2,557 matches
-
forma primul lot... Fenomenul, oricum, ia proporții din moment ce până și dumneata, dragă Adrian Alui Gheorghe, scrii " M-a prins dorul de Moldova"... titlul exact al poemului este Doina. Dorul de Moldova... În două cărți recente, "Pentru Marin Preda" și "Timpul asasinilor", păreți a intra în război cu toată lumea, readucând în atenție evenimente considerate clasate, momente de istorie literară care îi pot face pe mulți să roșească. Sau măcar să roșească... Este Cezar Ivănescu un spirit justițiar? Cât de mare e neputința unui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
absolută, ca să mă exprim astfel... Într-un poem mai vechi ziceți: "Zilnic iau și beau otravă,/ zilnic beau otrava lor,/ mă omoară, știu, dar cu zăbavă,/ doamnelor și domnilor!". Cine vă mai omoară, domnule Cezar Ivănescu? Cine mai sunt astăzi "asasinii" dumneavoastră? Dacă ar fi să-i nominalizez, lista ar începe cu distinsul domn Al. Paleologu, cel care i-a disuadat pe junii ieșeni revoltați să încerce să vină la București când, în 5 ianuarie 1990 am declarat greva foamei, ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
literare". Știe cineva pseudonimul și titlul volumului? Eu am pierdut o sticlă de spirt occidental pe această temă! Dragă Adriane, eu am ales poezia pentru a nu muri din cauza ei. Poezia este un pericol imanent. Este în permanență un "potențial asasin"! Poezia respinge un "adevăr univoc". La poet cuvântul obișnuit este prilej de credință, la omul obișnuit o vocabulă vremelnică, cotidiană. Nu, dragul meu, orgoliile locale sunt extrem de mari! Ceea ce vezi nu-i decât o armonie de suprafață... Un jurnalist englez
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
asta e altă poveste, cifra respectivă nefiind nici din punct de vedere logic și matematic acceptabilă, chiar după anticii Pitagora și Euclid rezultând o medie de un asasinat pe lună, ceea ce e cam mult, având în vedere că și prezumtivii asasini aveau nevoie și ei, ca toți "oamenii muncii", de pauze de "analize profesionale", de gândire și odihnă! Să mai spunem că cifrele de mai sus adunate nu dau decât 634 de "încercări", dar la această impresionantă cifră o eroare de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
în toate țările au existat și există "sindicate ale crimei", cu patroni fără scrupule și executanți așișderea. Am citit cândva o carte interesantă ce avea ca titlu "Asasinate care au zguduit lumea" și mă întrebam la sfârșit ce au rezolvat asasinii prin actul lor? În cele mai multe cazuri nimic, așa că în cazul asasinării lui Iulius Cesar, iar în altele, situația în loc să se limpezească s-a complicat, ca în cazul asasinatului de la Sarajevo a arhiducelui Franz Ferdinand, unul din pretextele declanșării primului război
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
nu-i mai puteau băga în luptă“, dezertau în masă, înțeleseseră că nu mai trebuiau să moară pentru o cauză vrăjmașă neamului lor. În Rusia, cu toată pacea, nici o siguranță: contele Mirbach pie rea asasinat la Moscova, în biroul lui; asasinii au tras două focuri, au aruncat două grenade și au fugit fără să-i prindă, deși erau de față trei din membrii legației, care au fost răniți. parastasul ortodoxiei Societatea ortodoxă a făcut un parastas pentru morții din război, deși
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
trase două focuri de revolver în spate. După primul, se întoarse repede și voi să-l prindă, dar, simțind sângele curgând și slăbindu-i picioarele, se opri în dreptul străzii Eugen Stătescu, pe atunci Gloriei, la băcanul din colț, și strigă: „Asasinul, asasinul!“ Cârciumarul, care-l cunoștea, și câțiva trecători, împreună cu sergentul de stradă, puseră mâna pe el. Apoi ajutară pe Ionel să se ridice și îl susținură până acasă. Lumea se strânsese și îl urma. Mama tocmai deschidea fereastra camerei de pe
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
două focuri de revolver în spate. După primul, se întoarse repede și voi să-l prindă, dar, simțind sângele curgând și slăbindu-i picioarele, se opri în dreptul străzii Eugen Stătescu, pe atunci Gloriei, la băcanul din colț, și strigă: „Asasinul, asasinul!“ Cârciumarul, care-l cunoștea, și câțiva trecători, împreună cu sergentul de stradă, puseră mâna pe el. Apoi ajutară pe Ionel să se ridice și îl susținură până acasă. Lumea se strânsese și îl urma. Mama tocmai deschidea fereastra camerei de pe stradă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Radiografia constată că unul din gloanțe se înfipsese și se fixase între două vertebre ale șirei spinării, celălalt alunecase de-a lungul unei coaste și, urcându-se, intrase în clavicula stângă. Ce e puterea destinului și cum zice voința Domnului! Asasinul vizase bine, voia să taie coloana vertebrală și să străpungă inima. Un spațiu de nimic zădărnicise sfărâmarea vertebrei și paralizia; desigur, mișcarea ce a făcut Ionel, întorcându-se la a doua lovitură, a deviat parcursul celuilalt glonț. Poate și grosimea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
