1,975 matches
-
la persoana a IIIa, obiective, neutre din punct de vedere afectiv. E asociat ipostazei de narator obiectiv, al cărui discurs este impersonal. Un exemplu poate fi romanul obiectiv Ion de Liviu Rebreanu. Naratorul reprezentabil este subiectiv, exprimând direct sau indirect aserțiuni ale autorului concret. El interpretează, califică sau comentează evenimentele sau personajele, dintro perspectivă personalizată. Își asumă explicit o atitudine participativă, semnalată prin indici textuali periferici: enunțurile la persoana a III a sunt marcate une ori subiectiv și/sau afectiv, în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de a arenda hanul, tocmai pentru că ea optează pentru valorile familiei, nu pentru valori materiale. - Epilogul urmează deznodământului și prezintă succint evoluția în timp a personajelor sau ultimele consecințe ale acțiunii. Epilogul poate avea și un caracter gnomic, formulând o aserțiune morală, ca în nuvela Moara cu noroc, în finalul căreia bătrâna își exprimă credința în predestinare. Paradigma convențională a momentelor subiectului este mereu adaptată viziunii artistice originale a fiecărui scriitor și logicii interne a textului. Modificările aduse canonului pot privi
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
fice, protagonistul este un alterego al scriitorului, căruia acesta îi „împrumută“ propriile experiențe și propria ipostază auctorială. Mircea Eliade afirma: „În fața origi nalității eu propun autenticitatea... A trăi tu însuți, a cunoaște prin tine, a te exprima prin tine.“ O aserțiune similară este formulată de către Camil Petrescu: „Să nu descriu decât ceea ce văd, ceea ce aud, ceea ce înregistrează simțurile mele, ceea ce gândesc eu... Eu nu pot vorbi onest decât la persoana întâi.“ Ia ființă astfel o „literatură a experiențelor“ ce ține de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
narative specifice basmului, dezvoltând tema inițierii și a maturizării treptate a eroului. În opinia mea, reflectarea acestei teme evidențiază o filozofie existențială întemeiată pe înțelepciunea populară și pe experiența de viață a colectivității rustice. Un argument puternic ce susține această aserțiune se găsește în numeroasele reflecții și comentarii etice ori psihologice formulate în discursul naratorului sau al unor personaje. Acestea evidențiază un sistem de valori, mentalități și comportamente specifice omului din popor. Astfel, aventura inițiatică a protagonistului urmărește formarea, afirmarea și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Parlament, ci pe deputatul maghiar. Acest compromis moral amplifică un conflict deja existent cu preotul Belciug, care va fi însă rezolvat sub semnul toleranței și al conștiinței apartenenței la același neam. Tema națională se adaugă astfel celorlalte paliere tematice, justificând aserțiunea autorului care își definește propriul roman drept „epopee a vieții românești“. Item 3: evidențierea relațiilor dintre două personaje reprezentative pentru romanul studiat Fără a nega deschiderea spre epopeic pe care o semnalează Liviu Rebreanu, se poate afirma că Ion este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
mi se pare evident faptul că, prin prezența scenică a personajelor, prin relaționarea lor, prin acțiunile și opțiunile lor, sunt ilustrate elocvent moravurile unei lumi în care imoralitatea invadează, deopotrivă, viața publică și cea privată. Principalul argument care poate susține aserțiunea este faptul că în comedia O scrisoare pierdută viziunea artistică se structurează pe un singur plan. În acest câmp de forțe unic, existența individuală și viața politică se intersectează primejdios, iar existența interioară, psihică a individului și cea exterioară, socială
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
formule de adresare directă (substantive și adjective în cazul vocativ), mărci ale afectivității (interjecții, exclamații, interogații, pauze expresive, marcate frecvent prin puncte de suspensie ori linii de pauză), adverbe deictice (de loc sau de timp), pronume și adjective pronominale deictice, aserțiuni, reflecții, judecăți de valoare atribuite eului liric etc. - Tipurile de discurs specifice sunt monologul liric (mod de expunere care diferențiază genul liric de celelalte genuri literare), monologul adresat (invocația retorică) sau autoadresat, discursul dialogic, discursul evocator etc., în care există
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
viziunea despre lume se reflectă în textul poetic studiat În opinia criticului Ion Pop (Nichita Stănescu - spațiul și măștile poeziei) leoaica tânără este „expresia metaforică a iubirii [...], transformată întro prezență palpabilă cu rol definit în economia poemului“. Consider că această aserțiune este susținută de cele trei secvențe poetice, fiindcă acestea surprind, progresiv, metamorfoza realului, ieșirea din inerție a ființei și a universului sub „mușcătura“ agresivă a iubirii. Mai mult chiar, atacul imprevizibil al leoaicei transformă ființa îndrăgostită întrun „centrum mundi“, nucleu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
