2,756 matches
-
simple rememorări a eveni mentelor trecute, ci a parcurgerii unui traseu către tărâmul Mume lor, către amprenta originară a lucrurilor. Textele lui Benjamin despre copilărie nu au, așadar, un sens strict documentar. Nu este, de asemenea, vorba nici de scrieri autobiografice“. Se poate vorbi de o complicitate metafizică stabilită între copil și adult. Pe de o parte, după cum am amintit deja în introducere, copilăria urbană are ca diferență specifică faptul că ea nu are ca univers de referință natura anistorică, „plăsmuibilă
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
imaginile copilăriei la Benjamin sunt imaginile istorice ale unei lumi care așteaptă, în mod esențial, venirea lui Mesia. Berlinul este un oraș care „von den Toten zeugt, von den Toten sich erfüllt zeigt““. Salvarea trecutului devine miza principală a demersului „autobiografic“, iar momentul teologic al experienței se va arăta a fi central pentru Benjamin. Orașul este mediul care, de fiecare dată, întâmpină subiectul (fie că este vorba despre flaneur, copil sau poetul urban) cu fațadele mute ale clădirilor, cu figurile anonime
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
reluare a unei alte Madonă (1894). Raportul întotdeauna problematic dintre masculin și feminin constituie tema centrală pe care o edifică seria intitulată Friza vieții, serie prelungită de-a lungul întregii vieți a pictorului. Elisabeth Ingles oferă o explicație de factură autobiografică acestei serii tematice. "Grupul de opere extraordinare pe tema sexului și a dorinței rezumă sentimentele sale cu privire la femei: el are dorința de a iubi, crede în dimeniunea sacrală a actului iubirii pentru fecundație și perpetuarea speciei, dar este ros de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
urmărind, în opinia lui Rapetti, "o orchestrare a viziunii publicului asupra intimității muncii pe care o întreprindea, concepându-și, de altfel, muzeul după un sistem de dublă prezentare, majoritatea sălilor adăpostind opera propriu-zisă, în timp ce câteva piese erau învestite ca suveniruri autobiografice și aminteau de funcția inițială a clădirii ca loc de muncă și de viață"570. Dubla destinație, casă-muzeu, presupune, de fapt, o sinteză între biografia epurată de orice reziduu anecdotic și estetica revelată nu doar de tablouri, ci și de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
propria sensibilitate. Este evidentă influența lui Gauguin în alegerea acestui decor exotic, dar și a personajelor semănând întrutotul tahitiencelor pe care le picta acesta. Regăsim și grupul celor trei grații într-un colț al salonului. Așa cum mărturisește în cartea sa autobiografică, Fresca unei vieți (1955), artista nu le încredințează niciun rol grav, prezentând, mai degrabă, un tropism vegetal. Femeia face parte din decorul vegetal și din miracolul acestei grădini a deliciilor. Așa cum lasă să se înțeleagă, Cecilia Cuțescu-Storck le conferă grația
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este de a ierarhiza obiectele în ordinea importanței lor pentru supraviețuirea grupului, marcând cu 1 cel mai important și cu 14 cel mai puțin important obiect. În rucsacurile pe care le duceți în spate aveți obiectele prezentate în tabel. Schiță autobiografică Numele și prenumele ............................................... ....................................... Trăsături de caracter Îex.: (tăcut, glumeț, optimistă) ......................................... Trăsături preferate la ceilalți (ex.: extrovertit, sufletist) ............................................... ............................................... ........................... Priceperi/ abilități (ex.: grădinărit, înot, rezistență fizică, luarea deciziilor) ............................................... ............................................... . .......................... Obiceiuri personale (ex.: fumat) ............................................... ............................................... . .......................... Alegerea. Specificați în ordine, preferințele pentru insulele spre care ați
