8,644 matches
-
metamorfozează într-un hipersemantism instituit de autonomia limbajului poetic”. Am avut, de altfel, ocazia să reținem, urmărind câteva dintre coagulările specifice ale universului imaginar al lui Voronca sub semnul metamorfozelor sărbătorești ale lumii, în ce măsură noua „semioză” poetică amplifică spațiul mișcării asociative, relaxând relația de similaritate în cadrul unor toposuri în care izomorfismul semnificanților se lasă descoperit cu o oarecare dificultate, având în vedere tocmai distanțarea față de „sensul” imaginilor luate fiecare în parte, alterarea mimesisului în favoarea semiosisului. Ne-au întâmpinat la tot pasul
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
universul”. Și totuși, oricâtă cutezanță ar pune poetul în acest demers, situând obiectele - cum cerea și André Breton - „față în față într-un mod brusc și surprinzător”, automatismul raportărilor nu e total, spontaneitatea aparentă ascunde adesea exercițiul rafinat-manierist al artificiului asociativ, iar motivarea punerii în relație nu cere întotdeauna eforturi neobișnuite. Nu-i vorbă că, în chiar cazul acelei „métaphore filée”, în care Michael Riffaterre vede un procedeu tipic suprarealist al semiozei, arbitrarul poate fi în cele din urmă redus printr-
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
fete porțile de mănăstire, / Gâlgâitul sinucisei a speriat - broaștele au încetat un moment. / Mă duc să mă întâlnesc cu un poet trist și fără talent”. Într-un simulacru de rimă și de cadența a versurilor - o sumă întreaga de libertăți asociative și dezarticulări sintactice. Într-o bună parte din aceste texte mocnește parcă ceva din rebeliunea dadaista, amenințând, deocamdată, prin gestul insolent: „Ne-om dezbrăca pe deal în pielea goală / Să se scandalizeze preotul, să se bucure fetele”, prin mimarea naivității
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
curente (Attallah, 1991), educatorul de adulți poate greși tocmai prin bune intenții și exces de zel, deviind de la justa moderație. Achizițiile anterioare ale cursanților trebuie alese cu grijă pentru a fi refolosite în predare - cele cu maximă forță evocatoare și asociativă și doar atunci și atât cât este nevoie, nu mai mult, nici mai puțin, fără retroincursiuni mai ample decât era cazul, dar și fără anticipări cognitive forțate, cu bătaie prea lungă, eșuând în guess tehnique, „tehnica ghicitului” (Ross, 1986). Forța
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
curente (Attallah, 1991), educatorul de adulți poate greși tocmai prin bune intenții și exces de zel, deviind de la justa moderație. Achizițiile anterioare ale cursanților trebuie alese cu grijă pentru a fi refolosite în predare - cele cu maximă forță evocatoare și asociativă și doar atunci și atât cât este nevoie, nu mai mult, nici mai puțin, fără retroincursiuni mai ample decât era cazul, dar și fără anticipări cognitive forțate, cu bătaie prea lungă, eșuând în guess tehnique, „tehnica ghicitului” (Ross, 1986). Forța
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
2006. Ea identifică cinci mega-tendințe care vor dirija dispoziția de consum aplicabile ariilor auto, electronic și industriilor tehnologice. Acestea sunt: 1. Tendința de hibridizare: diversitatea În creștere, generată de fenomenul globalizării, Întărește convingerea că punctele de vedere pluridisciplinare și practicile asociative vor conduce la soluții superioare calitativ. 2. Tendința de anticipare: a lua o decizie, a alege din opțiuni multiple poate fi o operațiune foarte stresantă și cu un grad mare de risc. Această tendință prefigurează orientarea spre integrarea armonioasă a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
