3,404 matches
-
AD, derivată embriologic din atriul primitiv. Raporturile atriului drept superior - vena cavă superioară; anterior - pericard, plămân drept, pleură mediastinală dreaptă; posterior - vene pulmonare drepte, atriul stâng; lateral - pericard, nerv frenic drept, vase pericardofrenice, plămân drept, pleură mediastinală dreaptă; medial - aorta ascendentă, atriul stâng; inferior - venă cavă inferioară. Morfologia externă a atriului drept Atriul drept prezintă în sens craniocaudal următoarele elemente: vena cavă superioară; auricul drept superior rădăcinii aortei; șanț coronar care separă atriul drept de ventriculul drept; sulcus terminalis șanț îngust
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
perete posterior, septal. Septul interventricular prezintă o porțiune inițială membranoasă (corespunde locului orificiul interventricular embrionar), și o porțiune musculară. Compartimentul de ejectie poartă numele de con arterial sau infundibul și proemină pe fața sternocostală deoarece trunchiul pulmonar încrucișează anterior aorta ascendentă. Morfologia internă a ventriculului drept Creasta supraventriculară (pintenul lui Wolff) împarte ventriculul drept într-un tract de injecție (regiune trabeculată, rugoasă, orientată inferior) și un tract de ejecție (infundibulum neted, orientat superior). Trabeculele cărnoase ale tractului de injecție sunt creste
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
pulmonare. Limita între cele două porțiuni ale AS este mai puțin distinctă decât în cazul AD, deoarece pereții sunt netezi, cu excepția auriculului stângi. Raporturile atriului stâng superior o bronhia stângă; o artera pulmonară stângă; inferior - ventriculul stâng; anterior o aorta ascendentă proximală; o trunchiul pulmonar proximal; posterior o peretele anterior al sinusului oblic; o esofagul; o venele pulmonare drepte; drept o atriul drept; o septul interatrial; stâng o pericardul; o venele pulmonare stângi; Morfologia externă a atriului stâng Elementele definitorii ale
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
suprafețelor sternocostală și diafragmatică. Miocardul VS este de trei ori mai gros comparativ cu cel al ventriculului drept, presiunea la nivelul acestuia fiind de trei ori mai mare. Ventriculul stâng primește sânge din atriul stâng și îl trimite în aorta ascendentă. Separarea celor două compartimente ventriculare se realizează prin cuspida anterioară: compartimentul de recepție se află inferior și la stânga cuspidei anterioare și are pereții neregulați, iar compartimentul de ejecțe este mai scurt și mai îngust comparativ cu infundibulul pulmonarei. Raporturile ventriculului
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
între vârfurile anteromediale ale celor 2 auricule. Trunchiul pulmonar trece posterior și spre stâng dispunându-se în concavitatea arcului aortic. La acest nivel se bifurcă în cele 2 artere pulmonare dreaptă și stângă. Artera pulmonară dreaptă trece posterior de aorta ascendentă și de vena cavă superioară, iar artera pulmonară stângă anterior de aorta descendentă. Porțiunea persistentă a ductului arterial conectează marginea superioară a trunchiului pulmonar cu porțiunea inferioară a arcului aortic. Existența unui eventual embolus larg cu originea în extremitatea inferioară
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
interne drepte sub control fluorosocpic și posibila înlăturare a trombusului prin sucțiune; * procedeul deschis presupune sternotomie mediană cu incizia arterei pulmonare și îndepărtarea trombilor de la nivelul arterelor pulmonare drept și stâng și a ramurilor sale cu ajutorul unui catater Fogarty. Aorta ascendentă Aorta ascendentă părăsește cordul aproape vertical, posterior de trunchiul pulmonar și de extremitatea medială a auriculului drept. La acest nivel au originea artera coronară dreaptă (provenită din sinusul aortic drept) și artera coronară stâng (provenită din sinusul aortic stâng). Aorta
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
