2,401 matches
-
dar nu complet adecvat, o revelație, experiența ei teologală, o stare de cunoaștere directă, sintetică. Conștiința religioasă își poate aminti atunci că o doctrină spirituală capabilă să transforme umanul (sau să îl împlinească) vizează tocmai intuiția intelectuală a Adevărului ; că articularea dintre această intuiție și expunerea ei e decisivă Cînd, în zorii modernității, Nicolaus Cusanus meditează asupra unei metode de armonizare a religiilor, el ocupă aproape tot spațiul tratatului său De pace fidei cu o dezbatere rațională privind unicitatea înțelepciunii divine
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
concrete, în ciuda numeroaselor lui libertăți, el rămîne membru al societății, element al istoriei, parte a cosmosului. Oricît de vastă, oricît de asigurată, libertatea individului rămîne limitată prin însuși nivelul la care e situată : cel al exteriorității și al exteriorităților. Doar articularea individului cu dimensiunea profundă a persoanei îl situează în adevăratul regim al libertății. Potrivit doctrinelor spirituale, subiectivitatea omului complet precedă toate obiectivările, cuprinde în sine toate entitățile realului. în geneza biblică, Adam poate da nume făpturilor pentru că le înglobează pe
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
noi, tîrziu modernii, poate deveni simbol. Faptul că ea ne-a intrat în sînge ne poate da experiența de la care să pornim pentru a ne interesa de celelalte trepte ale libertății : libertatea omului complet și libertatea completă a divinului. Pentru articularea acestor trei trepte ale libertății, modernitatea tîrzie oferă, ca orice altă epocă, suporturi și piedici specifice, de altfel corelate. Ea oferă sprijin tocmai în măsura în care, alături de relieful puternic, de necesitatea axiomatică pentru noi a libertății individuale, avem conștiința insuficienței ei, admitem
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
drept dualistă, existențial dualistă, fiindcă ea se întemeiază pe opoziția înverșunată dintre două regimuri ale lumii : lumea aceasta, caracterizată prin obiectivare, prin exterioritate opresivă, și lumea libertății, în care omul se eliberează de determinism, integrînd în spirit universul și recunoscînd articularea spiritului său cu cel divin. Or, dualismul lui Berdiaev acuză tocmai regimul de exterioritate după care concepem, printre altele, trupul. A-l clasa drept un rest opresiv, iremediabil muritor, de care trebuie să te distanțezi ori să te lepezi ar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
incomensurabilelor. I-ar rămîne așadar să aplice acest model asupra realului imediat, asupra actualității. Deocamdată însă discursul eclezial curent se mulțumește să insiste declarativ pe o moștenire spirituală vertiginoasă și totodată pe participarea ortodoxiei la modernitate, dar înaintează șovăitor spre articularea efectivă a celor două teme. Efortul de articulare e cu atît mai lent cu cît (mai) nimic din realitatea socială nu pare să-l solicite. Creștinismul răsăritean nu stă sub pericolul de a-și vedea diminuat prestigiul în ochii unei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
model asupra realului imediat, asupra actualității. Deocamdată însă discursul eclezial curent se mulțumește să insiste declarativ pe o moștenire spirituală vertiginoasă și totodată pe participarea ortodoxiei la modernitate, dar înaintează șovăitor spre articularea efectivă a celor două teme. Efortul de articulare e cu atît mai lent cu cît (mai) nimic din realitatea socială nu pare să-l solicite. Creștinismul răsăritean nu stă sub pericolul de a-și vedea diminuat prestigiul în ochii unei societăți care rămîne încă, în majoritatea ei, sensibilă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
sau, în sfîrșit, îndreptar pentru o viață nobilă. Iar așa fiind, distanța între divin și lume riscă încă o reducție: își vede maiestuoasa obiectivitate subordonată subiectivităților particulare. Nu apare cu atît mai netă, prin contrast, necesitatea de a (re)gîndi articularea dintre subiectivitatea persoanei umane și obiectivitatea nelumească a divinului? Despuiată de obiectivări, obiectivitatea lui ni se oferă astăzi într-un mod mai discret decît în orice altă vîrstă și totodată fără văl. Nu mai există forme sociale sau ideologii dominante
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
persoana umană. Sinele propriu constituie un domeniu unde contrastele, tendințele contradictorii, tensiunile au o stringență de neevitat. Revenind la Cusanus, după ce în prima parte a tratatului De docta ignorantia expune principiile unei teologii cu două volete, afirmativ și negativ, precum și articularea lor, în a doua parte a tratatului el aplică aceste principii la cosmologie și antropologie. Aici, Cusanus exaltă metodic, pînă la obsesie, pentru a o întrupa în minte și în discurs, o temă străveche : condiția antinomică a umanului. Tocmai condiția
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
