1,924 matches
-
alături de un trup vânjos. Orice ar fi fost partul, Ahab era ca o chilă trainică, de neclintit. La cele dintîi licăriri ale zorilor, glasul lui răsuna la pupa ca un dangăt: Ă Sus pe catarge! Și toată ziua, pînă după asfințit, același glas se auzea din oră în oră, de cîte ori timonierul bătea clopotul: Ă Ce vedeți? Priviți cu atenție! Cu atenție! La trei sau patru zile după întîlnirea cu Rahila, cea care-și căuta copiii, bătrînul maniac începu să
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
al PCR. "Generația anului 2000" (Mahler: 1988) nu va reprezenta până la urmă decât una dintre multele fațete ale unei realități romantic leniniste a cărei fezabilitate era acum mai îndepărtată ca niciodată. Și pentru marea majoritate a românilor, soarele răsărea "dinspre asfințit" (Vlad: 1987), în ciuda eforturilor paroxistice de îndoctrinare a populației, grotești și ridicole deopotrivă. Referindu-se la vizita din 1987 a sucesorului lui Cernenko la București, Mihai Dorin afirmă că "Ceaușescu nu a înțeles nimic din mesajul lui Gorbaciov" (Dorin: 2008
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
International relations theory. Realism, pluralism, globalism and beyond, London, Allyn and Bacon. Vlad, Constantin (1981), "Conceptul românesc cu privire la securitatea europeană", în Vlad, Constantin, (coord.), România și securitatea europeană, București, Editura Politică. Vlad, Corneliu (1987), Pentru ca soarele să nu răsară dinspre asfințit, București, Editura Politică. Volokitina, T. V. (2006), "Convorbirile sovieto-române de la Moscova. Ianuarie- februarie 1954", în Anton, Mioara, Anghel, Florin, Popa, Cosmin, Hegemoniile trecutului. Evoluții românești și europene, București, Editura Curtea Veche, pp. 359-374. Wallerstein, Immanuel (1989), The modern world system
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
singura secvență, "muzicală" este cea a bâlciului filmul e copleșit de o tăcere ce nu-i liniște de fapt, ci mult zgomot interior, mult freamăt sufletesc grefat pe natură: se aude, parcă, până și căderea fulgilor de nea, se aude asfințitul soarelui, se aude vântul care încearcă să înece în praf și zăpada pasiunile puternice ale oamenilor, timpanul ne e spart de ecoul tropotelor de cal, de scârțâitul carelor pe drumul orizontului, de răsuflarea șuierătoare, întretăiată a bătăliei de inimă a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
noi adevăruri despre marele examen al vieții care este moartea. Frecventarea unor ateliere de profil, pe ruta sa ontogenetică, asigură treptat coagularea unei viziuni realiste despre moarte, ceea ce îl ajută pe om să-și poată asuma senin și demn toate asfințiturile. Ideea supraviețuirii conștiinței după moartea corpului se întemeiază și pe alte argumente, achiziționate în timpul travaliului pilduitor de asistență a muribunzilor. Este vorba de mărturiile copiilor care mor la vârstă fragedă, pe de o parte, și respectiv de comportamentul muribunzilor în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
unei așezări joase, irumpe colosul gotic, relativ nou, relativ gotic, impunător și străin, o, mi se pare mie străin, celor de-aici însă... Copii blonzi, în drum, pe la porți, printre vacile care se întorc puzderie de pe islaz. Praful e polenul asfințitului, prin care se strecoară femei negre. Îmbrobodite. Se strecoară, pe rînd, în biserică. O întreb pe una: Cine-a făcut biserica? Noi, femeile!, îmi răspunde și mă fixează, să vadă ce impresie fac vorbele ei, dacă le înțeleg, dacă le
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
-l mai amuza vrăjitoria asta! Rîdea cu gura lui de zmeu tabagic, iar marele amfiteatru de stînci îi amplifica rîsul ca-n basme. Nefericitul Craiu rîzînd... Goi, cu Mercedesul alături, din care ies, bubuind, ritmurile lumii, și-au ales, pentru asfințitul ăsta otrăvitor, platoul de la Repedea, se rostogolesc îmbrățișați, babo! babo!, o alintă junele judokan pe juna judokană, moșu! moșu!, îl alintă ea și rîd în gîlgîituri excitate și rîd și se rostogolesc dement pe ultima pată de zăpadă. 16 martie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pământul. Liniștea coboară, iar noaptea vine cu moș Ene pe la gene, închizând ochii copiilor. Noapte bună, copii ! AMURG DE TOAMNĂ Înserarea se întindea ca un văl de pânză de păianjen care ascundea pe jumătate lucrurile... Soarele, cufundat de mult în asfințitul vânăt, trimitea încă luciri trandafirii norilor. Pământul somnoros era luminat de steluțe sclipitoare de pe văzduhul cenușiu. Arborii cafenii au brațele reci, deoarece vântul aspru le-a suflat frunzele ruginii, rămânând fără veșmânt. Se mai auzea glasul stins al unui greieraș
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