sub control fluorosocpic și posibila înlăturare a trombusului prin sucțiune; * procedeul deschis presupune sternotomie mediană cu incizia arterei pulmonare și îndepărtarea trombilor de la nivelul arterelor pulmonare drept și stâng și a ramurilor sale cu ajutorul unui catater Fogarty. Aorta ascendentă Aorta ascendentă părăsește cordul aproape vertical, posterior de trunchiul pulmonar și de extremitatea medială a auriculului drept. La acest nivel au originea artera coronară dreaptă (provenită din sinusul aortic drept) și artera coronară stâng (provenită din sinusul aortic stâng). Aorta ascendentă este
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Aorta ascendentă părăsește cordul aproape vertical, posterior de trunchiul pulmonar și de extremitatea medială a auriculului drept. La acest nivel au originea artera coronară dreaptă (provenită din sinusul aortic drept) și artera coronară stâng (provenită din sinusul aortic stâng). Aorta ascendentă este inclusă în pericard a cărui limită superioară este dată de planul orizontal dus prin unghiul sternal care corespunde scheletotopic vertebrelor T4 T5. Acest plan marchează limita superioară a aortei ascendente, punctul de plecare și terminare a crosei aorte, precum și
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
artera coronară stâng (provenită din sinusul aortic stâng). Aorta ascendentă este inclusă în pericard a cărui limită superioară este dată de planul orizontal dus prin unghiul sternal care corespunde scheletotopic vertebrelor T4 T5. Acest plan marchează limita superioară a aortei ascendente, punctul de plecare și terminare a crosei aorte, precum și limita superioară a aortei toracice. Acest plan coincide și cu limita dintre mediastinul superior și inferior, joncțiunea venelor brahiocefalice drept și stâng pentru formarea venei cave superioare, apropierea pleurilor mediastinale dreaptă
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
și bifurcarea traheii. Vena cavă superioară Vena cavă superioară este formată prin joncțiunea venelor cefalice dreaptă și stângă (vene nenumite). În vena cavă superioară drenează arcul venei azygos, după care vena cavă superioară perforează pericardul pe flancul drept al aortei ascendente pătrunzând în atriul drept printr-un orificiu avalvular. Vena cavă superioară are 7 cm lungime dintre care jumătate este intrapericardică. Raporturile venei cave superioare în porțiunea extrapericardică sunt: * anterior * joncțiunea sternocostală; * pleura dreaptă; * posterior * nervul vag drept; * arcul aortic; * pleura
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
superioară are 7 cm lungime dintre care jumătate este intrapericardică. Raporturile venei cave superioare în porțiunea extrapericardică sunt: * anterior * joncțiunea sternocostală; * pleura dreaptă; * posterior * nervul vag drept; * arcul aortic; * pleura; * drept * nervul frenic drept; * arcul venei azygos; * pleura; * stâng * aorta ascendentă. Nervul vag drept are traiect descendent pe partea stângă a arcului venei azygos. Raporturile venei cave superioare în porțiunea intrapericardică sunt: anterior - liberă în cavitatea pericardică; posterior * atriul stâng; * artera pulmonară dreaptă; * pericardul în porțiunea laterală și posterioară. Pericardul este
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ocluzie de cauză variată (ateromatoză, embolie, tromboză) determină necroza peretelui ventricular, echivalentul clinic de infarct miocardic. * Circulația arterială a cordului Circulația arterială a inimii este asigurată de arterele coronare dreaptă și stângă (arteria coronaria sinistra et dextra), ramuri ale aortei ascendente. Există la nivelul terminologiei anatomice o lipsă de uniformizare în ceea ce privește descrierea pozițiilor ostiumurilor arteriale coronare în raport cu valva aortică. Nomina Anatomica descrie termeni de drept, stâng și posterior, ceea ce este mai adecvat referitor la dispunerea embriologică a cordului fetal. Considerăm că
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