se „zidește“ pe sine în operă, cu toată făp tura modelată și de zestrea genetică, dar și de întâmplările ființei sale, consider că evenimentele din viața personală influențează întrun mod semnificativ creația artistică. ARGUMENT 1: Un argument ce susține această aserțiune este faptul că, mai ales în creația primei etape, scriitorul transfigurează propria experiență de viață, chiar dacă prezența sa se estompează, se disimulează în spatele personajelor ori al eului liric. (Dezvoltarea argumentului poate fi urmată de referiri la romanele experienței) ARGUMENT 2
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în care „con trariile sunt echivalente, iar alegerea nui cu putință“ (B. Elvin). Eu consider că piesa aduce în scenă o lume de antieroi, prin care se concretizează tema degradării vieții politice, sociale și private. Un argument care sprijină această aserțiune este modul în care evoluează relația dintre Cațavencu și Tipătescu, de la conflict la reconciliere, la acceptarea tacită a farsei alegerilor și a valorilor trucate. Pe fondul imoralității ce invadează viața publică și privată, cele două personaje ilustrează elocvent, cred eu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Întreaga poezie susține, cred eu, opinia formulată de criticul Nicolae Manolescu, care considera că Mircea Cărtărescu este „un obsedat al lumii lui magice, miraculoase de cuvinte, pe care o locuiește ca pe un infern confortabil“. Un argument ce validează această aserțiune este imaginea dezolantă a țăranului ca ființă tragică, alienată, înstrăinată de propriul pământ (colectivizat), de valorile tradiționale ale familiei, de vietățile apropiate odinioară (dați în câini), de natură, de limbajul care nul mai exprimă. Existența rustică devine astfel pentru țăran
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
opinii despre modul în care tema și viziunea despre lume se reflectă în textul poetic studiat În opinia criticului Eugen Simion, poetul „care își asumă mitic universul“, Lucian Blaga, optează pentru „cunoașterea poetică văzută ca o adâncire în mister“. Această aserțiune mi se pare perfect îndreptățită, ilustrată chiar de prima artă poetică blagiană. Astfel, poetul corolei de minuni a lumii dezvoltă tema cunoașterii și a creației poetice întro viziune neobișnuită, care a deschis liricii românești interbelice orizonturile fascinante ale gândirii mitopoetice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
domeniul D atunci și numai atunci când există un scop O de un asemenea tip încât (1) S dorește ca O să fie realizat, (2) S crede că executarea de către S a tuturor directivelor care-i sunt comunicate de către P sub forma aserțiunii și care țin de domeniul D sunt o condiție necesară a acestei realizări". (Bochenski, 1992, p. 84) O problemă cheie a autorității este aceea a întemeierii ei, deci a motivelor pentru care un subiect recunoaște autoritatea purtătorului; în cazul autorității
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Această relație se pare că a existat cel puțin de la începutul secolului XX; o lungă perioadă de timp a fost prezentată sub forma afirmației că sistemele uninominale cu majoritate simplă conduc la sisteme bipartidiste, în timp ce reprezentarea proporțională încurajează sistemele multipartidiste. Aserțiunea a fost înaintată cel mai fervent de Duverger în anii '40, fiind riguros testată pentru prima dată de Rae în anii 1960 (Hermens, 1941; Duverger, 1954: 206-55; Rae, 1967; Lijphart, 1984a: 150-69). CASETA 11.2 Magnitudinea districtelor și proporționalitatea Dezbaterea
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
majoritar uninominal, precum țările scandinave și Germania, nu s-au deplasat deloc spre un sistem bipartidist; în aceeași perioadă, în Belgia, sistemul bipartidist a durat jumătate de secol și a fost întrerupt de emergența socialiștilor înainte de introducerea RP. În sfârșit, aserțiunea lui Duverger se bazează parțial pe afirmația ulterioară că RP duce la sciziuni în interiorul partidelor, o evoluție a cărei dovadă este rar întâlnită și neconcludentă. Acest lucru s-a întâmplat într-adevăr în partidele social-democrate danez și norvegian, dar nu
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
a fi al omului pentru "a-1 confunda cu forma de guvernare și pentru a face din dragostea de Libertate marea lui pasiune", aceste cuvinte, datînd din vremea Directoratului, aparțin unui fost membru al Convenției, lui La Révèlliere-Lepeaux. Ecou al aserțiunilor lui Rousseau, ele sînt semnificative tocmai pentru că se referă la organizarea unui sistem internaționalizat al sărbătorilor colective, sistem pe care îl sintetizează și îl legitimează. Despre ceea ce sînt întru totul aceste sărbători colective care jalonează cursul perioadei revoluționare, cei mai mulți istorici
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