a adus cu dânsa mirosul fructelor și mireasma strugurilor. Un văl de brumă argintie s-a așternut peste case, peste potecile neumblate, peste cărările neștiute ale codrului. În livezi, crengile copacilor se îndoaie de atâta rod. Păsările călătoare trec spre asfințit, lăsându-ne mai triști. Pe mine, începerea școlii m-a luat prin surprindere; în dimineața zilei de 1 septembrie, soarele călduros și mângâietor m-a deșteptat cu o rază binevoitoare care m-a condus la porțile larg deschise ale școlii
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
îl petrec citind cărți. Îmi place să citesc , pentru că din cărți aflu lucruri interesante. Cartea, pentru mine, este un tovarăș de viață. Dintr-o carte, eu pot cunoaște bogățiile țării, taina, frumusețile orașelor, truda țăranului care lucrează din zori până la asfințit de soare. De ziua mea, am primit o carte de la un prieten și mi-a făcut o mare bucurie. Când citesc o carte, un sentiment de dragoste îmi umple inima, deoarece cartea este hrana sufletească a vieții mele. Tovarăș statornic
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
În creștere, ei nu sunt o prezență atât de vizibilă ca pe străzile din New York, Washington, Chicago sau Los Angeles. În Europa, oamenii merg pe stradă noaptea, chiar și În cartierele sărace. Adeseori femeile se plimbă singure prin parcuri după asfințit. Polițiștii sunt vizibili, totuși par să fie Într-un număr mai mic și mai puțin stresați decât cei cu care sunt obișnuit pe străzile orașelor americane. Când sunt În Europa, Întâlnesc rar mulțimi de oameni grași și obezi. Uneori, pot
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
la care se adaugă verbele a apărea, a dispărea, a muri, a reapărea) acceptă nominalizarea de tip infinitiv și numai unele, pe cea de tip supin (mucegăitul, putrezitul, râncezitul, ruginitul, trecutul, fermentatul, germinatul, încolțitul, înfloritul, înfrunzitul, năpârlitul, răgușitul, aplecatul, apusul, asfințitul, avansatul, cotitul, rămasul, răsăritul, staționatul, trăitul, zăcutul, ajunsul, alunecatul, aterizatul, căzutul, fugitul, ieșitul, intratul, pătrunsul, plecatul, revenitul, sositul, venitul, ivitul, rătăcitul, apărutul, muritul, stagnatul, prelinsul, asudatul, cursul, izvorâtul, explodatul, transpiratul etc.). Ca urmare a faptului că DEX nu este foarte
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
deasupra part. ales, -ă nom. alegerea A SE APLECA Crengile copacului/Ion se apleacă deasupra fântânii part.: aplecat, -ă nom. aplecarea, aplecatul NEREFLEXIVE A APUNE Soarele apune la vest part. apus, -ă nom. apunerea, apusul A ASFINȚI Soarele asfințește part. asfințit, -ă nom. asfințitul, asfințirea A AVANSA Pata de petrol avansează spre mal part. avansat, -ă nom. avansarea, avansatul A BĂLTI După furtună, apa a băltit mult timp în casă part. băltit, -ă nom. băltirea (băltitul − rar) A COTI Drumul cotește
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
-ă nom. alegerea A SE APLECA Crengile copacului/Ion se apleacă deasupra fântânii part.: aplecat, -ă nom. aplecarea, aplecatul NEREFLEXIVE A APUNE Soarele apune la vest part. apus, -ă nom. apunerea, apusul A ASFINȚI Soarele asfințește part. asfințit, -ă nom. asfințitul, asfințirea A AVANSA Pata de petrol avansează spre mal part. avansat, -ă nom. avansarea, avansatul A BĂLTI După furtună, apa a băltit mult timp în casă part. băltit, -ă nom. băltirea (băltitul − rar) A COTI Drumul cotește la dreapta (agentiv
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
o lucrare în care autorul a hotărât - după cum precizează în Cuvânt înainte - să revină „la tematica afirmării și continuității statalității moldovenești”. Este reluată ideea Moldovei ca țară a moldovenilor deosebiți istoric de populațiile din vecinătatea spațiului carpato-nistrea: cea romanizată de la asfințit și cea slavizată de la răsărit. „Una din condițiile de bază pentru a se afirma ca entitate social-politică, național-teritorială aparte, ca entitate etnică deosebitoare de cele din preajmă, este neatârnarea, posibilitatea și voința de a apăra această neatârnare”, prin apariția „Statului
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Cu o lovitură de buzdugan i-a repezit paloșul din mână ! Îl putea ucide din a doua lovitură, dar l-a luat În pieptul calului și l-a cărduit departe. În vremea asta oștile cotropitoare fugeau mâncând pământul. Apoi, pe la asfințitul soarelui, moldovenii s-au așternut la hodină, pe coasta dealului. Acum să-l judecăm pe han-tătar ! a strigat Ștefan cel Mare, În fața cortului așezat sub stejar. Ce moarte să-i dăm, răzeși ? Să-i scoatem ochii... au bubuit mii de
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