sau insuficienței cardiace congestive secundară afecțiunii obstructive severe a arterelor coronare. În cazul arterelor parțial obturate se folosește by-pass cu arteră toracică internă și segmente ale arterei radiale sau venei safene. O extremitate a transplantului venos se anastomozează cu aorta ascendentă, iar celalaltă, cu artera coronară distal de stenoză sau ocluzie. Grefa trebuie corect orientată în raport cu valva pentru a nu Ram interventricular anterior Ramuri ventriculare afecta fluxul arterial. Artera toracică internă este disecată și extrasă din poziția parasternală, după care se
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
în septul interventricular între ramurile septale perforante ale arterelor descendente anterioară și posterioară. * Drenajul venos cardiac Venele coronare se dispun superificial de arterele coronare. Vena cardiacă mare (a lui Galen) are originea în apropierea apexului șanțului interventricular, descrie un traiect ascendent spre șanțul atrioventricular nivel la care se inflectează spre stânga împreună cu artera circumflexă coronară stângă. Pe marginea obtuză a cordului vena cardiacă mare se unește cu vena oblică a atriului stâng. Sinusul venos coronar se deschide în atriul drept pe
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
marchează originea sinusului venos coronar. În cazul persistenței venei cardinale comune stângi se descrie prezența venei cave superioare bilaterale, cu lărgirea sinusului coronar la nivelul formării venei cave superioare stângi. Vena posterioară sau vena marginală a ventriculului stâng are traiect ascendent pe suprafața diafragmatică a ventriculului stâng pe care îl drenează, și se termină în sinusul coronar. Vena coronară mijlocie trece superior în șanțul interventricular posterior, superficial de arteră, și primește tributare de la ventriculii drept și stâng și septul interventricular, pentru
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
epigastric apare în hipertrofia de ventricul drept; prezența pulsațiilor cordului în focarul pulmonarei (spațiul II i.c. parasternal stâng) apare în hipertensiunea arterială pulmonară; prezența pulsațiilor cordului în focarul aortei (spațiul II i.c. parasternal drept) apare în anevrismul aortei ascendente; retracția regiunii precordiale apare în simfiza pericardică. * Palparea Palparea constituie cea de a doua manevră exploratorie prin care se aduc informații referitoare la starea cordului. Se pot palpa șocul apexian, Z1 sau Z2 accentuate, Z3 sau Z4 patologice, pulsații accentuate
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
asemenea, patru oficianți sanitari: Velea Ioan, Călugăreanu Gheorghe, Brașoveanu Vasile și Nechita Ștefan și șoferii Bâcu Marcel, Cotruță Gheorghe, Costin C., Romașcu Petru, Modoranu Petru. Asistența medicală de urgență asigurată prin salvare a cunoscut, de-a lungul timpului, o evoluție ascendentă. Au fost repartizate prin Ministerul Sănătății autosanitare tip Dacia, mai bine echipate și însoțite de cadre medii sanitare special instruite și oficianți sanitari, de asemenea, instruiți pentru asistența de urgență. Din anul 1959, serviciul de salvare va fi asigurat și
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
în repaus și/sau când corpul se află în mișcare rectilinie și uniformă. * o presiune variabilă pe sol indică întotdeauna existența unei accelerații a vitezei de deplasare pe verticală a C.G. G, care poate fi pozitivă (+), urmare fiind creșterea vitezei; ascendent sau negativă (-), urmare fiind o încetinire a vitezei, descendent. Diferența dintre reacțiunea normală a reazemului și greutatea corpului este proporțională cu accelerarea vitezei de deplasare pe verticală a C.G.G (accelerația fiind singurul factor variabil). Referindu-ne la presiunea corpului
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
și are valoarea greutății corpului, musculatura piciorului efectuând un lucru rezistent. Faza de impulsie începe în momentul depășirii verticalei și durează până când piciorul se desprinde de pe sol; C.G.G descrie, în plan sagital, un arc de cerc orientat în sens ascendent. Elementul principal al acestei faze îl constituie acțiunea oblică a forței piciorului de sprijin asupra reazemului orientată în sus și înainte. Oblicitatea acțiunii este cu atât mai accentuată cu cât este mai mare distanța dintre punctul de sprijin al piciorului
