2,633 matches
-
la gât cu două șnururi cu canafi. Femeile își acopereau capul cu un batică - și se spunea batistă - alb, din in sau bumbac, la care se aplica dantelă sau mărgele. Despre portul țăranilor din partea de nord-vest a Moldovei, pe care austriecii au numit-o Bucovina, avem mărturia unui om de știință din Austria, Balthazar Hacquet, care a călătorit în șările Române și în Bucovina, învățând limba română. Acest port de la sfârșitul secolului al XVIIIlea a fost adusă de „dornenii” luncași pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
condiția ca Prusia și Franța să garanteze Porții otomane posesiunile din sudul Dunării. Țările Române figurează ca monedă de schimb și în tratatele de pace de la Șiștov și Iași (1792) care au încheiat alte încleștări războinice dintre ruși, turci și austrieci desfășurate tot pe teritoriul Țărilor Române. În aceste împrejurări de concurență acerbă cu Austria și Prusia în adjudecarea întinselor teritorii stăpânite de Poarta otomană, Rusia face un pas important spre Apus, ocupând teritoriul dintre Bug și Nistru și mutând astfel
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ar fi fost rusesc sau că românii -creștini ar fi fost „eliberați” de sub jugul otoman. Aceeași constatare este valabilă și în ceea ce privește documentul din 1810 mai sus amintit. Dar, ca și în cazul cedării Țării de Sus a Moldovei (Bucovina) Imperiului austriac, cedarea către Imperiul rus a teritoriului dintre Prut și Nistru (Basarabia) printr-un tratat realizat - ca și în 1774 - prin forță, presiuni, amenințări și mită, cedare făcută - ca și în 1774 - fără asentimentul Voievodului Moldovei, a avut un caracter nul
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de la Petru I încoace. -Toate momentele cardinale din evoluția istorică a Românilor - 1821, 1848, 1859, 1877-1878, 1918-1920 - s-au lovit de ostilitatea declarată și manifestată fățiș a Imperiului rus. -Ciopârțirea teritoriului național al Românilor în favoarea Imperiului rus/sovietic, a celui austriac, a Ungariei horthyste, a Bulgariei - 1774, 1792, 1812, 1878, agresiunea horthystă din 1919, apoi în 1940, 1944 - a avut ca actor principal sau sprijinitor Rusia/U.R.S.S. -În anii primului război mondial, Rusia, principalul aliat al României, a pactizat cu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
interes artistic și istoricși anume din M-rea Cotmeana a lui Mircea, Sf. Niculae Domnesc din Argeș, Sf. Niculae, Mitropolia și Curtea Domnească din Târgoviște; Doicești, Horezu, Bistrița, Govora, Sărăcinești, Gura Motrului Brebu, Tismana etc.”. În același timp, prin scrisoarea austriacului Baron Bodeus din 8.V.1917, mi s-au pus la dispoziție 12 dintre clopotele mai vechi ale capitalei. De la Antrepozite, unde între timp erau adunate în vederea transportării în străinătate, am obținut, prin sprijinul numitului delegat, de origină din Sibiu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
la ureche. În ce privește intoleranța, Dubravka Ugrešic evocă situația țiganilor și subliniază că trebuie să identificăm sursele de neofascism din Europa, care ia forme mutante în Croația, Serbia, Ungaria, Slovenia, România. András, ungurul nostru, spune că este convins că nu toți austriecii sunt extremiști și se declară împotriva culpabilizării colective, ca minoritar ce este. Fisura care s-a produs în Austria ar putea interveni și în România, în Balcani, oriunde, adaugă el. Moderatoarea se grăbește să liniștească asistența, spunând că nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
momentul semnării acestui act, Gheorghe Eminovici a fost tolerat a se bucura, în continuare, de toate veniturile moșiei, afară de pădure, până la data de 23 aprilie 1879, însă pentru aceasta, Marinovici îi va scădea, din ultima rată, suma de 450 galbeni austrieci, iar Gh. Eminovici va plăti, până la acea dată, toate impozitele și dările către stat, județ și cotună. [...] După cele scrise în actul de vânzare, Gh. Eminovici trebuia să părăsească Ipoteștii în mod definitiv la data de 23 aprilie 1879. Însă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
luat ce nu voiseră germanii, care îi îndemnau spunându-le că stăpânii nu se vor mai întoarce niciodată. De la Zi liștea, proprietatea Elizei, Gheorghiu aflase că luptele s-au dat pe moșie; tot fusese distrus și morții îngropați în curte. [Austriecii au ocupat la început Florica, deși germanii erau la Pitești.]( Ediția a II-a, 1996, p. 36.) Gheorghiu, la sfârșitul scrisorii, îmi recomanda să nu turbur pe mama cu toate aceste vești rele și Luigi insista în același sens. Acesta
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