comportamentul curent sau gândurile individului sau două sau mai multe voci care conversează Între ele; ¾ Halucinații auditive ocazionale conținând mai mult de un cuvânt - două care nu au legătură cu o stare depresivă sau de manie; ¾ Incoerență, superficializarea desfășurării proceselor asociative, raționamente marcat ilogice sau sărăcirea marcată a conținutului vorbirii dacă se asociază cu cel puțin unul din următoarele simptome: tocire, aplatizare sau inadecvare afectivă, deliruri sau halucinații, comportament catatonic sau alt comportament flagrant dezorganizat. Deteriorarea nivelului anterior de activitate În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
armonia (homeostazia creierului). Dehaene și Changeux dezvoltă global neuronal workspace sau "rețeaua neuronală globală" cu două sisteme ordinatoare, unul încapsulat, conținând neuroni specializați pentru tipuri de informații specializate (ca vedere, auz, palpare etc.) și unul de globalizare, care constituie activitatea asociativă sau conștiința. "Rețeaua neuronilor de globalizare" sau global neuronal workspace conține conexiunile tangențiale cortico-corticale de lungă distanță, conexiunile corpului calos biemisferale, conexiunile între straturile piramidale II și III și specializarea neuronilor spindle ai cortexului cingular anterior (Changeux) (Almen et al
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
și al temperaturii mediului exterior, inclusiv senzațiile provenite din mediul nostru intern. Toată această "furtună" de informații, permanente în starea de veghe, alimentează centrii nervoși ai creierului pentru ca, în somn, creierul să fie alimentat de engramele interioare ale creierului nostru asociativ. Aldous Huxley 29, în cartea sa Ușile percepției (The Doors of Perception), scrisă în 1954, descrie în detaliu experiența omului care consumă mescalină, un alcaloid cu efect psihogenic halucinator, capabil să scoată din engramele creierului atât elemente "bune", cât și
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
au păstrat. Oamenii rămân conștienți de existența lui. Dimpotrivă, în cazul unui oraș dispărut în care și toate drumurile care duc spre el au dispărut, odată cu încetarea existenței lui, el va fi șters din cunoașterea-conștientă. Agnoziile sunt rezultatul leziunilor zonelor asociative cerebrale care șterg toate "drumurile" care deserveau funcția respectivă. Agnoziile pot fi simple sau complexe (cum sunt asomatognoziile și agnoziile comportamentale, sau de personalitate). Agnoziile de vedere Bolnavul N.G., suferind de hipertensiune arterială, este victima unui accident vascular cerebral (tromboză
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
a-l vedea, dar nu recunoaște că nu-l vede. N.G. prezenta, la examenul ocular, tensiunea intraoculară, câmpul vizual, electrooculografia și examenul de retină al mișcărilor oculare normale. Leziunea agnozică era localizată în conexiunile dintre analizatorul occipital primar și ariile asociative. N.G. suferea de o agnozie de vedere ("orbire corticală"). Comportamentul net diferit dintre un orb (care cunoaște conștient că este orb) și unul care nu cunoaște (nu e conștient că este orb) stabilește diagnosticul de agnozie și indică locul leziunii
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
apără de nimic și este supus incontinuu riscurilor. N.G. continua să viseze în imagini, deoarece le înmagazinase în engrame înaintea accidentului vascular. Vuilleumier a demonstrat persistența activității analizatorului vizual primar la agnosticii vizuali, dovedind că leziunea se află în zonele asociative (Vuilleumier et. al, 2002). El dovedește că analizatorul primar nu este suficient pentru a determina agnozia vederii. Există o formă a agnoziei vizuale "cu confabulații", descrisă de Armin Schneider în revista Science. Bolnavul adus în cabinetul medical, uitându-se în
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
cuvintele: "Ce cravată frumoasă ai, cu puncte galbene și roz!". Autoarea numește acest fenomen "confabulație cu inconștiența deficienței". În cartea Brain Fiction, William Hirstein, profesor de filosofie la Elmhurst College, susține că zona responsabilă pentru confabulație se află în aria asociativă de la baza creerului frontal (basal frontal lobe - BFL). Leziunile ei sugerează mitomania, o psihopatie cu confabulații. Leziunile de BFL sunt implicate și în agnozia "comportamentală" (Antonio Damasio), precum și în agnozia "de obiect" (Magnié MN și col. 1999). Aceste agnozii îi