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
sub un unghi mai mic de 45°. Fi e incidență negativ (mic) în raport cu unghiul de lansare; În aceste condiții, se recomandă ca discului să se dea o înclinare și de la stânga sus spre dreapta jos (observată din cerc, în aiectul ascendent al discului).Al treilea procedeu este adoptat când atmosfera este calmă. Sistemul de interrelații dintre valorile principalilor parametri care fluențează lungimea unei aruncări poate fi observat în tabel. 8. 5. Aruncarea ciocanului Această probă de atletism își are originea în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
punctul minim u-se înaintea aruncătorului. “De ce aceasta ?”. Se știe că fazele active de accelera După ce sfera ciocanului ajunge înaintea aruncătorului la înălțime mică de sol, în continuare se produc următoarele acțiuni motrice: precedentă; * în timpul în care ciocanul urmează panta ascendentă a traiectoriei (spre stânga), coatele aruncătorului se depărtează lejer și se îndoaie ușor; * umerii se întorc din nou spre dreapta; * după ce ciocanul a parcurs zona frontală, mâinile printr-o mișcare rapidă executată deasupra capului în planul vertical al frunții, se
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
are privirea îndreptată înainte spre obiect, brațele întinse formează împreună cu axa umerilor un triunghi isoscel (care se menține de acum înainte, relativ neschimbat până la sfârșitul aruncării), musculatura brațelor și umerilor este relaxată, axa umerilor este paralelă cu axa șoldurilor. * partea ascendentă a traiectoriei obiectului se realizează prin mutarea greutății corpului pe piciorul stâng și întoarcerea umerilor spre partea stângă. Ea este mai amplă decât în prima rotație. Când ciocanul ajunge la punctul cel mai înalt, aruncătorul modifică traiectoria grație unei deplasări
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
dintre ultima rota ciocanului (trase de greutatea * privirea poziție, predomină echilibrul stabil și consumul minim de energie. Sprijinul unilateral * odată cu piciorul stâng se rotește, în același plan, piciorul și umărul stâng, acestea fiind parcă purtate de inerția ciocanului pe traiectorie ascendentă; * trecerea de pe călcâi pe vârf (pingea), în acțiunea de pivotare pe piciorul stâng, se face printr-o rulare pe marginea exterioară a tălpii; * piciorul drept se desprinde activ de sol printr-o presiune puternică, executată pe marginea internă a plantei
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
sunt hidrofobia și aerofobia. Bolnavul este orientat și cooperant între accese. În evoluție, se constată febră, fasciculații musculare, hiperventilație, hipersalivație, hipersudorație, midriază, hiperreflexie, convulsii. Decesul se produce în maxim 1-2 săptămâni. Forma paralitică debutează cu rahialgii, pareze și paralizii flasce ascendente. Statusul mental se degradează progresiv, cu instalarea comei în 27 zile. În forma paralitică evoluția este mai lungă, lipsesc hidroși aerofobia, hiperactivitatea și convulsiile. Diagnostic Diagnosticul rabiei este preponderent clinic. Virusul se poate identifica din salivă, LCR, biopsie cerebrală, amprentă
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
poluarea chimică, inclusiv cea determinată de produse petroliere, care afectează 0,9 milioane ha teren arabil și 0,3 milioane ha din suprafețele acoperite de păduri; • salinitatea excesivă a solului, care afectează circa 0,6 milioane ha, prezintă o tendință ascendentă în zonele care au fost irigate sau exploatate irațional; • aciditatea ridicată (afectând aproximativ 3,4 milioane ha), asigurarea slabă și foarte slabă cu fosfor mobil (6,3 milioane ha), asigurarea slabă și foarte slabă cu potasiu mobil (0,8 milioane
INFLUEN?A MEDIILOR POLUANTE ASUPRA FLUXULUI TURISTIC by Liuba IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83098_a_84423]