se repede și trage, cu o iuțeală fulgerătoare, patru focuri în ceafa și capul lui Duca. De la cel dintâi glonte căzu; în același moment, o exploziune se produse dintr-o bombă aruncată de alți doi indivizi, care se făcură nevăzuți. Asasinul încercă și el să fugă, dar fu prins. Dr. Costinescu și cei dimprejur ridicară pe Duca, prăbușit cu fața pe pământ. Era mort de la primul glonț intrat în ceafă. Pe un cărucior de bagaje fu dus în biroul șefului de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
verzi, până a declara monument istoric pușcăria de la Râmnicu Sărat, unde au fost închiși legionarii, până a duce la serbarea legionară de la Iași (proclamat oraș legionar) pe rege și regina Elena, ca și cum ar fi fost încorporați în acest partid de asasini, până a profana Alba Iulia cu serbare legionară, până a le pune la dispoziție trenuri speciale, până a subscrie din tezaurul statului 30 de milioane la Ajutorul legionar, care nu are de dat socoteli la nimeni, până, în fine, a
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de milioane la Ajutorul legionar, care nu are de dat socoteli la nimeni, până, în fine, a tolera asasinarea fără judecată a 62 de inculpați în onorurile legionarilor din 1939 și, mai presus de toate, până a nu urmări pe asasinii lui Iorga și Madgearu, făcându se astfel complice cu ei față de țară și străinătate (radio englez). Unde e generalul Antonescu de altădată? Ce decepție! ce tristețe, ce durere să privești sfârșitul lui pe abisul unde se prăvălește, și poate cu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pline de isprăvile legionarilor, de portretele lor, fără a le citi, când deschidem radio[-ul] îl și închidem, auzindu-le laudele și discursurile. Legionarii au înlocuit pe regele Carol II și d-ta ești șeful lor. Șeful unui partid de asasini. Ei au deschis în România era asasinatelor, necunoscută la noi.“ „Nu ei, Duca.“ „Cum Duca! Numai fire de asasin nu avea Duca și, de ar fi fost așa, nu erai prieten cu el până a murit și nu ai fi
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
-le laudele și discursurile. Legionarii au înlocuit pe regele Carol II și d-ta ești șeful lor. Șeful unui partid de asasini. Ei au deschis în România era asasinatelor, necunoscută la noi.“ „Nu ei, Duca.“ „Cum Duca! Numai fire de asasin nu avea Duca și, de ar fi fost așa, nu erai prieten cu el până a murit și nu ai fi rămas bine cu d-na Duca după moartea lui.“ Se înfierbânta din ce în ce. „Și Ion Brătianu a
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pleacă Fabricius, protectorul lor, și nu vine Killinger, care trebuie să potolească anarhia și dezordinea generală, care le vor secătui toate foloasele ocupației. Iată ce ni s-a spus la radio[ul] englez de Killinger: El a fost unul din asasinii mișcării naziste; după ce a omorât pe Erberger, pe Rothenau și pe atâția alții încât pieptul îi era plin cu insignele asasinatelor, a fost trimis la Chicago consul general; de acolo, adus în Germania ca director la școala de spionagiu german
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ale țării. Dacă această informație este bună, ar fi un semn că generalul Antonescu își vede situația față de legionari și răspunderea față de țară. 23 ianuarie 1941. Războiul civil de care îi era frică generalului Antonescu dacă ar fi pedepsit pe asasinii lui Iorga și Madgearu s-a dezlănțuit. Pretextul a fost asasinarea unui ofițer german, aghiotant al lui Hansen, de un grec cu care avusese un conflict într-o cafenea din pricina unei femei. Amândoi băuseră cam mult. De frica germanilor, s-
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