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
Suferindul nu recunoaște și nu este conștient că cei din jur consideră afirmațiile lor false, el fiind incapabil să citească reacția interlocutorului (este vorba de mind-reading defficiency, adică "deficitul de citire a minții interlocutorului"), o funcție rezultată din asocierea zonelor asociative responsabile de comportamentul familiar, social. Agnozia de obiect a fost descrisă pentru prima data de Lissauer, în 1890, și constă în incapacitatea de a recunoaște un obiect sau un grup de obiecte văzute. Numirea obiectului, desenarea lui sau reprezentarea lui
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
de a recunoaște un obiect sau un grup de obiecte văzute. Numirea obiectului, desenarea lui sau reprezentarea lui prin gesturi, este imposibilă. În agnozia de obiect bolnavul are acuitatea vizuală și toate examenele oculare normale, leziunea localizată fiind în ariile asociative ale lobilor occipitali și temporali (determinări prin fRMN - McCarthy, 1986). Dacă obiectul agnostic are miros, face un zgomot specific, este pipăibil, este așezat într-o vecinătate fixă, devine recognoscibil și agnosticul îl identifică; altfel nu. Dacă obiectului (identificat prin stratagema
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
i se dă un nume fals, el va rămâne definitiv cu acest nume. Agnozia de obiect se manifestă atât pentru obiecte amorfe, cât și pentru animale sau plante. Lissauer întrebuințează (în loc de agnozie) termenul de "apercepție", care este contradictoriu cu leziunea asociativă. Bolnava D.F., în vârstă de 40 de ani, în urma unei asfixii cu monoxid de carbon (se încălzea cu o sobă cu cărbuni) nu recunoaște obiectele de uz curent. Cazul a fost studiat de Goodale și Milner în anul 1995. I
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
să deseneze din memorie un măr, o carte deschisă și o corabie cu pânze. Le-a desenat. Agnozie spațială cu neglijarea câmpului vizual stâng Investigarea creierului lui D.F. cu ajutorul RMN funcțional (James și colab., 2003) a arătat leziuni ale ariilor asociative occipitale și ale ariilor asociative parieto-occipitale. Aceleiași bolnave D.F. i s-a prezentat un pat și o imagine amorfă plină de puncte dezordonate. Examenul de RMN funcțional nu arată nicio diferență în activitatea cerebrală (la prezentarea celor două imagini separate
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
măr, o carte deschisă și o corabie cu pânze. Le-a desenat. Agnozie spațială cu neglijarea câmpului vizual stâng Investigarea creierului lui D.F. cu ajutorul RMN funcțional (James și colab., 2003) a arătat leziuni ale ariilor asociative occipitale și ale ariilor asociative parieto-occipitale. Aceleiași bolnave D.F. i s-a prezentat un pat și o imagine amorfă plină de puncte dezordonate. Examenul de RMN funcțional nu arată nicio diferență în activitatea cerebrală (la prezentarea celor două imagini separate). La oamenii normali, patul provoacă
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
funcțional nu arată nicio diferență în activitatea cerebrală (la prezentarea celor două imagini separate). La oamenii normali, patul provoacă o activitate specifică, distinctă de pătratul cu puncte (lipsit de semnificație). Intoxicația cu monoxid de carbon provoacă o leziune a zonelor asociative occipito-temporale care stabilesc contactul dintre imaginea vizuală a obiectului și înțelesul său semantic. Aceasta dovedește că vederea, pentru a cunoaște conștient conținutul, are nevoie de o activitate a rețelelor neuronale aflate în zonele asociative implicate în afara fotografierii imaginii și localizării
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