veci astfel, găsind că este drept să ajuți primăria în zilele cu zăpadă; nu ne fusese o corvoadă impusă de vrăjmaș, dar amenzi tot plătirăm. Un singur lucru ne bucura: era greutatea cu care se mișcau germanii și în urmă austriecii și ungurii, care erau mai puțin răi cu populația săracă. america în război Ziua de 23 ianuarie/5 februarie fu scrisă cu roșu în calendarul nostru, căci ne adusese știrea ruperii relațiunilor cu America. Era ultima mare putere care le
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
strigat un deputat, nu de boală, de foame!“ Guvernul nu a dezmințit. Așa era! Nu le trimisese aprovizionare și, izolați, nu primiseră nimic timp de patru zile. S-a întrebat atunci de ce atâți unguri - 47 regimente de unguri, 53 de austrieci. O voce: „Nu e adevărat! Regimentele austriece sunt compuse aproape numai din unguri“. Din nou, nici un răspuns, „căci pe români, cehi și slavi nu-i mai puteau băga în luptă“, dezertau în masă, înțeleseseră că nu mai trebuiau să moară
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
soției greu lovite prin moartea fiului ei unic și mult iubit, Leon Palade.](Ibidem, p. 346.) În ajun dejunase la noi generalul Coandă și ne povestise conversația lui cu mareșalul Mackensen la o masă unde fusese poftit: 1. de[spre] austrieci - „o ghiulea ce târâm după noi“; 2. „bul garii stau gata să se încaiere cu turcii“; 3. „turcii n-au dat Germaniei decât lucrători fără instrucție militară, nici echipament“; 4. „cu Bulgaria n-ai ce face“; 5. Era supărat că
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
numai în casele așa-zise amice, dar chiar în a părinților, care nu vedeau ce foc se aprindea, într-o uniformă austriacă, a fugit de la Iași, în automobil, cu d-ra Zizi, fratele acesteia și prietenul lui Simovici, dezertor sârb, supus austriac. Ajunși la Odessa, a fost rugat de Kommandantură să pără sească Ucraina ocupată de germani, a răspuns că nu va rămâne decât puține ore, a doua zi s-a cununat la biserica rusă, având doi martori ofițeri ruși. Apoi a
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
din Iași, precum și generalul Averescu; fură aduși de urgență în același automobil. Sosirea lor în oraș a produs senzație. Se cunoaște rostul și călătoria prințului Carol în Extremul Orient. Lumea credea că acest scandal a fost uneltit de germani și austrieci bazându-se pe rolul lui Simovici, [pe] înlesnirile ce d-ra Lambrino [le] avu în călătoria ei la București și în înapoierea ei la Iași. În București nu se știa nimic de cele petrecute cu principele Carol în Rusia, toate acestea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
sfârșească lupta. Socialiștii atâta doreau. Hohenzollernul nostru era singurul care rămânea pe tronul său mărit și glorios, el, care fusese urmărit de germani, redus la un colț de țară împresurată din toate părțile și tratat de apostat și tră dător. Austriecii jubilau. Nu prea înțelegeam de ce, căci la ei mergeau treburile și mai rău, nu dinastia sau forma statului se ducea, dar însăși țara se desfăcea. Ungurii cereau autonomia la congresul păcii, în Camera austriacă deputații se grupaseră pe naționalități și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
frumos costum de Vâlcea, ne iese înainte și ne poftește în strane; celelalte doamne îi întorc spatele și ne spun că nu vor să o mai cunoască din cauza purtării ei în timpul războiului, când n-a lu crat decât pentru răniți austrieci și unguri, a dat concerte pentru ei și i-a primit în casă pe inamicii noștri. Biserica este mare și cu proporții bune, dar absurd decorată cu desenuri de scoarțe românești în loc de chenarele bizantine, care s-ar fi potrivit mai
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
habsburgic, imperiu care oricum nu era unguresc? Dar pe ei se pare că nu-i deranjează ridicolul situației?! Până la tratatul de la Trianon, vreme de 400 de ani, ungurii au trăit sub guvernarea și administrarea altora, ba a turcilor, ba a austriecilor. Abia după Trianon, ungurii s-au trezit și ei fără stăpân, liberi să se guverneze cum vor! Și au început probabil să se teamă precum copiii rămași noaptea singuri în casă. Pun pariu că nu știți care a fost prima
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
boierimea moldoveană. Un rol nefast are sfetnicul de credință al lui Nicolae Mavrocordat, grecul Spandoni, „un blestemat”, care trăiește din colportaj și intrigi. În a treia domnie a lui Mihai Racoviță sunt prezentate faptele de bravură ale domnitorului: luptele cu austriecii de la mănăstirile Cașin și Mira, incursiunea în Ardeal, ciocnirile cu tătarii. Cronicarul urmărește succint și evenimentele din Țara Românească, legate de domnia și sfârșitul tragic al lui Brâncoveanu, încheind cu lamentația asupra deșertăciunii lumii. Sunt consemnate, de asemenea, momente istorice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286521_a_287850]