Ghidul Mentorului by Teodora Ruginosu, Angela Sava, Doina Buraga, Cezar Daniel Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/1288_a_2201]
-
percepe ca pervertind sufletul și îndepărtându-l de menirea lui, aceea de a continua tot ceea ce fusese păstrat cu sfințenie din moși strămoși. Vitoria Lipan rămâne imaginea unuia din cele mai puternice personaje feminine din literatura română. într-o însemnare autobiografică, poetul Cincinat Pavelescu scria aceste rânduri: „Cea mai mare parte din comoara sensibilității și imaginației poeților este moștenirea directă a sufletului delicat, blând și iubitor al mamelor.” Poate nu perfecte din punct de vedere artistic, unele poezii au rezistat trecerii
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
Preabunul Dumnezeu. Oh, și crede-așa într-însul, Că-n albastru văzul ei Chipul lui de pe icoană Se străvede sub scântei. Și eu țin atât la mama, Că nicicând nu îndrăznesc Dumnezeul din privire Să mă vâr să-l mâzgălesc.” (Autobiografică) Chipul celei care oferă viață și tandrețe rămâne o perpetuă „ghicitoare fără sfârșit”, fiind portretizat într-un limbaj aforistic: „Care stele pe cer Cad amândouă odată? Ochii mamei. Ce se ară Cu lacrima? Chipul mamei. Ce este nemărginit Și nu
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
este de a ierarhiza obiectele în ordinea importanței lor pentru supraviețuirea grupului, marcând cu 1 cel mai important și cu 14 cel mai puțin important obiect. În rucsacurile pe care le duceți în spate aveți obiectele prezentate în tabel. Schiță autobiografică Numele și prenumele ............................................... ....................................... Trăsături de caracter Îex.: (tăcut, glumeț, optimistă) ......................................... Trăsături preferate la ceilalți (ex.: extrovertit, sufletist) ............................................... ............................................... ........................... Priceperi/ abilități (ex.: grădinărit, înot, rezistență fizică, luarea deciziilor) ............................................... ............................................... . .......................... Obiceiuri personale (ex.: fumat) ............................................... ............................................... . .......................... Alegerea. Specificați în ordine, preferințele pentru insulele spre care ați
Ghidul Mentorului by Teodora Ruginosu, Angela Sava, Doina Buraga, Cezar Daniel Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/1288_a_2202]
-
Un prim criteriu de clasificare: titlurile tematice (raportarea directă la conținutul cărții): exemple, Omul care doarme, W sau amintirea din copilărie, Specii de spații. Mai ambiguu este titlul Îmi amintesc care amestecă raportul tematic real și introduce o lectură generică (autobiografică?) a textului. Al doilea principiu de clasificare: titlurile metaforice și subtitlul "generic": exemplu, Lucrurile, "o poveste despre anii '60". De asemenea, Viața ca mod de întrebuințare, titlu programatic, titlu revelator al unei complexități căutate și acreditate prin subtitlul indicației generice
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
lui G. Perec pe care el însuși îl definește în "Tentativă de a descrie un program de lucru pentru următorii ani" (text scris în 1976 și reluat în Georges Perec, Caiete 1, POL, 1985) propunînd patru curente principale: un curent autobiografic al cărui model ar fi W; un curent romanesc al cărui model ar fi Omul care doarme sau Dispariția; un curent "obișnuit" al cărui model ar fi Lucrurile sau Specii de spații; un curent "oulipian" al cărui model ar fi
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Slavici un episod similar. În perioada octombrie 1879 iunie 1880, Slavici scrie nuvelele Budulea Taichii și Moara cu noroc după cum aflăm din Însemnările zilnice ale lui Maiorescu și din corespondența mentorului junimist cu Iacob Negruzzi. "Splendida" nuvelă cu profund substrat autobiografic va fi prima prezentată în ședințele Junimii de la sfârșitul anului 1879, o găsim însă tipărită abia în numerele Convorbirilor literare din iunie-iulie 1880 când Moara cu noroc fusese deja citită de Maiorescu, căci descoperim în jurnalul acestuia o multitudine de