au dezvoltat strategii aparte pentru ca din multitudinea ecourilor recepționate, să le poat le poată distinge pe cele care provin de la insecte. Liliacul cu potcoavă, de exemplu, preferă să vâneze în vegeta vâneze în vegetația densă. În primele două ore după asfințit, el zboară în jurul tufișurilor și copacilor. Restul nopții și-l petrece în așteptarea prăzii, atârnând de o ramură și rotindu-și continuu corpul pentru a sonda împrejurimile, iar de îndată ce își ia zborul, o capturează și revine cu ea în același
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
vedeai printre tulpini, la fereastra deschisă, fața lată a „scandalagiului”. Capul lui parcă ieșea din pământ. Dar în clipele acelea de contemplație, Gavrilici stătea întotdeauna liniștit. Își dădea capul pe spate, ca și cum ar fi vrut să vadă cerul și strălucirea asfințitului printre crengile plopilor... Într-o zi, ajungând până-n podul acelei mari izbe negre, sub acoperișul încălzit de soare, am împins oblonul greu al luminatorului. În zare, un incendiu înspăimântător încingea stepa, iar fumul avea să eclipseze în curând soarele... În
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
pline de lux, în cartierele populare, vedeam două bande rivale din Belleville luptând pe viață și pe moarte din pricina unei femei. Singura diferență: părul frumoasei Otero lucea ca pana corbului, pe când părul iubitei râvnite lucea ca grâul copt în lumina asfințitului. Bandiții din Belleville o numeau Casca de Aur. În momentul acela, simțul nostru critic se răzvrătea. Eram gata să credem în existența mâncătorilor de broaște, dar era prea de tot să ne imaginăm niște gangsteri care se ucid pentru ochii
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
câteva tulpini de mărar sălbatic pentru murături. L-a văzut pe drum, la întoarcere... Ea ducea un buchet de plante lunguiețe cu umbrele galbene în vârf. Rochia ei, trupul ei erau pătrunse de limpezimea câmpului liniștit, de lumina fluidă a asfințitului. Degetele ei păstrau mirosul puternic de mărar și de ierburi uscate. Știa deja că viața aceasta, cu toată durerea ei, putea fi trăită, că trebuia să o străbați încet, trecând de la apusul acela de soare la mirosul pătrunzător al tulpinilor
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
a vorbi era, de fapt, cel mai bun mod de a tăinui esențialul. Pe când, pentru a-l spune, ar fi trebuit ca vorbele să fie articulate cu totul altfel, să fie șoptite, să fie țesute în zgomotele înserării, în razele asfințitului. Din nou simțeam în mine misterioasa gestație a acelei limbi atât de diferite de cuvintele tocite de întrebuințare, o limbă în care aș fi putut spune încet de tot, întâlnind privirea Charlottei: - De ce mi se strânge inima când aud chemarea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Sprijinindu-mă în coate de balustrada balconului, mi-am lăsat privirea să rătăcească în auriul străveziu al serii, deasupra stepei. „La urma urmei, la ce le-a slujit frumusețea?, m-am gândit eu cu o luciditate subită, tăioasă ca lumina asfințitului. Da, la ce le-au slujit sânii lor frumoși, șoldurile, rochiile care li se mulau atât de plăcut pe trupurile tinere? Să fie așa de frumoase și să stea îngropate într-un cufăr vechi, într-un oraș somnoros și prăfuit
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
imediat la întrebarea mea. Înțelesese probabil că, dacă îndrăzneam să tulbur astfel obiceiurile noastre, o făceam constrâns de un motiv serios. Poate că s-a gândit la toate conversațiile noastre fără noimă din ultimele săptămâni, la tradiția poveștilor noastre de la asfințitul soarelui, ritual trădat în vara aceea. După un minut de tăcere, a suspinat cu un surâs ușor în colțul gurii: - Dar ce pot eu să-ți povestesc? Știi acum totul... Stai, mai degrabă am să-ți citesc un poem... Și
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
cu un copilaș în brațe, stătea lângă fereastra acoperită cu flori de gheață. Fără să miște, cu capul ușor plecat, privea dansul flăcărilor din ușa deschisă a unei sobe mari, care ocupa colțul culoarului. Dincolo de fereastra înghețată, se stingea încet asfințitul de iarnă, albastru și limpede... Charlotte a tăcut o secundă, apoi a continuat cu o voce șovăitoare: - Știi, bineînțeles că era o iluzie... Dar chipul ei era atât de palid, atât de delicat... Aidoma florilor de gheață care acopereau geamul
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
vreme, ca și cum s-ar fi scuzat pentru primirea pe care ne-o făcuse mai înainte. Stăteam singuri în sală. Vântul care intra pe geam mirosea a frunziș ud. Pe cer se etajau nori gri și violeți, luminați de soarele în asfințit. Din când în când, pe asfaltul ud scrâșneau roțile unei mașini. Fiecare gură de vin dădea sunetelor și culorilor acelora o nouă densitate: greutatea răcoroasă a copacilor, geamurile strălucitoare spălate de ploaie, roșul lozincilor de pe fațade, scrâșnetul umed al roților
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]