celălalt. Dar, în orice caz, argumente pentru faptul că Europa modernă stă pe o importantă temelie de gîndire a polarelor în tensiune. în modernitatea tîrzie, curentele relativiste preferă să anuleze această tensiune, dizolvînd-o într-un discurs de toleranță confuză, fără articulare, a diversității. Pe de altă parte, se întăresc totuși anumite ipostaze ale tensiunii productive între poli : raportul între stat și o societate civilă puternică, dialogul între religie și laicitate sau, poate mai surprinzător, dialogul între creștinism și alte religii. Chiar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
anumite ipostaze ale tensiunii productive între poli : raportul între stat și o societate civilă puternică, dialogul între religie și laicitate sau, poate mai surprinzător, dialogul între creștinism și alte religii. Chiar funcționarea democrației cere, în fiecare moment, un efort de articulare a opuselor. Există, în modernitatea tîrzie, destul exercițiu public al polarelor în tensiune, iar soluțiile de armonizare nu au, din principiu, caracter definitiv și omogenizant. Modernitatea tîrzie nu mai acceptă obiectivări ale unității (stat, partid, ideologie totalitară) care să anuleze
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
cunoașterea au în mod firesc un cadru creștin, dar rezistă sau se împotrivesc tendințelor teocratice care le pot stînjeni libertatea, totuși recunoscută lor de Biserică. Puterea imperială, la rîndul ei, tinde să obțină superioritate administrativă și control asupra ierarhiei creștine. Articularea (tensionată) dintre perspectiva mîntuirii și perspectiva mundană va primi diferite soluții de-a lungul istoriei europene. Dar, dintru început și în chiar tensiunea dintre cele două perspective, se poate citi retragerea sau restrîngerea divinului, care consimte să permită o alteritate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
a lumii, de invenție sau de descoperire a structurilor ei fundamentale, ci un act de oficiere, un act sacerdotal", devenind astfel una cultuală, și nu una care să aibă o "formă culturală". Iar demersul n-ar urmări "construcția (decriptarea) logică, articularea argumentată și descrierea failibil-temătoare a unor stări de lucruri, ci tocmai instituirea lor liturgică, crearea lor prin chiar actul rostirii..."10. Să ne distanțăm puțin de entuziasmul acestor observații. Discursul lui Blaga ar semăna, așadar, cu unul de factură biblică
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
participarea femeilor la viața socială și profesională. Chiar dacă statutul femeii în societate s-a schimbat considerabil în comparație cu deceniile anterioare, totuși, femeile și bărbații nu au aceleași șanse sub aspectul traseului educațional și profesional sau al vieții de familie. În spatele problematicii articulării muncii productive cu munca de îngrijire, a echilibrului între viața profesională și viața familială/personală se situează, într-o manieră mai mult sau mai puțin explicită, miza egalității între femei și bărbați în spațiul public și privat. În culturile predominant
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
cu privire la rolurile de gen în raport cu munca domestică (munca reproductivă sau de îngrijire). Acest tipar se concretizează în faptul că familia și îndeosebi femeile rămân principalii furnizori ai serviciilor de îngrijire și de bunăstare. Această stare de fapt arată că problematica articulării muncii productive cu activitățile de îngrijire nu este rezolvată, iar regimurile europene ale bunăstării, cu excepția țărilor nordice, dau un răspuns încă incert la subiectul inegalităților de gen din sfera vieții publice și private (inegalitățile de gen în raport cu munca productivă și
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
și modalități de intervenție se regăsesc în conținutul unui set de politici publice care se corelează - politicile privind educația, piața muncii, politicile familiale și politicile sociale - și care, prin conexiunea lor, ar putea oferi soluții durabile la problematica legată de articularea/echilibrul între viața profesională (piața muncii; sfera vieții publice) și viața personală/de familie (sfera vieții private). La momentul actual, nu există încă practici politice unitare privind egalitatea între femei-bărbați pe piața muncii și în raport cu munca, la nivelul țărilor membre
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
interes public. Separația public-privat, considerată un "dat natural", este foarte tranșantă, ca și genizarea celor două sfere, corelată cu "inferiorizarea" privatului și invizibilitatea muncii domestice. Semnificația acestor corelații datorează mult experienței de viață în comunism. Raportul public-privat a cunoscut o articulare aparte în societatea românească, în perioada comunismului, când zona privată și spațiul familial se bucurau de o valorizare specială, fiind considerate "loc de refugiu" în fața ingerințelor autoritare ale puterii politice, oferind un minim spațiu de libertate, precum și o necesară rețea
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
carieră, succes versus familie/viață personală). Corelând rezultatele cercetărilor existente (analiza secundară a datelor) cu observații directe (exterioare și participative) asupra mai multor categorii de femei, am dezvoltat tipologia propusă de Elisabeth Badinter 30, configurând astfel câteva modele (ideal-tipuri) de articulare între profesie și viață de familie sau munca profesională și munca de îngrijire, respectiv maternitate, care se profilează pentru femeile, din societatea românească, la intersecția între opțiunile personale și constrângerile sociale. Acestea sunt modele teoretice de analiză care pot servi