soare, aveam cu toții tendințe centrifuge și bietul doctor, cu o figură permanent necăjită, abia de putea ține inventarul acestei trupe de nărăvășie, prea puțin interesată de diferitele "bulioane" pe care se cultivau microbii și de caracterele speciale ale virușilor invizibili asasini care ne lăsau perfect indiferenți. Ar fi trebuit să fim ascultători, dar nu-l puteam asculta pe Teodorovici, un om prea fin pentru a se putea impune. Nu avea morga pe care alții, în același grad cu el, o învățaseră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Editură Septentrion, Rădăuți, 1996, prin grijă neobositului editor Vasile Precop - fost coleg de muncă al autorului, la Liceul “Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți. În afara scrierilor amintite, operă literară a profesorului Vasile Tiganescu cuprinde și alte scrieri inedite cum sunt: Prieteni, Voxpopuli, Asasinii, Duel, Melitoiu, Domnul Neculuta, ș.a. rămase în manuscris și care-și așteaptă editorul. Profesorul Vasile Tiganescu a fost căsătorit, în 1944, cu consăteanca să, Felicia Badelita, jurista de profesie și o împătimita de sport și de zborul la înălțime, fiind
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93280]
-
să-mi facă repro șuri, și multe alte femei, dintre care unele mi se păreau cu nos cute... și iată că acolo, în acea cămăruță, am primit lovitura fatală: o telegramă sosită din Londra dădea la iveală amprentele digitale ale asasinului, așa cum fuseseră găsite la locul crimei. și aceste amprente erau ale mele... Mi s-a părut zadarnic să mai stărui în apărarea mea. Am mărturisit totul și am cerut să fiu omorât. În clipa aceea am avut însă impresia că
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
o conteste, și cărora acasă la ei nimic nu le amenință viața. Acela care, ca german, spune: „Limba e Patria“, are datoria să-și amintească de cei ce au fixat această propoziție: de emigranții care au scăpat refugiindu-se de asasinii lui Hitler. Referitor la ei, „Limba e Patria“ se reduce la actul gol-goluț al unei autoconfirmări. Neînsemnând decât atât: „Încă exist“. „Limba e Patria“ însemna pentru emigranții aflați într-o străinătate fără de speranță stăruința asupra lor înșiși introdusă în propria
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
salvare a progeniturilor... Le vedeam ochii negri, injectați de sânge, cu ciocurile larg deschise și limba ca un punct de rezonanță, invocând într-un demers final căderea blestemului asupra speciei umane. Opriți-vă! Nu vă e milă de puii noștri? Asasinilor! Ticăloșilor! Creștini sunteți? Fiți blestemați! Stoluri imense de zburătoare înnebunite acopereau întreaga lizieră ca un uriaș lințoliu negru imaginar și neprotocolar în amintirea puilor transformați în cenușă. Nici în "Păsările" lui Hitchcock nu s-au creat scene atât de reale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Kumi - nu-mi pot explica. Să existe o metafizică a omizilor? Să apară și acolo fenomenul de iraționalism în masă, să ne învârtim în lumea lor printre mistere? Asta ne mai lipsea. 28: Poliția mexicană a pus laba pe marele asasin Azucano Viniegra: 20 de crime și o evadare în care 5 gardieni „au dat în primire” nu sunt de ici, de colo. Viniegra era un bandit și jumătate. Omul nu era prost, dar nici poliția n-a fost proastă! L-
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
Omul nu era prost, dar nici poliția n-a fost proastă! L-a găsit în gaură de șarpe, adică exercitându-și funcțiile de sergent în poliție - mai exact, chiar în clipa când redacta o cerere de reangajare în poliție. Căci asasinul se ascunsese în haine de păzitor al ordinii. Nu-mi place să fac pe deșteptul și n-am să spun că descoperirea era la mintea cocoșului. Dar când văd - pe ghețarul noastru - câți proști se înscriu în rândurile oamenilor inteligenți
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
-s și microbi. Poate că n-a fost nici microb, nici insectă - ci altceva, dar de ce neapărat să fie un om? Cum nu știm să descurcăm un mister, gata, dăm vina pe om. În loc să tratăm misterele cu mistere, căutăm imediat asasini, incendiatori, complotiști, nebuni, trădători, logicieni, femei, Corday și ce-o mai fi, numai să aibă două mâini, două picioare și un cap pe umeri ca să-l tăiem cât ai zice pește. Eu cred că stadioanele din Glasgow au fost incendiate
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
caracterizat drept un dușman al poporului, irecuperabil. La 28 Brumar (18 noiembrie 1793), comisarul secției de la Tuileries, împreună cu sergentul Bonneau, execută condamnarea câinelui, în timp ce stăpânul era ghilotinat în piață. 20: Marcel Allain l-a inventat (demult, în tinerețe) pe marele asasin Fantomas - „dar Fantomas al meu, așa cum l-am creat eu, era un personaj de spaimă, un criminal care trezea frica. Dumneavoastră l-ați ridiculizat și ați făcut cu el filme comice. Mi-ați compromis eroul, vreau daune 150.000 de
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]