații culturale transmise, cât și
Lansări de carte prin Transilvania [Corola-blog/BlogPost/93827_a_95119]
-
și ca încărcătură emoțională și sufletească. ANCA SÎRGHIE - UNE AMITIÉ AMOUREUSE De-a lungul anilor, Dna Prof. univ. dr. Anca Sîrghie a scris și a publicat mii de pagini: cursuri universitare, cărți de memorialistică, de critică și istorie literară, studii, articole, reportaje și a inițiat lansări de carte, acțiuni cu copii, studenți, conferințe etc. Este greu să ții pasul cu Dna Profesor Anca Sîrghie, care face simultan mai multe lucruri, fie că este în țară, fie că pleacă, cine știe pe
Lansări de carte prin Transilvania [Corola-blog/BlogPost/93827_a_95119]
-
în legătură cu care, ulterior, s-a declanșat o vie polemică 3. Despre această scriere controversată s-a afirmat că este ultima creație literară a poetului. Traducere sau original ? La sfârșitul secolului al XIX-lea, această chestiune părea definitiv tranșată. Într-un articol tipărit în ”Fântâna Blanduziei”, în 1889, L. Gh. Nicoleanu (”Eminescu și Fântâna Blanduziei” 4) mărturisea că textul umoristic evocat mai sus a fost tradus de Eminescu din opera lui Mark Twain. O afirmație clară, fără dubii, însoțită de o povestire
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
o poezie despre ea... Dar poezia era ciudată... Ei i lipsea tocmai partea ce o avea prea mult eroina sa. Oare poeziile junelui literat n-ar avea în ochii criticei adevărate soartea poemei americane?”9 Să nu uităm că, în articolele de presă, Eminescu face adesea trimiteri la politica, cultura și civilizația americană, vorbind uneori de România ca fiind o ”Americă dunăreană.” Dincolo de aceste prime contacte cu universul cultural american, există și alte cauze de ordin personal, de pildă relația de
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
în România însă. Colaboratorii noștri din Grecia sunt puțini, dar aleși cu foarte multă grijă. În paginile ziarului nostru publică prof. dr. în Sociologie Monica Săvulescu Voudouri. De asemenea, promovăm dialogul deschis cu cititorii, astfel încât cei care trimit spre acceptare articole, reportaje sau poezii sunt publicați, în măsura în care creația lor se ridică la nivelul ziarului. Din România avem constant reportaje de la Loredana Dascălu și, de asemenea, în paginile noastre am găzduit semnături de prestigiu din mass-media românească sau reprezentanți ai oamenilor de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93869_a_95161]
-
PoliteiaWorld Articolul de fata, “Viitorul jurnalismului - O promisiune sacra” (Zukunft des Journalismus Das heilige Versprechen) a fost publicat de Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) si semnat de catre Frank Schirrmacher. Cateva date despre ziar si autor. Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) a fost înființat în
Viitorul jurnalismului – O promisiune sacra [Corola-blog/BlogPost/93870_a_95162]