un parcurs spiritual ce evoluează „de la etnic la cultural”, iar mai apoi „de la cultural la ethos”, descriind tipurile de conștiință națională - istorică, organică, socială, spirituală (axiologică) și ontologică - în raport cu motivul originii, al statului și al destinului românesc. Exemplificarea și analiza aserțiunilor teoretice se modulează, ca și la Blaga, pe trunchiul creației folclorice și al tradiției anonime, tinzând să sistematizeze „letopisețul metafizic” în trei cronici - cea a Firii, a Cugetului și a Exilului; în conformitate cu ele, „povestind în-ființarea omului ursit la gospodăria sa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
care sfârșesc Într-o fundătură. Pe de altă parte, e la fel de greu de susținut o asemenea teză, câtă vreme ea lucrează cu generalitățile. Întotdeauna va exista o excepție care se va sustrage realității și regulii instituite de către aceasta. Deși evidența aserțiunii lui Stone pare a se impune de la sine, la o a doua privire nuanțările devin nu doar necesare, ci și obligatorii. Și asta nu doar pentru că jurnalul intim (ca subspecie a autobiograficului) rezumă o viață, ci pentru că este un caz
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
mai puțin relevante În cazul scriitorilor decât În cele ale sinucigașilor. El se străduiește să demonstreze că rata sinuciderii e stabilită, În principal, de „cauze sociale”, iar contribuția subiectivă, personală, individuală ar fi cu totul neglijabilă. Firește, o astfel de aserțiune poate fi lesne amendată, iar autorul ei declarat de-o irecuperabilă naivitate: sinuciderile au, aproape Întotdeauna, cauze personale. Or, a admite teoria lui Durkheim ar Însemna că sinucigașul Își ia viața din motive care Îi rămân, În mod esențial, străine
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Nimeni nu poate exprima inexprimabilul. Ci doar să dai sentimentul că, dincolo de spus sau prin spus, există ceva ce nu poate fi exprimat. Nu poți să-l decodezi pe Dumnezeu, care rămâne mereu ascuns...2 A fi de acord cu aserțiunea lui Reboul Înseamnă a accepta ruptura În sânul tradiției deja menționate și care continuă să se prezinte ca un bloc compact. Intimul și intimismul sunt grade ale acceptării unei conjuncturi existențiale care l-a Împins pe scriitor la o soluție
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
privațiunea binelui, datorită acestei situații că Dumnezeu cunoaște binele, el cunoaște și răul, așa cum întunericul se cunoaște prin intermediul luminii" [1997:243]. Concret vorbind, acel "la început" asociat cu puterea creatoare a Cuvîntului de care pomenește textul Facerii în prima sa aserțiune și, mai apoi, în Evanghelia lui Ioan a fost un început particular, propriu unei anume existențe a Marelui Univers: lumea cosmică din care Pămîntul însuși face parte. În realitate, putem gîndi așa cum am încercat să o facem într-un alt
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
termeni, de trecerea de la natură la cultură și de la cultură la natură. Poate în acest circuit se ascunde semnificația profetică a sentinței lui André Malraux: "Secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc!" Să ne amintim una din aserțiunile fundamentale ale existențialismului, pe care J. P. Sartre o formula în următorii termeni: "Sîntem condamnați să fim liberi!". Deducem de aici, printre altele, faptul că sîntem condamnați să alegem între adevăr și minciună, respectiv faptul că nu pentru adevăr a
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
vor identifica cu marele Spirit Colectiv, așa cum orientalii cred că li se va întîmpla. Aceste diferite dar în același complementare imagini asupra lumii pot să acredize dar și să infirme, totodată, esența proverbului libanez "Lumea este o minciună" sau esențiala aserțiune a filosofiei vedice: "Lumea este iluzie (Maya)". Acestui punct de vedere i se potrivește de minune un alt proverb, grecesc, care conchide: Dacă lumea este o minciună, Dumnezeu vrea ca oamenii să mușamalizeze lucrurile" [Barnes, 1994:75]. * În consecință, cu privire la
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
un instrument inedit de caracterizare a omului însuși, a stilului lui de a fi: "Spune-mi ce și cum, cînd și unde, de ce și pe cine minți, ca să-ți spun cine ești". Iată o interesantă formă de a introduce celebra aserțiune a lui Buffon: "Le style c'est l'homme même". Or, măcar acum la încheierea unui al doilea mileniu, ar trebui să putem spune că ne cunoaștem ceva mai bine decît în urmă cu peste două mii de ani, cînd Socrate
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
altă încercare (hermeneutică sau/și semiotică) venită din afara limbii ebraice și a pregătirii teologice, precum în cazul propriei noastre exegeze, nu poate fi ferită de o inerentă doză de subiectivism, de "eroare" sau de "mistificare", chiar dacă pentru a-și justifica aserțiunile face apel la textele sacre ale "dogmaticii". Abordarea sacrului scenariu biblic cu mijloacele cercetării profane (analitice, raționale) ar putea fi considerată de mulți drept o "erezie", întrucît amestecă mai mult sau mai puțin conștient precum în scenariul păcatului originar binele
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]