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
cu sfera vieții de familie și personale - sunt considerați, în cadrul cercetărilor feministe actuale, ca fiind inadecvați pentru faptul că păstrează ideea de diviziune și segregare "naturală" a muncii între femei și bărbați. Ca alternative, sunt preferate conceptele de echilibru sau articulare între toate componentele muncii, timpului și activității sociale (timp profesional/ timp familial/timp personal; muncă productivă/muncă reproductivă) (Rachel Silvera, Temps professionnels et familiaux en Europe: de nouvelles configurations în Travail, genre et société, Revue, Novembre 2010/2, nr. 24
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
realismul structural se confruntă cu dificultăți, pe care autorul le cunoaște). Însă perspectiva îi pare promițătoare prin performanța de a ajunge la un răspuns la problema amintită. Lucrarea are un scenariu clar și coerent și acest lucru se vede în articularea capitolelor într-o structură unitară, care îi conferă inteligibilitate și facilitează lectura. Stilul este adecvat, cu nuanțări personale, relevante pentru contribuțiile autorului cărții. Perspectiva pluridisciplinară a abordării integrează cunoștințe din istoria matematicii, filozofia științei, ontologie, epistemologie și logică. Tema abordată
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
kantiană că natura adevărului matematic și a cunoașterii matematice relevă faptul că trebuie să existe o sursă specială, dar neempirică a cunoașterii matematicii, și găsind empirismul radical al lui Mill ca inacceptabil, empiriștii secolului douăzeci s-au îndreptat ușurați către articularea și apărarea de către Frege a tezei logiciste." (Kitcher 1979: 239). 63 Frege în Prefața la Grundgesetze, citat în Dummett (1991: 134). 64 "Pentru a mă referi numai la probleme legate strâns de cele de față, consider că un mare merit
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
capitol despre istoria metodologică a domeniului Științelor comunicării în spațiul cultural al Statelor Unite. Dacă în alt context 49 mi-am mărturisit, fără ezitare, afiliația "politică" - în sensul "politicului" cu care operez și care are un profund caracter epistemologico-academic - este momentul articulării istoriei discursive a propriei mele alegeri, cu alte cuvinte, al expunerii propriei mele istorii teoretico-metodologice, în baza căreia am ales, în ce mă privește, ca metodele de cercetare calitativă (în speță, criticismul retoric) să îmi definească identitatea, la această răscruce
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
a abordărilor calitative și critice ale fenomenelor comunicaționale În urmă cu vreo jumătate de an, poate puțin mai mult, discutam cu profesorul Alberto González de la Bowling Green State University, Ohio, fost coordonator al tezei mele de doctorat, chestiuni legate de articularea cât mai reușită a modalităților curente de (auto)legitimare a orientării umaniste, interpretative sau, în termeni metodologici, calitative și critice, în contextul mai larg al studiului pe domeniul Științelor comunicării. La data respectivă, aveam mare nevoie, ca în toate momentele
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
cuvintele unice pe care autorii le întrebuințează pentru a își documenta propriile experiențe culturale. Astfel, vom dobândi un sens al comunității, în întregul său, în numele căreia autorii vorbesc și ale cărei granițe simbolice le articulează, definindu-le în chiar procesul acestei articulări și, bineînțeles, invitând cititorul la identificare. Preludiul/postludiul ne invită pe scena stadionului Convention Center din San Antonio, Texas, unde, în seara datei de 2 martie 1991, câștigătorii, dar și cei care fuseseră nominalizați la a 11-a ediție a
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
care îmi vorbea Al González, la sfârșitul anului trecut, nu se poate concepe fără materializarea sa în scriitura academică. Dacă Selena reușește medierea și inovarea la nivelul propriilor forme de expresivitate (artistică), îmbogățind pop cultura americană prin efortul său de articulare a unei voci diferite în spațiul discursiv, același lucru este adevărat în ce îi privește pe cei doi critici, a căror piesă tocmai am parcurs-o. Efortul de articulare a celor mai semnificative aspecte ale propriei culturi se concentrează, iată
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
de expresivitate (artistică), îmbogățind pop cultura americană prin efortul său de articulare a unei voci diferite în spațiul discursiv, același lucru este adevărat în ce îi privește pe cei doi critici, a căror piesă tocmai am parcurs-o. Efortul de articulare a celor mai semnificative aspecte ale propriei culturi se concentrează, iată, asupra unui "obiect" de interes a cărui apropriere din perspectivă academică aproape că "dictează" celor doi critici modalitatea preferențială de abordare. De Selena, de moștenirea sa culturală, în termeni
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]