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
onomastică, IV, 1987. Vișan Florentina, "Titlu figură a textului poeziei chineze clasice", în Studii și cercetări lingvistice, XXXIX, 1988, nr. 4. Zalis Henri, Naturalismul în literatura română (Contribuții bibliografice), Biblioteca Centrală Universitară, București, 1983. Romanul românesc în interviuri, O istorie autobiografică, I-II, antologie, text îngrijit, sinteze bibliografice și indici de Aurel Sasu și Mariana Vartic, partea II, Editura Minerva, București, 1985-1986. D. Bibliografie generală (domenii conexe) Bauman Zygmunt, Etica postmodernă, traducere de Doina Lică, Editura "Amarcord", Timișoara, 2000. Bîrlea Ovidiu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
1902-1906, București, 1909, pp. 26-28. 183 Constantin C. Diculescu, Die Gepiden, Leipzig, 1923, p. 186, apud Dimitrie Vatamaniuc în Ioan Slavici, Opere, vol. 7, Editura Minerva, București, 1973, p. 872, (Note la Manea). 184 Romanul românesc în interviuri, O istorie autobiografică, I-II, antologie, text îngrijit, sinteze bibliografice și indici de Aurel Sasu și Mariana Vartic, București, Editura Minerva, 1985-1986, partea II, p. 798. 185 Eugéne Nicole, "Personnage et rhétorique du nom", în Poétique, aprilie 1981, 46, p. 203. 186 Hans
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
majoritatea textelor prezentate în acest capitol, o anumită emoție, o agitație subiectivă ne îndeamnă să mergem mai departe. Astfel, în arierplanul unui discurs ce se vrea generalizator, sîntem cîteodată frapați de murmurul surd, dar aproape întotdeauna repede perceptibil, al referinței autobiografice, al mărturisirii, al trimiterii la sursele memoriei intime. În spațiul închis de la Clarens, sub copacii falnici și în văile de acolo, fericirea pe care o trăiește Saint-Preux îi apare ca un fel de ecou alterat, purificat, estompat doar de acela
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
de a face cu științele sau cu orice altceva din afara propriului domeniu? Această idee este împărtășită de mulți, inclusiv de numeroși matematicieni, și a fost stabilită elocvent acum treizeci de ani de către eminentul matematician englez G.H. Hardy în eseul său autobiografic Scuza matematicianului 15 [t.n.]. Ar trebui să afirm că acest punct de vedere este fals, sau măcar foarte parțial. Pentru a face asta, e nevoie să dau o definiție generală alternativă pentru matematica pură: matematica pură este acea parte
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
își apără subiectul se apără pe sine; și justificarea pe care o dădeam vieții unui matematician profesionist era menită să fie, la urma urmei, propria mea justificare. De aceea, acestă secțiune de concluzii va fi în conținutul său un fragment autobiografic. Nu-mi amintesc să-mi fi dorit vreodată să fiu altceva decât matematician. Presupun că mi-a fost întotdeauna clar că abilitățile mele specifice impuneau acest lucru, și niciodată nu mi s-a întâmplat să cer verdictul celor mai vârstă
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
teoria aristotelică a cunoașterii sensibile. Pe de altă parte, problema sensurilor multiple ale termenului a fi abordată în disertație a avut o importanță hotărâtoare în constituirea interogației heideggeriene asupra ființei, fapt menționat în mod repetat de Heidegger în scrierile lui autobiografice. În ceea ce privește receptarea acestor scrieri, trebuie spus că în timp ce intenționalitatea și, în genere, psihologia brentaniană au fost cercetate constant de către fenomenologi și, în ultimii 50 de ani, de către filozofii analitici, problematica aristotelică a multiplelor sensuri ale ființei tratată de Brentano în
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