-
au fost făcute sau este probabil să fie făcute în Anglia." Cam la această dată (sau în 1811) tipărește Milton. *1810 Culme a ascensiunii lui Napoleon: anexarea Olandei și a unei mari părți din nord-vestul Germaniei. ¶ Revoluție la Buenos Aires. ¶ Medicul austriac Franz Joseph Gall și studentul sau Johann Spurzheim încep publicarea unei lucrări de frenologie (cinci volume pînă în 1819), în care lansează teoria conform căreia funcțiile cerebrale sînt situate în cortex, iar creierul este un ansamblu de organe individuale ce
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de: -structura jocului, precum și forma probelor, numite uneori după numele sportivilor (ex. 1882 Axel (cu o rotație și jumătate), norvegianul Axel Paulsen, la Viena; 1909 Salchow, suedezul Ulrich Salchow, la Stockholm; 1910 Ritberger, germanul Werner Rittberger, la Berlin; 1913 Lutz, austriacul Alois Lutz, la Engelman; 1925 Dublu Salchow, suedezul Gillis Grasfström; 1944 Dublu Lutz, americanul Richard Button, in SUA; 1962 Triplu Lutz, americanul Donald Jackson, la Praga; 1978 Triplu Axel, canadianul Very Taylor, la CM de la Otawa; 1986 Quadruplu Toe Loop
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
Redresarea militară i-a Îngăduit reluarea ofensivei: astfel cucerește Camenița În Podolia În 1672 și asediază Viena, 1683. Învins sub zidurile Vienei În 1683 de către coaliția austro-polonă Imperiul este obligat la defensivă. Apare În Europa Problema Orientală sau Chestiunea europeană. Austriecii tind să ia locul Imperiului Otoman. La sfârșitul secolului al XVII și Începutul sec. al XVIII lea se remarcă decadența Imperiului Otoman și a Poloniei și afirmarea Imperiului Habsburgic și Imperiului Rus. Contradicțiile dintre marile puteri și interesul unor state
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Române spre Austria sau Rusia determinând Imperiul Otoman să intervină. Mijloacele folosite au fost impunerea regimului turco - fanariot și restrângerea autonomiei Principatelor. După asediul Vienei (1683), decăderea Imperiului Otoman se accentuează iar problema orientală dobândește un nou conținut. Concurența dintre austrieci și ruși a obligat Imperiul Otoman la importante cedări teritoriale. Teatrul acestor războaie a fost de cele mai multe ori teritoriul Țărilor Române. Deși românii se Închinaseră “nu ca Învinși ci ca Învingători“, Principatele au făcut parte din proiectele de Împărțire a
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Dimitrie Cantemir a putut fi atât de mioapă în plan politic, încălcând până și ultima poruncă a lui Ștefan cel Mare că, în caz de nenorocire, e de preferat ca țara să fie închinată turcilor, mai cinstiți decât rușii, polonezii, austriecii sau ungurii. Și iată consecințele, culminânde cu cele două rapturi din trupul Moldovei: "Sub domnii fanarioți, care erau trimiși pe un timp anumit și care aveau numai titlul de domn și pomenirea în biserici, nicidecum însă consistența monarhică, puterea centrală
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
subliniază faptul că acele cetăți n-au devenit proprietate de jure a Porții, ceea ce se reflectă și-n Tratatul de la Kuciuk-Kainargi din 10/21 iulie 1774, încheiat între Rusia și Imperiul Otoman, sub Ecaterina a II-a. În raportul ambasadorului austriac Thugut la Constantinopol (3 decembrie 1774), se precizează limpede că Poarta s-a angajat să restituie către Moldova și Valahia cetățile ocupate militar, chiar dacă a făcut tot ce i-a stat în putință să tergiverseze lucrurile. Drama respectivelor cetăți începe
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
asta, nici la refacerea podului lui Traian, a cărui largă fundație poate fi descoperită mai jos. Fără îndoială că sârbii și românii se vor ocupa într-o bună zi de aceste lucrări, pe care nu vor să le facă nici austriecii, nici turcii. Vapoarele cu aburi se opresc aproape de un sat valah numit Rușava. Primul lucru pe care l-am descoperit la capătul pasarelei a fost... un vârf de baionetă pe care un paznic de frontieră o întorcea curajos asupra unor
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
prădăciuni mai recente asupra teritoriului lor; ei se întreabă cu ce drept a putut Poarta învinsă să cedeze ceea ce nu-i aparținea: provincii întregi precum Bucovina, Banatul românesc, Basarabia. Există mai ales o fâșie din Mica Valahie, rămasă în mâinile austriecilor după Pacea de la Belgrad și a cărei pierdere este viu resimțită. E vorba de valea Cernei. E drept că nu e decât o vale strâmtă și întunecată, acoperită de păduri dese, presărată de munți foarte abrupți, pierdută în mijlocul Porților de
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]