carbon provoacă o leziune a zonelor asociative occipito-temporale care stabilesc contactul dintre imaginea vizuală a obiectului și înțelesul său semantic. Aceasta dovedește că vederea, pentru a cunoaște conștient conținutul, are nevoie de o activitate a rețelelor neuronale aflate în zonele asociative implicate în afara fotografierii imaginii și localizării ei (cu descifrarea conținutului și înțelegerea acestuia). Cea mai des întâlnită agnozie de vedere este cea a fizionomiilor (prosopagnosia). Termenul provine de la cuvântul grecesc prosopon ("față") și agnosia ("necunoscut"). Fenomenul se numește, simplu, "orbirea
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
cuvântul grecesc prosopon ("față") și agnosia ("necunoscut"). Fenomenul se numește, simplu, "orbirea la fețe", în timp ce toate celelalte aspecte ale vederii rămân intacte; ea poate fi moștenită sau dobândită (după accidente vasculare cerebrale, posttraumatice sau tumorale în girusul fusiform, zonă eminamente asociativă). Afectează 2,5% din populație. Girusul fusiform, conținătorul zonei neuronale asociative a recunoașterii fețelor Cum recunoașterea feței persoanelor aflate în mediul înconjurător este o acțiune primordială a creierului (Rolls & Ekman), prosopagnozicul, nefiind conștient de faptul că el cunoaște persoana de
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
orbirea la fețe", în timp ce toate celelalte aspecte ale vederii rămân intacte; ea poate fi moștenită sau dobândită (după accidente vasculare cerebrale, posttraumatice sau tumorale în girusul fusiform, zonă eminamente asociativă). Afectează 2,5% din populație. Girusul fusiform, conținătorul zonei neuronale asociative a recunoașterii fețelor Cum recunoașterea feței persoanelor aflate în mediul înconjurător este o acțiune primordială a creierului (Rolls & Ekman), prosopagnozicul, nefiind conștient de faptul că el cunoaște persoana de față, are un comportament necorespunzător (etichetat ca ciudat), fiind lipsit de
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
La intrarea fiicei și soției, scena se repetă. Singurul recunoscut era fratele său, care avea o mustață foarte mare. La secția de neurologie, examenul de imagine de rezonanță magnetică evidențiază un infarct al întregului girus fusiform stâng, care conține zona asociativă a recunoașterii fețelor. Cunoașterea conștientă a unei fețe sau a unei fizionomii implică coactivitatea zonelor asociative. Leziunea lor nu permite identificarea fețelor, retrogradând vederea. Condiția sine qua non a unei vederi sănătoase este integritatea rețelei neuronale asociative a funcției vizuale
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
mustață foarte mare. La secția de neurologie, examenul de imagine de rezonanță magnetică evidențiază un infarct al întregului girus fusiform stâng, care conține zona asociativă a recunoașterii fețelor. Cunoașterea conștientă a unei fețe sau a unei fizionomii implică coactivitatea zonelor asociative. Leziunea lor nu permite identificarea fețelor, retrogradând vederea. Condiția sine qua non a unei vederi sănătoase este integritatea rețelei neuronale asociative a funcției vizuale respective. Leziunile a, b și c nu realizează agnozia, leziunea rețelei schițate în pătratul d o
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
care conține zona asociativă a recunoașterii fețelor. Cunoașterea conștientă a unei fețe sau a unei fizionomii implică coactivitatea zonelor asociative. Leziunea lor nu permite identificarea fețelor, retrogradând vederea. Condiția sine qua non a unei vederi sănătoase este integritatea rețelei neuronale asociative a funcției vizuale respective. Leziunile a, b și c nu realizează agnozia, leziunea rețelei schițate în pătratul d o provoacă F. Crick si C.Koch, în 1999, numesc rețeaua din pătratul d "complexul neuronal al conștiinței" (neuronal correlates of consciousness
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]