revendicat primul paternitatea a fost Turgheniev. De fapt, ca urmare a unor cercetări lexicografice, noi știm astăzi că este vorba de o paternitate mai mult presupusă decât efectivă. Dar să vedem mai întâi ce declară el însuși. Într-o retrospectivă autobiografică, Turgheniev afirmă că el a fost cel care a creat termenul "nihilist" în romanul Părinți și copii (1862). Folosind un asemenea termen, el definește modul de a gândi al protagonistului din romanul său, Bazarov, și mai mult, afirmă că a
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
devenit pentru Heidegger un punct de reper decisiv în legătură cu "lucrul însuși" pe care gândirea îl pune în chestiune. Dar când, cum și de ce Heidegger și-a intersectat drumurile cu Nietzsche? Prima manifestare a interesului lui Heidegger față de Nietzsche Potrivit mărturiei autobiografice furnizate de Heidegger în diferite circumstanțe în discursul ținut cu ocazia numirii sale ca membru al Academiei de Științe din Heidelberg (1957), în prefața la reeditarea scrierilor sale de tinerețe (1972), ce reia substanța acelui discurs, pe urmă în Drumul
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
transferat mai întâi la Viena, apoi la Praga, iar câțiva ani mai târziu, la Berlin. "Părinții mei erau nomazi, găseau firesc acest lucru, trăiau periculos, fără capital, nici pașaport", va scrie cu o undă de tristețe în Confesiunea mea, testamentul autobiografic publicat postum 192. Cu prevederea nomazilor, membrii familiei Caraco au părăsit la timp și Germania, iar la începutul anilor '30 s-au stabilit la Paris. Aici, genialul vlăstar, care vorbea și scria fluent în franceză, germană, spaniolă și engleză, se
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
în caracter. Atunci când vorbim însă de scriitorul Creangă, o analiză a scrierilor sale din aceeași perspectivăa vieții ca artăscoate la iveală o serie de modalități lingvistice și literare prin care se constată arta de a trăi a autorului (în scrierile autobiografice) sau a personajelor sale (în celelalte scrieri). Din Fragment de autobiografie, Corespondență sau Articole, transpare originalul Creangă, cel ce a încheiat pactul autobiografic cu cititorul, dezvăluind identitatea autornaratorpersonaj(32, pp. 14-15). În Amintiri din copilărie, autoficțiune luată în mod greșit
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
de modalități lingvistice și literare prin care se constată arta de a trăi a autorului (în scrierile autobiografice) sau a personajelor sale (în celelalte scrieri). Din Fragment de autobiografie, Corespondență sau Articole, transpare originalul Creangă, cel ce a încheiat pactul autobiografic cu cititorul, dezvăluind identitatea autornaratorpersonaj(32, pp. 14-15). În Amintiri din copilărie, autoficțiune luată în mod greșit drept autobiografie de către mulți cititori, întâlnim o gamă variată de personaje care închipuie o lume foarte aproape de cea în mijlocul căreia a trăit Creangă
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
democrației parlamentare (1919-1937), Sorin Radu, 356 pag., 243.000 lei • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard Shusterman, 304 pag., 245.000 lei • Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice, Flaviu Călin Rus, 104 pag., 140.000 lei • Memoria autobiografică, Ticu Constantin, 388 pag., 350.000 lei • Pedagogie postmodernă, Emil Stan, 162 pag., 136.000 lei • Pedagogie constructivistă, Horst Siebert, 228 pag., 109.000 lei • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu, 280 pag., 142.000 lei • Politica și presa, Gheorghe Schwartz, 304
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
acest tip, era necesar ca respectivul locutor să nu mai treacă drept ceea ce era (Constituția interzicând președintelui Republicii să ia parte direct la dezbaterea legislativă), ci drept un simplu cetățean, creându-și astfel o altă legitimitate prin intermediul unei scurte povestiri autobiografice pe care o analizez la sfârșitul cărții Le Text narratif și al cărei statut particular îl voi explica mai pe larg în capitolul 5. O intenție ilocuționară globală permite definirea oricărui text ca fiind un scop în sine (explicit sau
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]